Tag: limba romana

  • “Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”

    După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.

    De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.

    Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ce trebuiau să scrie elevii de clasa a VIII-a la proba de Limba şi Literatura Română

    Absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut, luni, proba la limba română, în cadrul evaluării naţionale, au avut de demonstrat apartenenţa la genul liric a poezie “Ploaia” de Magda Isanos şi de scris o compunere în care să prezinte o întâmplare dintr-o competiţie sportivă.
     
    EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ei au avut de rezolvat două subiecte, primul cu cerinţe legate de un fragment din poezia “Ploaia” de Magda Isanos, printre care şi redactarea unei compuneri în care să se motiveze apartenenţa la gen liric a operei. La al doilea subiect, elevii au primit un text extras dintr-o revistă, pe margina căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, dar şi de scris o naraţiune de 150-300 de cuvinte în care să se prezinte o întâmplarea reală sau imaginară din timpul unei competiţii sportive.
     
    ‘”Am avut mari emoţii, nu mă aşteptam să pice tot genul liric, mai ales că a picat şi anul trecut. Mă aştept să iau un 10 şi sper să iau 10 şi la matematică. Pentru admiterea la liceu, mă avantaja dacă era mai mare procentajul mediei claselor V-VIII, însă dacă mă concentrez în examen şi obţin 10, nu cred că mă va dezavantaja”, a spus Irina, eleva a unei şcoli din Bucureşti.
     
  • Surpriză de proporţii pentru români. Cum a devenit Iohannis personaj în serialul House Of Cards. Discuţia HALUCINANTĂ care a stârnit RÂSETE

    Platforma de video on demand Netflix a lansat marţi, 23 mai, interfaţa de limbă română,la un an şi jumătate după intrarea pe piaţa locală. Pentru a marca această ocazie, pe paginile oficiale ale serialelor Netflix “House of Cards”şi “Stranger Things” au apărut mesaje de check-in în oraşe din România.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • Melodia în limba română de la „Voice Kids” din Rusia care a provocat o furtună pe Facebook. Motivul e total neaşteptat. VIDEO

    Tânăra Iuliana Beregoi din Republica Moldova a participat la „Voice Kids Russia” şi a cântat o piesă în limba română.  Interpretarea Iulianei, care a purtat un costum naţional modern, i-a bucurat pe ruşii prezenţi în sală, cât şi pe cei care au urmărit show-ul din faţa micilor ecrane. Moldoveanca a obţinut 33,6% dintre voturi, clasându-se pe locul al doilea. Deşi a obţinut un scor bun, aceasta nu a fost suficient pentru ca tânăra să acceadă în finala emisiunii. 

    Dar nu interpretarea tinerei a stârnit o adevărată furtună în social media, ci un alte detaliu. 

    Melodia în limba română  de la „Voice Kids” din Rusia care a provocat o furtună pe Facebook. Motivul e total neaşteptat. VIDEO

  • Originile multor limbi, printre care şi ROMÂNA, rămân necunoscute. Cum sună cea mai veche limbă cunoscută înrudită cu limba noastră

    Varietatea uimitoare a limbilor este uimitoare. Ceea ce este şi mai uimitor însă este faptul că jumătate dintre acestea, vorbite în prezent de aproximativ 3 miliarde de oameni, provin din aceeaşi limbă.
     
    Printre cele mai vorbite limbi, precum hindi, persană, engleză, germană, spaniolă sau greacă provin din limba proto-indo-europeană (PIE).
     
  • Ce s-a întâmplat pe Dex Online în timpul simulării la proba de limba română. ”Bănuiam că o să se întâmple”

    În perioada 13-17 martie, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează simularea pentru examenul de evaluare naţională 2017. Prima probă a fost cea de limba şi literatura română şi a avut loc luni, 13 martie. În timpul examenului de luni, de la limba şi literatura română, pe site-ul Dex Online s-a întâmplat ceva cu totul neaşteptat, care a ajuns inclusiv la Ministeru Educaţiei, şi a provocat controverse puternice. 

    Vezi aici ce s-a întâmplat pe Dex Online în timpul simulării la proba de limba română. ”Bănuiam că o să se întâmple”

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Articol în limba română, publicat pe site-ul The New York Times. Jurnaliştii au făcut publice scrisorile românilor despre corupţie

    Palko Karasz notează că ”România a atras atenţia întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieşit în stradă, protestând împotriva unei ordonanţe de urgenţă a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupţiei”.

    ”Corupţia este o problemă endemică în toată Europa de Est. Însă lupta României împotriva ei a plasat-o în centrul dezbaterii politice. Ordonanţa de urgenţă ar fi decriminalizat unele fapte de corupţie, ceea ce a alarmat judecătorii şi procurorii români. La Bruxelles, Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea şi numeroşi oameni din interiorul şi din afara României se temeau că această ordonanţă ar putea submina statul de drept dintr-una din cele mai tinere democraţii europene. Deşi guvernul a abrogat ordonanţa şi a supravieţuit unei moţiuni de cenzură în parlament miercuri, oponenţii se angajează în continuarea luptei”, notează jurnalistul New York Times.

    În continuare, autorul aduce în discuţie campania lansată de cotidianul american New York Times, săptămâna trecută, numită  “Ai experimentat corupţia din România? Spune-ne povestea”, scopul declarat al acestei acţiuni fiind acela de a colecta mărturii din partea românilor despre efectele corupţiei.

    “În ce fel corupţia vă afectează viaţa? Aţi fost victimă sau martor la fapte de corupţie la servici sau în timpul liber, la medic, în educaţie sau în alte domenii? Este posibil să vă folosim mărturiile într-un articol viitor”, a fost mesajul campaniei, scris în limba engleză, dar şi în română.

     

    Mărturiile românilor, trimise şi în engleză şi în română

    Dintre poveştile românilor despre corupţie, se remarca cea a unui doctor, intitulată sugestiv ”Nu iau bani de la pacienţii mei”: ”Corupţia este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulţi dintre colegii mei iau mită de la pacienţi. Unii refuză să-şi trateze pacienţii dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienţii mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alţii cred că nu eşti un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească”.

    Medicul a mai mărturisit că a fost prezent la fiecare protest desfăşurat în Capitală.

    ”Ca mulţi alţii am simţit că recenta ordonanţă de urgenţă, care a fost adoptată la ora 22.30, a fost primul semn că România întoarce spatele democraţiei şi justiţiei”.

    O româncă a povestit cum a oferit mită pentru ca soţul ei să primească un tratament mai bun în spital. ”Am dat bani mulţi — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenţi, doctori şi pe medicamente pentru soţul meu pentru care nu mai era speranţă de viaţă! În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Aşa era pe vremea lui Ceauşescu, aşa a rămas până azi”.

    O gălăţeancă a evocat tragedia din Colectiv, în urma căreia şi-a pierdut 3 prieteni: ”În 2015, incendiul fatal din clubul Colectiv din Bucureşti a fost pus pe seama corupţiei. Protestele care au urmat au dus la demiterea guvernului. Am participat la toate protestele din Galaţi începând cu noaptea în care guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă 13/2017. Nu sunt genul revoluţionar, dar indignarea pe care am simţit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni din stradă”.

    O profesoară a mărturisit cum a fost obligată să dea note de trecere unor studenţi care nu aveau nici măcar o prezenţă la cursuri: ”S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenţi care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta şi am fost sancţionată pentru integritatea mea. Am fost forţată să părăsesc ţara de multe ori din cauza corupţiei teribile şi din cauza salariului insuficient pentru supravieţuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar şi alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar şi ouă!”.

    Câţiva tineri au evocat, de asemenea, amintiri din copilărie înconjurate de corupţie.

    ”Într-o comună mică, ca cea în care am crescut, nepotismul e la fel de obişnuit ca o moştenire de la părinţi, ca mersul la biserică duminica sau ca trecerea anotimpurilor : e ceva în tradiţia noastră, ceva acceptat pur şi simplu”, a mărturisit un student din Cluj, în vârstă de 25 de ani.

    ”Când creşti în România eşti înconjurat de <<corupţie>>. Îţi auzi părinţii vorbind despre cutare politician care a făcut avere folosindu-şi puterea. La televizor se discută numai despre asta. Când devii adult percepi corupţia ca pe o parte activă a societăţii”, a spus şi un student român care învaţă la Paris.

    ”Am crescut în anii ‘90 într-o ţară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent şi o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o şcoală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces şi chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generaţie care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile”, a povestit un expert în comunicare din Bruxelles.

     

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.