Carte de vizită
¶ Conduce operaţiunile locale ale Kaufland din 2015
¶ Lucrează pentru grupul Schwarz, proprietarul Kaufland, de peste zece ani
¶ Şi-a început cariera la o filială Lidl din Berlin şi a avansat treptat în carieră lucrând în Germania şi Austria
¶ Este căsătorit, are doi copii şi s-a mutat cu familia în România, unde spune că se simte ca acasă
¶ Kaufland este liderul comerţului local, cu afaceri ce au ajuns anul trecut la
10,09 miliarde de lei
Tag: Lidl
-
Marco Hössl, CEO / Kaufland România: “Ca la fotbal, un golgheter poate da goluri pentru că acesta este rolul lui, însă dacă ar şi pasa din când în când, echipa per ansamblu ar înscrie chiar mai multe goluri. Noi, la Kaufland, vrem să luăm campionatul în fiecare an”
-
Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri: Discounterul german Lidl plăteşte cele mai mari salarii, cu 50% peste piaţă şi cu o treime peste media pe economie
Cu excepţia discounterului german Lidl, salariile se situează în jurul valorii de 2.100 de lei net lunar, în contextul în care în industrie – în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul – media este apropiată de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia farma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în domeniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.„Lidl are o politică salarială deliberată şi comunicată. Compania plăteşte pentru toate categoriile de personal peste piaţă din dorinţa de a stabiliza fluctuaţia foarte mare de personal din domeniu“, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.
Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant salariile, dar mai accelerat în ultimii doi ani. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în prezent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland, arată calculele ZF pe baza datelor existente.
„Există creşteri salariale în retail, însă acestea trebuie ponderate cu creşterile salariilor medii şi minime pe economie. Retailerii s-au adaptat, dar mulţi şi-au menţinut plata în media industriei“, mai spune Raluca Pârvu.
-
Ce salarii mai dau Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan angajaţilor din România
Prin comparaţie, salariul mediu net la nivel de economie a fost de 2.383 de lei în 2017 potrivit datelor publicate de la Institutul Naţional de Statistică. Salariiile în economie au crescut în 2017, pe medie, cu 16,4%, cel mai înalt ritm de creştere din 2008 încoace, iar tensiunile de pe piaţa muncii arată că ele vor continua să crească. Una dintre cele mai clare dovezi este chiar pe piaţa de comerţ alimentar modern unde există zece jucători, fiecare cu mii de salariaţi, sau chiar peste 10.000 de angajaţi în unele cazuri.Salariile plătite de lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau cash & carry se află pe un trend puternic ascendent, iar creşterea este cu atât mai accelerată în ultimii ani pe fondul unei concurenţe tot mai acerbe pentru salariaţi. Retailerii se luptă atât între ei cât şi cu alte companii din producţie sau chiar cu angajatori de afară. Pentru a face faţă competiţiei, retailerii au majorat salariul mediu net până aproape de media pe economie după ce mulţi ani casierii şi lucrătorii comerciali erau plătiţi cu minimul pe economie. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în prezent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland. Pentru francezii de la Auchan şi Carrefour diferenţele sunt mai mici, iar Lidl nu era prezent la momentul acela pe piaţă, nemţii venind oficial în 2011 prin preluarea Plus Discount.În funcţie de oraş şi de angajator, salariile pot varia pentru aceeaşi poziţie cu 30-35%, potrivit informaţiilor din piaţă. Salariul diferă de asemenea în funcţie de experienţa angajatului şi în funcţie de raportul cerere-ofertă de muncă din oraş.Reţele de magazine Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan aveau la finalul anului trecut circa 50.000 de salariaţi în total şi un buget de salarii şi indemnizaţii de aproape 1,8 mld. lei. Lanţurile de astfel de magazine au devenit unii dintre cei mai mari angajatori din economie după ce an de an au angajat sute sau chiar 1.000 de noi oameni ca urmare a expansiunii. An de an în comerţul modern se deschid 250-300 de magazine noi, în special pe format mic, dar nu numai, scrie www.bizbrasov.ro -
Mutare SURPRIZĂ: Decizia discounterilor de pe piaţa locală, Lidl, Penny Market şi Kaufland, dupa ce au cucerit comerţul alimentar
În ultima perioadă două branduri noi din sector – Kik şi Miniso – şi-au anunţat planurile pentru România: câteva zeci de unităţi fiecare. Şi în comerţul alimentar sunt nume noi care tatonează o intrare pe segmentul de discou
Retailerii de tip discount, cunoscuţi pentru preţurile cu până la 20-30% mai mici decât ale concurenţilor, au intrat pentru prima dată pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu. Primul sector vizat a fost comerţul alimentar, cu nume precum Kaufland sau Penny Market care au deschis iniţial magazine cu focus pe preţ. În 2011 a venit şi Lidl, compania soră a Kaufland şi unul dintre cei mai mari discounteri de la nivel mondial. -
Planurile Lidl pentru 2018: 15 magazine, un depozit nou şi creşterea businessului în ritmul anului trecut
La finalul lui 2017 compania avea peste 4.800 de salariaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.„În prezent, reţeaua noastră de magazine numără un total de 227 de unităţi, deschise în toată ţara. Anul acesta, planul de extindere vizează deschiderea a peste 15 magazine, urmând ca în a doua parte a acestui an să deschidem cel puţin şapte unităţi. Ne dorim să creştem reţeaua de magazine Lidl, astfel că următorul pas este să ajungem la 300 de magazine de tip discount“, spun oficialii companiei.Compania şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 17%, la 6,51 mld. lei. Dacă îşi menţine ritmul de creştere, businessul Lidl ar putea sări de 7,5 mld. lei în 2018, potrivit estimărilor ZF. -
ANUNŢUL făcut de două din cele mai mari hypermarketuri prezente pe piaţa românească. Sunt vizate produsele folosite de MILIOANE de consumatori
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
-
Unele dintre cele mai folosite produse de la Kaufland şi Lidl dispar din magazine
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
„Kaufland consideră că sensibilizarea comunităţii este un pas important în reuşita demersului de reducere a plasticului şi îşi propune să informeze şi mai mult clienţii cu privire la alternative, cauze, reciclare şi gestionarea deşeurilor, pentru a-i încuraja să adopte un comportament de consum responsabil faţă de mediul înconjurător”, arată un comunicat al retailerului.
Pe de altă parte, Lidl a anunţat că va elimina din sortiment articolele de unică folosinţă din plastic până la sfârşitul anului 2018.
„După ce Lidl România a anunţat că, până în anul 2025, va reduce cu 20% cantitatea de plastic utilizată, compania prezintă primele măsuri concrete. Astfel, într-o primă fază, Lidl va renunţa, până la sfârşitul anului 2018, la vânzarea de articole de unică folosinţă din plastic, cum ar fi pahare, farfurii adânci şi întinse, dar şi linguri şi furculiţe, măsura urmând să fie luată în toate cele peste 225 de magazine din România”, spun reprezentanţii retailerului. Aceştia precizează că o parte integrantă a activităţii companiei este colectarea selectivă a deşeurilor din magazine, depozite, sediile centrale şi regionale şi trimiterea lor către centrele de reciclare.
-
Unele dintre cele mai folosite produse de la Kaufland şi Lidl dispar din magazine
Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.
„Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.
„Kaufland consideră că sensibilizarea comunităţii este un pas important în reuşita demersului de reducere a plasticului şi îşi propune să informeze şi mai mult clienţii cu privire la alternative, cauze, reciclare şi gestionarea deşeurilor, pentru a-i încuraja să adopte un comportament de consum responsabil faţă de mediul înconjurător”, arată un comunicat al retailerului.
Pe de altă parte, Lidl a anunţat că va elimina din sortiment articolele de unică folosinţă din plastic până la sfârşitul anului 2018.
„După ce Lidl România a anunţat că, până în anul 2025, va reduce cu 20% cantitatea de plastic utilizată, compania prezintă primele măsuri concrete. Astfel, într-o primă fază, Lidl va renunţa, până la sfârşitul anului 2018, la vânzarea de articole de unică folosinţă din plastic, cum ar fi pahare, farfurii adânci şi întinse, dar şi linguri şi furculiţe, măsura urmând să fie luată în toate cele peste 225 de magazine din România”, spun reprezentanţii retailerului. Aceştia precizează că o parte integrantă a activităţii companiei este colectarea selectivă a deşeurilor din magazine, depozite, sediile centrale şi regionale şi trimiterea lor către centrele de reciclare.
-
Care sunt companiile din România care oferă cele mai bune salarii
Topul angajatorilor care oferă cele mai bune salarii şi oportunităţi de dezvoltare profesională este un clasament făcut anual de comunitatea online a angajaţilor din România. “În general, topurile care se fac despre piaţa muncii şi angajatorii din România, agregă toate informaţiile şi alcătuiesc un top general, la final de an. Avem foarte mulţi utilizatori activi care evaluează companiile la care lucrează şi credem că este important să luăm pulsul despre piaţa muncii periodic. Cu atât mai mult cu cât marile companii concurează, de multe ori, pe aceiaşi candidaţi şi este important pentru ele să ştie cum se poziţionează faţă de concurenţă. Salariile sunt, încă, unul dintre elementele cheie atunci când un candidat decide unde să lucreze, alături de oportunităţile de creştere în carieră”, spune Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro