Tag: lege

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Trei zile pentru vot în Diaspora. Iohannis a promulgat legea care extinde perioada electorală

    „Promulg astăzi, acum şi aici Legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de aşi exercită dreptul de vot fără a mai fi nevoiţi să aştepte ore în şir la coadă şi fără să se teamă că nu vor putea să voteze pană la închiderea urnelor. Aşadat legea este promulgată. Nouă lege introduce vootul anticipat, permite votul prin corespondentă şi reprezintă un prim pas menit să creeze condiţii pentru exercitarea dreptului de vot pentru toţi cetăţenii. Solicit Guvernului, MAI, MAE şi AEP să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului. De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diasporă, la membri ai corpului diplomatic, la partidele politice, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a declarat Klaus Iohannis, la Cotroceni.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pensiilor

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/28.11.2018)”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, legea sistemului public de pensii, reexaminată ca urmare a decizie de neconstituţionalitate a CCR.

    Legea prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând cu 1 septembrie 2019 şi încheind cu 1 septembrie 2021.

    Astfel, valorile punctului de pensie sunt următoarele:
    a) la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
    b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
    c) la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei.

    Mai mulţi lideri ai Opoziţiei au declarat, însă, că legea nu este sustenabilă şi că în următorii ani Guvernul va avea o problemă în acoperirea majorărilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea prin care copiii sunt obligaţi să întreţină părinţii a pierdut din susţinere

    Iniţiatorul proiectului de lege privind “Recunoştinţa între generaţii”, Dumitru Gherman, a declarat, pentru MEDIAFAX, că un parlamentar şi-a retras semnătura de pe actul normativ, fără să menţioneze cine este acesta. Gherman reclamă presiunea venită din spaţiul public şi faptul că instituţiile media “s-au inflamat”.

    “Proiectul de lege poate suferi amendamente. Au fost instituţii media care s-au inflamat prea tare pe o chestie care se vrea pozitivă pentru majoritatea românilor. A fost o stare de emoţie negativă pe o chestiune care se referea la un sistem echitabil de drepturi şi obligaţii pe linia de rude. Proiectul o să-şi urmeze un curs parlamentar legal”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dumitru Gherman.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis cere reexaminare pe legea privind activităţile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor

    În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, se arată că:

    1. Potrivit art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare, legiuitorul stabileşte în concret două modalităţi alternative prin care direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv direcţia sanitar-veterinară a municipiului Bucureşti, pot acţiona pentru a pune în aplicare acţiuni prevăzute în programele naţionale specifice: încheierea de contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii, sau angajarea de personal sanitar-veterinar propriu, în condiţiile legii, în situaţiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizaţi în condiţiile legii. Modificările şi completările aduse cadrului normativ prin legea transmisă spre promulgare vizează exclusiv varianta asigurării activităţilor sanitar-veterinare publice pe bază de contract de concesiune, generând confuzie cu privire la posibilitatea efectivă de utilizare a alternativei angajării de personal sanitar-veterinar propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor a fost respinsă în Senat

    Legea privind sistemul public de pensii nu a întrunit, miercuri în plenul Senatului, numărul necesar de voturi pentru a trece. Legea a fost reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR.

    Astfel, 67 de senatori au votat “pentru”, 22 s-au abţinut, numărul necesar pentru trecerea legii în Senat, fiind de 68.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră globală: Ţara unde fiecare student trebuie să planteze 10 copaci pentru a-şi finaliza studiile

    O nouă lege din Filipine îşi propune să rezolve problema lipsei de copaci noi plantaţi prin studenţi, potrivit Business Insider.

    Astfel, la mijlocul lunii mai, Congresul filipinez a aprobat o lege prin care obligă toţi elevii şi studenţii, de la şcoala primară, liceu, şi până la cei de facultate să planteze 10 copaci înainte de a-şi finaliza studiile.

    Copacii pot fi plantaţi fie în pădure, în rezervaţii naturale, situri abandonate sau zone urbane, potrivit legislaţiei.

    Potrivit CNN, copacii trebuie să fie potriviţi pentru clima locală, accentul fiind pe speciile indigene.

    Legea – numită „Graduation Legacy for Environment Act 2016 –  a fost propusă de un membru al congresului numit Gary Alejano, şi îşi propune să promoveze o responsabilitate inter-generaţională cu privire la protecţia mediului.

    „În timp ce recunoaştem dreptul tinerilor la un mediu echilibrat şi sănătos, nu există niciun motiv să nu îi facem şi pe ei să contribuie pentru a ne asigura că acest vis va deveni realitate”, arată congresmanul în expunerea de motive.

    El a mai adăugat că iniţiativa ar putea aduce 175 milioane copaci noi plantaţi în fiecare an, totalizând 525 miliarde copaci în timpul unei generaţii.

    Alejano menţionează că rata de supravieţuire a copacilor este de 10%, ceea ce ar însemna doar 525 milioane copaci noi.

     

     

     

     

     

     

     

  • Legea care prevedea o serie de afaceri care ar fi fost scutite de mai multe taxe, a fost declarată neconstituţională

    Astfel, hotelurile, restaurantele, magazinele şi cazinourile ridicate pe insule ar fi trebuit scutite de o serie de taxe.
     
    Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice a fost reclamat la Curtea Constituţională. Ca urmare a cestei reclamaţii şi în urma analizei s-a constat că prevederile sale erau contrate Legii fundamentale.
     
  • Încă o categorie de salariaţi ar putea fi scutită de la plata impozitului pe venit

    Jurnaliştii ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe venit pe fondul unui proiect de lege pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, după ce Senatul a adoptat tacit propunerea – care s-ar putea oficializa după şedinţa de astăzi.

    Astfel, potrivit propunerii, Codul Fiscal ar urma să fie completat cu un nou punct la articolul 7 – „48. Activitate de jurnalism – cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcţionării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra şi edita imaginile şi sunetul şi pentru transmiterea pentru emisiunile radio şi televiziune a imaginilor şi sunetelor, precum şi a altor tipuri de semnale de telecomunicaţii terestre, amrine sau aeriene, care se desfăşoara în baza unui contract de muncă şi a unui contract de drepturi de autor”, în conformitate cu forma iniţiatorului.

    Propunerea a fost trimisă spre Senat încă din luna februarie şi a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, ALDE şi PMP.

    „Mass-media reprezintă un fenomen valoros şi eficient în transmiterea informaţiilor, având, în acest context, receptivitate şi influenţe modelatoare şi educaţionale deosebite asupra publicului larg de toate vârstele, de toate profesiile, de toate convingerile. Jurnaliştii se ocupă atât cu informarea cetăţenilor cu privire la lucrurile relevante din societate, dar şi cu obţinerea de informaţii concrete şi corecte, deoarece nu orice informaţie are putere de a stârni curiozitatea publicului. Fiecare jurnalist intră în contact cu diferite informaţii şi le alege numai pe acelea pe care le consideră demne de interes, demne de a fi făcute publice, demne de a justifica efortul necesar verificării şi prelucrării lor pentru a deveni material de presă. Principala valoare la care ţin jurnaliştii şi la care trebuie să ţină societatea este libertatea presei, aceasta presupune recunoaşterea dreptului jurnalistului de a căuta informaţii şi de a exprima opinii, fără a fi îngrădit de vreo autoritate”, se arată în expunerea de motive.

    Astfel, jurnaliştii s-ar alătura celorlalte categorii de salariaţi scutite de la plata impozitului, precum programatorii, muncitorii din construcţii, sezonierii din turism, cercetătorii şi persoanele cu handicap.

    Scutirea ar fi aplicată atât veniturilor obţinute dintr-un contract de muncă, cât şi celor din drepturi de autor.

    Pentru ca proiectul să devină lege trebuie să primească şi aprobarea deputaţilor.

     

     

  • Dragoş Anastasiu, lider pe Turism în Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Trebuie să facem în aşa fel încât să atragem turişti străini 9 luni pe an, dar legea limitează acest sector la 6 luni de activitate

    Prelungirea turismului sezonier la nouă luni de activitate pe an ar putea ajuta turismul românesc să se dezvolte sustenabil şi organic, însă legea turismului limitează activitatea unităţilor de cazare sau hoteliere la 6 luni de activitate pe an şi îi privează pe cei care depăşesc acest timp de activitate de facilităţile fiscale, a spus Dragoş Anastasiu, liderul grupului de lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) şi fondator al grupului Eurolines, în cadrul unei conferinţe de presă privind legea turismului organizate de Federaţia Romanian Business Leader.