BusinessMagazin

Tag: liberalizare

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • De ce muncesc est-europenii mai mult

    Media orelor lucrate într-un an în Cehia, Ungaria, România şi Slovacia o depăşeşte şi pe cea din SUA, unde piaţa muncii este puternic liberalizată. Polonia conduce topul, cu cca 1.900 de ore de lucru pe an, în condiţiile în care lucrul peste program este uzual şi 7% dintre polonezi au o a doua slujbă.

    Pe ansamblul regiunii, ratele de ocupare a forţei de muncă sunt mai mici decât în UE15 (65% faţă de 72%), iar dacă în UE15 numărul slujbelor part-time a crescut continuu, până la cca 20% din total, în Est ponderea medie a acestora este încă sub 10%.

  • Constantin: Cine a vrut să investească în agricultura românească a cumpărat deja teren

     Constantin apreciază că România are un potenţial agricol uriaş, iar în România sunt mulţi investitori străini care lucrează prin societăţi comerciale.

    “Ca atare, cine a vrut să investească şi a vrut s-o facă serios a cumpărat deja teren sau lucrează în agricultura românească de foarte mult timp, din 2007, când s-a putut face acest lucru fără niciun fel de restricţii”, a spus ministrul.

    Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol din România sunt cumpărate de societăţi înregistrate în România de cetăţeni străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va arăta economia în 2014: austeritate cu asterisc

    FMI a revizuit şi prognoza de creştere pentru 2013, de la 2% la 2,2%, ca urmare a recoltei agricole bune şi a performanţei exporturilor.

    Polonia şi Ungaria estimează pentru la anul creşteri ale PIB de 1,5% şi 0,7%, în timp ce economia Cehiei ar urma să scadă cu 1%.

    Delegaţia FMI a apreciat că, în ciuda eşecului privatizării CFR Marfă, reformele sunt pe un drum bun, evidenţiat de succesul ofertei Romgaz la bursă, de faptul că liberalizarea preţurilor la energie e în grafic, pregătirile pentru reforma sănătăţii sunt în curs, iar administrarea financiară a făcut progrese prin prioritizarea marilor investiţii publice.

    Proiectul de buget pentru anul viitor convenit cu FMI prevede menţinerea blocării angajărilor în sectorul public, deşi permite creşterea cheltuielilor totale cu salariile în funcţie de inflaţie. Bugetul, care va fi aprobat de Guvern la 14 noiembrie, a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 mld. lei şi cheltuieli de 216,4 mld. lei.

    Salariul minim brut va fi majorat la 850 lei în ianuarie şi 900 de lei în iulie, contribuţia la pensiile private obligatorii (pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, iar CAS ar urma să scadă cu 5% de la 1 iulie 2014, conform înţelegerii asumate cu FMI, însă numai dacă Guvernul va identifica până atunci măsuri de compensare fiscală.

  • Niţă: FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii

     “Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană”, a declarat joi Niţă, la un seminar pe teme energetice.

    El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

    Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Listarea deceniului: Romgaz

    PÂNĂ LA 415 MILIOANE DE EURO VREA STATUL SĂ OBŢINĂ PENTRU 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ, companie care deţine jumătate din rezervele de gaze naturale ale României, de 120 miliarde de metri cubi. Astfel românii pot cumpăra în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni echivalentul a 7,5% din rezervele naţionale de gaze. Preţul unei acţiuni Romgaz este cuprins între un minim de 24 lei şi un maxim de 32 de lei, iar analiştii se aşteaptă la un interes ridicat şi la subscrieri importante din partea investitorilor locali şi străini.

    Concurenţa ar trebui să fie ridicată, având în vedere că până la două treimi din acţiunile scoase la vânzare pot fi cumpărate şi pe bursa de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite GDR-uri. Mai exact, un GDR are în spate o acţiune Romgaz şi poate fi cumpărat de investitorii de la Londra, atât persoane fizice, cât şi fonduri de investiţii. Statul a ales să vândă indirect acţiuni Romgaz şi la bursa londoneză, de teamă că pe plan local nu sunt suficienţi bani.

    „Ideea de bază este că prin listarea Romgaz la Londra putem accesa clienţi care altfel nu ar veni în România şi lărgim baza de investitori. Aceştia îşi vor deschide cont şi la bursa din Bucureşti pentru a putea face arbitraj între cele două burse. S-au făcut nişte studii şi la un anumit timp după ofertă instrumentele GDR au tendinţa să fie transformate în acţiuni care să vină înapoi pe piaţa locală, pentru că GDR-urile presupun nişte costuri suplimentare faţă de acţiuni, chiar dacă în ofertă nu au costuri suplimentare„, spune Dana Mirela Ionescu, preşedintele CA şi directorul general al Raiffeisen Capital & Investment, firmă parte a consorţiului care intermediază oferta.

    OFERTA DE VÂNZARE A 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ A ÎNCEPUT MARŢI, 22 OCTOMBRIE, şi mai durează până joi, 31 octombrie. Dacă oferta se încheie cu succes, adică investitorii cumpără cel puţin 70% din acţiunile scoase la vânzare, Romgaz va fi listată la bursă.

    Pentru investitorii mici, care achiziţionează mai puţin de 10.000 de acţiuni, statul a alocat 15% din acţiuni din totalul de 57,8 milioane de acţiuni scoase la vânzare, tranşă ce ar putea ajunge la 20% dacă există interes. Însă şi acest 20% din acţiuni este considerat a fi prea puţin. Tranşa investitorilor mici ar trebui să atragă până la 80 milioane de euro.

    ÎN PRIMELE TREI ZILE DE OFERTĂ, MICII INVESTITORII AU CUMPĂRAT MAI BINE DE JUMĂTATE DIN ACŢIUNILE PUSE LA DISPOZIŢIE. Un număr de peste 1.300 de persoane au cumpărat peste 4,5 milioane de acţiuni Romgaz pentru 144 milioane de lei (32,7 milioane de euro). Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul centrului comercial Doraly din Afumaţi şi printre cei mai mari investitori pe bursă, a spus că va participa la oferta Romgaz.

    “VOI SUBSCRIE LA OFERTA ROMGAZ CU O SUMĂ DE PÂNĂ LA UN MILION DE EURO. Motivul pentru care particip este legat de faptul că dobânda la bancă este prea mică şi merită să îmi asum un risc, investind într-o companie cu o poziţie forte în economia românescă. Cred că oferta Romgaz are toate ingredientele pentru a se subscrie integral.„Atractivitatea ofertei stă şi în faptul că Romgaz a recompensat acţionarii în ultimii trei ani cu dividende în valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei (circa 627 mil. euro), adică de două ori suma minimă pe care vrea să o strângă de la investitori.

    POTENŢIALUL ACŢIUNILOR ROMGAZ VINE ÎN SPECIAL DIN LIBERALIZAREA PREŢULUI LA GAZELE NATURALE DIN PRODUCŢIA INTERNĂ ŞI ALINIEREA LA PREŢURILE DE PE PIAŢA EUROPEANĂ. Anul trecut, Romgaz a vândut gaze la preţul de 495 de lei pe mia de metri cubi, însă conform calendarului de liberalizare preţul ar trebui să ajungă la 1.000 de lei pe mia de metri cubi până în octombrie anul viitor. Asta va urca afacerile şi profitul Romgaz, chiar dacă statul va taxa cu 60% profiturile obţinute de producătorii locali (Romgaz şi Petrom) din creşterea preţului gazelor. Riscurile asociate investiţiei în acţiunile Romgaz sunt legate de faptul că rezervele de gaze sunt estimate să dureze circa 15 ani şi compania trebuie să facă investiţii pentru a descoperi noi resurse, dar şi de faptul că, având în continuare ca acţionar majoritar statul, compania este sensibilă la mediul politic şi la schimbările de guvern.

  • Mesajul Budapestei pentru multinaţionalele din energie: Profitul nu-i al vostru

    Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.

    E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.

    Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.

    Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • CE propune liberalizarea de urgenţă a importurilor de vinuri din Republica Moldova în UE

     “Comisia Europeană propune să deschidă complet piaţa Uniunii Europene pentru importurile de vinuri din Republica Moldova, înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere între UE şi Republica Moldova şi a Acordului privind Zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, ca o măsură pentru a compensa dificultăţile cu care Republica Moldova se confruntă în exportul vinurilor pe unele dintre pieţele sale tradiţionale”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de CE.

    În luna iunie a acestui an, UE şi Chişinăul au încheiat negocierea acordului de asociere, care prevede şi crearea zonei de liber schimb, încurajând astfel integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

    Acordul de asociere va fi parafat la Summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie la Vilnius. Acordul şi zona de liber schimb vor intra în vigoare imediat după semnarea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Lectorii evenimentului au fost: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Valentin MIRCEA – Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi Corneliu CONDREA – Director în Ministerul Economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro