BusinessMagazin

Tag: Kremlin

  • Ce anume cere Rusia, ca să pună capăt războiului „înainte de sfârşitul zilei de astăzi”

    Kremlin a anunţat că va face pace doar dacă naţionaliştii ucraineni se vor preda, fără să specifice la cine se referă.

    Războiul din Ucraina se poate termina „înainte de sfârşitul zilei de astăzi” dacă Kievul ordonă „unităţilor naţionaliste să depună armele”.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat, după ce ieri Zelensky a cerut încetarea ostilităţilor până la sfârşitul acestui an, scrie Tass.

    Ministerul rus al Apărării informează că lucreze la planuri de întărire a graniţelor de vest din cauza ştirilor despre „noi pericole” din partea NATO.

    Înaintarea Alianţei către graniţele ruse „se desfăşoară de două decenii şi continuă, iar Moscova este conştientă de acest lucru”, a adăugat Peskov.

  • Investitorul Bill Browder, unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Putin, susţine că liderul de la Kremlin suferă de psihoză încă din anii copilăriei: Este lipsit de empatie, conştiinţă şi emoţii umane normale

    Unul dintre cei mai influenţi inamici ai lui Vladimir Putin, investitorul Bill Browder, e de părere că preşedintele rus este bolnav din copilărie, dar nu aşa cum cred mulţi, potrivit Business Insider.

    Într-un nou documentar intitulat „Secretele soţiilor oligarhului”, care va fi difuzat pe Paramount+ începând cu 28 iunie, Browder a declarat că Putin este un „psihopat” încă din anii copilăriei. Soţiile miliardarilor ruşi au conturat imaginea liderului rus drept un răzbunător obsedat de trădare, neiertător, crud şi deosebit de gelos.

    Browder este un investitor internaţional care a condus cândva cel mai mare fond de investiţii străine din Rusia. În 2005, i s-a interzis intrarea în ţară, fiind catalogat drept o „ameninţare la adresa securităţii naţionale”, după ce a acuzat funcţionarii fiscali ruşi de corupţie şi delapidare.

    Browder mărturiseşte în documentar: „Putin este bolnav, dar nu în maniera în care majoritatea oamenilor cred ca este bolnav. Putin este bolnav mintal, şi a fost aşa încă de când era copil”.

    „Boala lui Putin îl face să fie total lipsit de empatie, conştiinţă şi emoţii umane normale atunci când vine vorba de soarta altor oameni”, adaugă Browder.

    Au existat speculaţii cu privire la sănătatea preşedintelui rus. Un oligarh a fost înregistrat în secret spunând că Putin suferă de o formă rară de cancer, speculaţie susţinută şi de Oliver Stone, autorul unui documentar în patru părţi despre Putin, a spus, de asemenea.

  • De pe tronul Kremlinului Putin jubliează: Unitatea Europei se destramă în timp ce maşinăria de război rusă mătură oraşele din estul Ucrainei

    Robert Habeck, Ministrul german al Economiei, a avertizat că unitatea Europei în privinţa sancţiunilor îndreptate către Rusia a început să se destrame, în timp ce armata lui Putin bombardează puternic oraşele din estul Ucrainei, scrie FT.

    „După atacul Rusiei asupra Ucrainei, am văzut ce se întâmplă când Europa rămâne unită. Cu toate acestea, se pare că unitatea a început să se erodeze din ce în ce mai profund”, a spus ministrul german.

    Avertismentului lui Habeck vine în contextul eşecului summitului de la Bruxelles, în cadrul căreia s-a încercat votarea unui nou pachet de sancţiuni. Noile măsuri includeau embargoul petrolier, pe care Ungaria îl respinge de câteva săptămâni.

    Problema embargoului petrolier pe care UE vrea să-l împună stârneşte discuţii aprinse printre oficiali şi marii diplomaţi.

    Declaraţiile oficialului german subliniază dificultatea cu care Comunitatea Europeană se confruntă, în incercarea de a găsi măsuri punitive contra Moscovei, fără a-şi sabota statele depedente de petrolul şi gazul rusesc.

    „Europa este imensă şi posedă o forţă economică incredibilă. Doar dacă stăm uniţi, putem folosi această forţă”, a mai spus Robert Habeck

    Săptămâna trecută, membrii comunităţii europene au încercat să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra livrărilor de petrol pe cale maritmă, dar să permită livrarea acestuia prin conducte. Această soluţie ar putea acoperi două treimi din importurile petroliere ale Europei, fără să afecteze fluxurile Ungariei şi Germaniei.

    Mai mult, această soluţie poate aduce linişte unor ţări precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, care se opun embargoului din motive care ţin de securitatea energetică.

    „Mai multe ţări au subliniat că acest sector economic este foarte complex, fiind de datoria noastră să menţinem competitivitatea în parametrii optimi. Aspectele juridice trebuie şi ele ajustate, deci va ma dura ceva timp”, a declarat un diplomat famliarizat cu problema embargoului.

    Diplomaţii europeni se vor întâlni din nou luni, pentru a încerca să ajungă la un acord solid în privinţa sancţiunilor.

    Printre problemele care au rămas pe lista de rezolvat a Uniunii Europene se numără modificările tehnice care trebuie aduse rafinăriilor din Europa Centrală, pentru a face faţă diferitelor cantităţi de petrol livrate, precum şi construirea unor conducte de petrol alternative, pentru a face posibil un embargo petrolier total.

  • Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Vladimir Putin: Până în 2023, actualul lider de la Kremlin ar putea fi înlăturat de la putere din cauza problemelor grave de sănătate

    Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

    Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

    “Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

    Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

    Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

    Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”. 

    Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

    Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate. Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    În privinţa războiului, cel mai important impact îl au livrările de arme şi alte formă de asistenţă pe care Ucraina le primeşte pentru a rezista Rusiei. În această privinţă o parte din oficialii de la Kremlin s-au declarat surpinşi că SUA şi aliaţii săi s-au mobilizat atât de repede pentru a ajuta Kievul.

    Vladimir Putin nu pare să ţină cont de costul economic al războiului, potrivit aceloraşi oficiali, pentru că el se consideră un salvator al Rusiei, care trebuie să asigure supravieţuirea geopolitică a acesteia.

    „Economia a încetat de mult să reprezinte o problemă pentru el. Pentru a îl determina pe Vladimir Putin să se gândească la impactul economic al sancţiunilor, este nevoie de impunerea unui embargo pe petrol şi gaze”, a mai spus un oficial.

    Cu toate acestea, planul unui astfel de embargo rămâne un scenariu-problemă pentru o Europă atât de depedentă de resursele energetice ruse. Însă, discuţiile şi planurile privind un embargo petrolier sunt din ce în ce mai prezente pe mai prezente pe masa oficialilor europeni.

    „Scopul nostru este de a diminua veniturile Rusiei, cu care aceasta îşi susţine economia şi războiul. Până acum toate iniţiativele economice lansate împotriva acestei ţări au dat rezultate”, a declarat  Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.

    Rusia a reuşit să evite o prăbuşire economică totală şi o criză economică de proporţii, majorând ratele de dobândă şi blocând fluxurile de bani care ieşeau din ţară, după ce comunitatea internaţională au blocat accesul ţării la 600 de milarde de dolari din băncile străine.

    După această reuşită, Putin a susţinut încrezător că Rusia poate face faţă Occidentului şi a promis o reveneire la normal a rublei într-un timp foarte scurt. Economiştii şi oficialii de la cârma economiei nu sunt la fel de optimişti.

    Conform unui sondaj al Bank Otkritie, 58% dintre ruşi susţin că s-au confruntat cu rafturi goale în magazine de la începutul războiului, iar o treime au planuri de aprovizionare agresivă, în caz ca problema se va agrava. Potrivit unui alt indepedent realizat de Levada Center, 85% dintre cei chestionaţi nu vor să rişte realizarea unor achiziţii importante sau contractarea unui imprumut din partea instituţiilor de creditare.

    Cu o economie despre care nu se ştie câte lovituri mai poate încasa, la care se adaugă problema embargoului petrolier şi a unui război în care singurele victorii ale Rusiei sunt produsul propagandei, rămâne  singură întrebare de pus: Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control?

     

  • Cât de periculoasă este de fapt armata Rusiei şi cum fost şubrezită aceasta de corupţie şi neglijenţă. Zeci de tancuri de milioane de dolari au fost părăsite din lipsă de carburant

    Explicaţia Kremlinului pentru distrugerea navei amiral a marinei ruse din Marea Neagră este un incendiu scăpat de sub control, produs probabil din cauza unui accident sau a unei erori. În schimb, Kievul se laudă cu succesul unui atac al armatei ucrainene şi toţi prietenii Ucrainei vor să creadă acest lucru. Indiferent care este adevărul, ce s-a întâmplat cu armata rusă în anii de după căderea URSS face ca povestea Rusiei să fie cât se poate de plauzibilă, dar nu în sensul dorit de ea.

    După cum au remarcat oficiali ucraineni, americani şi diverşi comentatori occidentali, cea mai nimicitoare armă pentru armata rusă este propria corupţie şi neglijenţă. Dar cât de adânc a pătruns putreziciunea în armata Rusiei, se întreabă The Economist. Un răspuns îl dă amiralul american James Foggo. Sarcina de a organiza, în 2018, cel mai amplu exerciţiu militar al NATO de după Războiul Rece i-a revenit amiralului Foggo, pe atunci comandantul forţelor navale americane din Europa şi Africa. N-a fost deloc uşor. Ceea ce a primit numele de Trident Juncture urma să adune 50.000 de soldaţi, 250 de avioane şi 65 de nave de război în Arctica europeană în octombrie.

    Oricât de epuizant din punct de vedere logistic ar suna, pe hârtie era o plimbare prin parc în comparaţie cu ceea ce Rusia plănuia în Siberia în septembrie. Exerciţiile Vostok ar fi fost cele mai mari de la giganticele manevre Zapad ale Uniunii Sovietice din 1981, se lăuda atunci Serghei Şoigu, ministrul rus reformator al apărării: 300.000 de militari implicaţi, 1.000 de aeronave şi 80 de nave de război.

    Ar fi fost o ispravă uriaşă cu un consum de energie pe măsură. „A fost un efort enorm pentru noi să aducem 50.000 de oameni pe teren”, şi-a amintit amiralul Foggo. „Cum au făcut ruşii asta?” Răspunsul, şi-a dat seama în cele din urmă, a fost că nu au făcut-o. O companie de trupe (cel mult 150 de soldaţi) adusă la Vostok a fost socotită drept batalion sau chiar regiment (mai aproape de 1.000 de soldaţi). Navele de război individuale au fost trecute drept escadrile întregi. Această şmecherie ar fi putut fi un semn de avertizare că nu totul era aşa cum părea la forţele armate ruse chiar şi înainte ca acestea să se împotmolească în suburbiile Kievului.

    Pe hârtie, armata Rusiei ar trebui să fie de temut. În 2022, forţele militare ruse erau formate din 900.000 de militari – a cincea armată ca mărime din lume, fiind depăşită doar de Statele Unite, China, India şi, eventual, Coreea de Nord, potrivit Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS). Dar o armată este ca şi cum n-ar exista dacă soldaţii nu pot fi transportaţi.

    Pe hârtie, armata Rusiei ar trebui să fie de temut. În 2022, forţele militare ruse erau formate din 900.000 de militari – a cincea armată ca mărime din lume, fiind depăşită doar de Statele Unite, China, India şi, eventual, Coreea de Nord, potrivit Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS). Dar o armată este ca şi cum n-ar exista dacă soldaţii nu pot fi transportaţi.

    În 2015, observatorii de tehnică navală şi-au dat seama că Rusia achiziţionase şi recondiţionase o flotă mică de vapoare de marfă dărăpănate potrivite doar pentru casare la fier vechi. Rusia nu avea nave moderne de aprovizionare şi avea nevoie de vasele zdrăngănitoare pentru a transporta arme şi provizii trupelor ruse care luptau în Siria pentru preşedintele-dictator Bashar al-Assad, scrie Rick Newman, comentator pentru Yahoo! Finance. 

    În 2018, cel mai mare doc plutitor de reparaţii din Rusia s-a scufundat în apropiere de Murmansk, în nordul Rusiei, avariind singurul portavion al Rusiei, Amiral Kuzneţov. Oficialii au dat vina pe o pană de curent. În 2019, 14 marinari ruşi au murit într-un incendiu într-un submarin misterios care opera în largul coastei Norvegiei. La cinci luni după aceea, blestematul Kuzneţov, încă în Murmansk, a luat din nou foc.

    Marina militară a unei superputeri ar trebui să-şi proiecteze forţa în întreaga lume şi să demonstreze capacităţi de luptă înfricoşătoare. Marina Rusiei, în ultimii câţiva ani, a arătat altceva: fisuri în armata Rusiei care provin dintr-o economie neproductivă, corupţie pe scară largă şi îndărătnicia autocraţiei sub preşedintele Vladimir Putin.

    „Dacă Rusia s-ar pregăti pentru un război cu NATO, s-ar pregăti foarte diferit. Ar folosi alte tipuri de arme, moralul ar fi mai bun, psihologia lor ar fi diferită.” – Katarzyna Zysk, profesor la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare din Oslo

    Armata rusă se pregăteşte de peste un deceniu pentru o posibilă operaţiune, invazie sau război în Ucraina. Însă problemele sunt cât se poate de la vedere. Mai uimitoare decât pierderile de vieţi omeneşti poate fi multitudinea de dovezi de incompetenţă şi lipsuri. Vehiculele ruseşti s-au blocat din cauza anvelopelor uscate sau putrezite şi a întreţinerii proaste. Unităţile au abandonat zeci de tancuri de milioane de dolari din lipsă de carburant.

    Armatei Rusiei pare să-i lipsească instrumentele logistice moderne, cum ar fi macarale, paleţi şi stivuitoare, cruciale pentru deplasarea rapidă şi în siguranţă a materialului în condiţii de stres, inclusiv în luptă. Eforturile de camuflaj sunt primitive. Trupele ruse comunică prin radiouri pe frecvenţe deschise, susceptibile la interceptări. O unitate de trupe ruseşti panicate pare să se fi întors împotriva propriului lider, trecând peste el cu un tanc.  The Jerusalem Post scrie despre echipamentul militar rusesc scos de la păstrare, dar nefuncţional din cauza pieselor furate şi a lipsei de piese de rezervă. În cazuri precum cel al Diviziei a 4-a de tancuri ruse, condiţiile în care se prezintă vehiculele sunt aşa de proaste încât doar una din zece unităţi scoase „de la naftalină” este în stare de funcţionare.

    Direcţia de Informaţii din Ucraina (GRU) susţine că corupţia a fost un motiv major pentru starea „extrem de nesatisfăcătoare” a echipamentelor ieşite din depozitele unde erau păstrate.

    „Dispozitive optice şi electronice care conţin metale preţioase au fost furate din vehiculele de luptă”, arată GRU. Corpul de informaţii a raportat că multe dintre tancurile din depozitele  Diviziei a 4-a erau „complet dezasamblate” şi că unora le lipseau motoarele.

    Ce s-a întâmplat?  În mod evident, analiştii occidentali nu au reuşit să observe multe dintre problemele fundamentale din armata Rusiei, mulţi preconizând înainte de invazie că puterea de foc copleşitoare şi un arsenal imens de instrumente militare ar ajuta Rusia să defileze prin Ucraina. Aveau motive să creadă acest lucru. În ultimul deceniu, Rusia a majorat cheltuielile pentru apărare şi s-a angajat într-un program agresiv de modernizare, finanţat cu veniturile din exportul de petrol, gaze naturale şi alte resurse minerale valoroase. La anexarea în 2014 a regiunii Crimeea a Ucrainei armata rusă a întâmpinat puţină rezistenţă şi procesul a decurs fără probleme din perspectivă militară.

    Un lucru care este extrem de greu de diagnosticat de la distanţă, totuşi, este cancerul corupţiei şi ineficienţei. Rusia a adoptat unele reforme pentru a deveni o economie de piaţă după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar a devenit, de asemenea, o cleptocraţie cu corupţie endemică şi agenţii de stat care fac birocraţia occidentală să pară joacă de copii.

    „Corupţia face parte din sistemul politic şi economic din Rusia, iar ceea ce vedem în Ucraina face parte din explicaţie”, a spus Katarzyna Zysk, profesor la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare din Oslo. „Problema este că nu există responsabilitate. Credem că acest lucru continuă să fie o parte a problemei din armata rusă.”

    Bugetul anual de apărare al Rusiei este de aproximativ 62 de miliarde de dolari, mai puţin de o zecime din ceea ce cheltuiesc Statele Unite. Chiar şi aşa, licitaţiile secrete pentru contractele militare şi o birocraţie militară întortocheată lasă loc pentru corupţie. În câteva ieşiri rare în public, unii lideri militari ruşi au estimat că 20% până la 40% din bugetul militar al Rusiei este furat. Fostul ministru de externe rus, Andrei Kozîrev, care locuieşte acum în Statele Unite, a spus pe Twitter pe 6 martie că „Kremlinul a încercat în ultimii 20 de ani să-şi modernizeze armata. Dar o mare parte din acest buget a fost furat şi cheltuit pe megayachturi în Cipru.”

    Bugetul anual de apărare al Rusiei este de aproximativ 62 de miliarde de dolari, mai puţin de o zecime din ceea ce cheltuiesc Statele Unite. Chiar şi aşa, licitaţiile secrete pentru contractele militare şi o birocraţie militară întortocheată lasă loc pentru corupţie. În câteva ieşiri rare în public, unii lideri militari ruşi au estimat că 20% până la 40% din bugetul militar al Rusiei este furat.

    Unii analişti au fost conştienţi de găurile din armata Rusiei, chiar dacă nu erau încă evidente pe câmpul de luptă. Într-o analiză din 2020 pentru Universitatea din Oxford, Zysk a identificat o mulţime de vulnerabilităţi militare ruseşti: programe de dezvoltare de arme suprapuse care toacă resursele, deficienţe logistice, un program slab de drone cu capacitate limitată de atac, construcţia de nave împiedicată de sancţiunile impuse după invazia Crimeei din 2014, deficienţe de radar şi de satelit, tineri care doresc să părăsească ţara în masă, recruţi slab pregătiţi şi multe altele.

    Putin favorizează personal forţa militară submarină a Rusiei, ceea ce ar putea explica de ce marina primeşte 26% din bugetul pentru apărare al Rusiei, cu doar 14% fiind destinat forţelor terestre, care de altfel reprezintă grosul armatei ruse. Dar principalele probleme din spatele lacunelor din sistemul militar al Rusiei, a concluzionat analiza Oxford, sunt „Corupţia generalizată, productivitatea scăzută a forţei de muncă, exodul de creiere, incapacitatea de a dobândi o flotă mare de suprafaţă şi inovaţia limitată”.

    Putin favorizează personal forţa militară submarină a Rusiei, ceea ce ar putea explica de ce marina primeşte 26% din bugetul pentru apărare al Rusiei, cu doar 14% fiind destinat forţelor terestre, care de altfel reprezintă grosul armatei ruse.

    Putin însuşi este responsabil pentru aceste probleme. În calitate de lider al Rusiei timp de 22 de ani, el a modelat întreaga economie după bunul său plac şi, probabil, a furat mai mult din bogăţia naţiunii pentru sine decât oricine altcineva. „Putin este corupatorul-şef”, a spus Barry Pavel, directorul Centrului Scowcroft pentru Strategie şi Securitate din cadrul Consiliului Atlantic. „În sistemele autocratice precum Rusia, China sau Coreea de Nord, este mult mai uşor să sifonezi bani chiar la vârf. Acelaşi lucru se întâmplă şi în armată. Fiecare ramură a armatei primeşte un anumit buget şi mi se pare că există o cotă care merge pentru îmbogăţirea liderilor.” Serviciile de informaţii americane au dedus că adjuncţii lui Putin sunt reticenţi sau le este frică să-i spună acestuia adevărul despre găurile din armata Rusiei şi despre blocajele din războiul său din Ucraina. Acest lucru s-ar putea datora faptului că adjuncţii sunt aceiaşi oameni care au jefuit bugetul militar în primul rând, lăsând trupele prost echipate să facă faţă pe teritoriu străin apărării mortale din partea unei armate ucrainene hotărâte. Nimeni nu vrea să-i spună lui Putin „Fratele meu, ţi-am furat armata!”.

    Însă Rusia are o forţă submarină aparent eficientă, dar netestată în război, tehnologie avansată de rachete, limitată totuşi de restricţiile occidentale, şi, desigur, un vast arsenal nuclear.  Ar fi o greşeală să presupunem că ineficienţa Rusiei în Ucraina înseamnă că armata rusă ar fi uşor de înfrânt într-un război cu NATO sau cu o altă putere. „După 2014, când Rusia a anexat Crimeea, am exagerat capacităţile militare ale Rusiei”, spune Zysk. „Acum riscăm să exagerăm în cealaltă direcţie. Dacă Rusia s-ar pregăti pentru un război cu NATO, s-ar pregăti foarte diferit. Ar folosi alte tipuri de arme, moralul ar fi mai bun, psihologia lor ar fi diferită.”

    Şi, desigur, corupţia din armata rusă nu spune deocamdată nimic despre soarta războiului din Ucraina.

  • Războiul din Ucraina. „Dacă există un iad pe pământ, el este în Azovstal.“

    Atacurile intense asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol au continuat joi. „De acum, dacă există iad pe pământ, acesta este în Azovstal“, a declarat, joi dimineaţă Petro Andriuschenko, consilier al primarului de la Mariupol, citat de CNN.

    ► Cel puţin 15 persoane au fost rănite în regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei în ultimele 24 de ore, ca urmare a bombardamentelor ruseşti, a declarat joi Hanna Zamazeeva, şefa Consiliului Regional Nikolaev, într-o postare pe Telegram.

    ► Kremlinul spune că este foarte conştient de faptul că SUA, Marea Britanie şi alte ţări NATO furnizează în mod constant informaţii armatei ucrainene. „Acest lucru nu va împiedica Rusia să-şi atingă obiectivele“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de BBC.

    ► O conferinţă internaţională a donatorilor pentru a strânge bani pentru Ucraina a avut loc în capitala Poloniei, Varşovia.

  • Grupurile energetice ale UE se pregătesc să respecte condiţiile lui Vladimir Putin pentru gazul rusesc. Oficialii se tem că acceptarea condiţiilor împuse de Kremlin ar putea ameninţa autoritatea şi unitatea Uniunii Europene

    Unele dintre cele mai mari companii energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancţiunile UE, va ameninţa unitatea blocului şi va oferi economiei Rusiei venituri colosale, scrie Financial Times.

    Distribuitorii de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveţia pentru a satisface condiţia plăţilor în ruble impusă de Rusia.

    Printre grupuri se numără doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc: Uniper cu sediul la Düsseldorf şi OMV cu sediul la Viena.

    Negocierile dintre cumpărătorii europeni şi Gazprom, furnizorul rus de gaze controlat de stat, s-au intensificat odată cu apropierea termenelor de plată, au declarat sursele citate de FT.

    Pregătirile arată impactul eforturilor Rusiei de a arma aprovizionarea cu gaze şi de a contesta capacitatea UE de a menţine un front unit împotriva Moscovei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret la sfârşitul lunii martie prin care cumpărătorii de gaze din aşa-zisele naţiuni neprietenoase – care înclud întreaga Uniune Europeană – trebuie să înfiinţeze atât conturi bancare în valută, cât şi în ruble la Gazprombank, filiala comercială financiară a Gazprom cu sediul în Elveţia, pentru a plăti proviziile de gaze. Măsura a fost văzută ca o modalitate de neutralizare a sancţiunilor UE împotriva băncii centrale a Rusiei din cauza războiului generat în Ucraina.

    Importatorii de gaze din Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să se înscrie în schema Kremlinului, au fost deconectaţi miercuri de la reaţeaua de gaze ruseşti, o decizie pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a descris-o ca fiind echivalentă cu un şantaj.

    Bruxelles-ul s-a străduit să contracareze cerinţele Moscovei: comisia a emis îndrumări tehnice oficiale care admit că ingineria financiară concepută de Kremlin ar putea fi „conformă cu sancţiunile” în anumite condiţii. Aceasta ar avea ca rezultat ca Rusia să poată accesa în continuare venituri semnificative din gaze pentru a-şi susţine moneda şi economia, au spus statele membre şi oficialii UE.

    Consilierii comisiei au ajuns la concluzia că orice mişcare a UE de a impune sancţiuni împotriva Gazprombank – care ar fi cea mai rapidă modalitate de a înlătura lacuna – ar putea pune în pericol întregul mecanism de plată existent pentru gazul rusesc, ducând la o încetare catastrofală a livrărilor către bloc.

    Mişcarea Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Bulgaria şi Polonia a fost totuşi o provocare, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al comisiei. „Este important să păstrăm unitatea UE în această privinţă şi, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedăm la acest tip de şantaj”, a spus el.

    OMV a declarat că a analizat cererea Gazprom privind metodele de plată în lumina sancţiunilor UE şi că lucrează la o soluţie conformă cu sancţiunile.

    Vicecancelarul german şi ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că mecanismul de plată rusesc este „calea pe care UE ne-a trasat-o”.

    „Mecanismul de plată rusesc este singura cale compatibilă cu sancţiunile şi, din câte înţeleg, companiile germane care o aleg sunt în conformitate cu contractele lor”, a declarat Habeck. „Majoritatea ţărilor UE adoptă această abordare.”

    El a adăugat că, în urma unei vizite efectuate marţi în Polonia, a înţeles că Varşovia intenţionează să adopte o linie intransigentă faţă de Moscova. „Nu le este frică de un embargo”, a declarat vicecancelarul.

  • Vladimir Putin a transformat Rusia într-un stat paria în urma declanşării razboiului din Ucraina. Analiştii sunt de părere că onoarea Rusiei nu va fi spălată până când Putin nu va părăsi Kremlinul

    Preşedintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o animozitate crescândă atât în ​​străinătate, cât şi în ţară, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a două luni întregi, scrie Business Insider.

    Experţii citează eşecurile strategiei, pierderile tot mai mari din armată şi consecinţele economice grave ale sancţiunilor occidentale – de toate acestea fiind vinovat aproape în totalitate preşedintele Vladimir Putin – ca dovezi care certifică viitorul sumbru al Rusiei.

    „Este extrem de rău ceea ce face Putin ţării sale, economiei şi poziţiei sale în lume”, a declarat Robert English, profesor la Universitatea din California de Sud, specializat în studiul Rusiei, Uniunii Sovietice şi Europei de Est.

    În timp ce Putin continuă să prezinte situaţia cu un ton încrezător – fluturând cu mâna adevăratul cost al sancţiunilor occidentale şi respingând consecinţele politice ale războiului – se spune că unele persoane din poziţiile cheie ale Kremlinului încep să îşi piardă încrederea în persoana preşedintelui.

    Prof. English susţine că oligarhii ruşi au motive întemeiate să se îndoiască de strategia liderului rus. El a declarat că incursiunea lui Putin în Ucraina s-a dovedit deja mai costisitoare pentru Rusia decât războiul de aproape 10 ani al Uniunii Sovietice în Afganistan în anii 1980.

    „URSS a pierdut peste 15.000 de soldaţi în Afganistan într-un deceniu de lupte”, a declarat English. „Situaţia respectivă a fost suficient de gravă pentru a fi considerată o „rană sângerândă”, a adăugat el. „Putin a pierdut aproape acelaşi număr de oameni într-o lună – nu într-un an, cu atât mai puţin în 10 ani – ci într-o singură lună.”

    Moscova a recunoscut la sfârşitul lunii martie – cea mai recentă actualizare a datelor oficiale – că 1.351 de soldaţi au fost ucişi şi alţi 3.825 au fost răniţi în invazie. Estimările NATO apropie numărul probabil de morţi la 15.000, în timp ce Ucraina spune că a ucis aproape 20.000 de soldaţi ruşi.

     

    Ruşii obişnuiţi încep să simtă impactul economic al sancţiunilor occidentale. Putin a recunoscut că sancţiunile au început să deranjeze industria energetică a ţării, dar a susţinut public că economia Rusiei nu a fost subminată ca urmare.

    Şeful Băncii Centrale a Rusiei a avertizat însă că impactul total al sancţiunilor nu s-a simţit încă, iar primarul Moscovei a declarat în această săptămână că 200.000 de locuitori şi-ar putea pierde locurile de muncă, dacă companiile occidentale se retrag în masă din ţară.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a estimat luna trecută că produsul intern brut al Rusiei se va micşora cu 10% în acest an.

    Chiar dacă Rusia îşi reajustează strategia militară, concentrându-şi atacurile asupra estului Ucrainei ca parte a „noii faze” a războiului, prof. English e de părere că prejudiciul adus poziţiei internaţionale şi interne a Rusiei a fost deja făcut.

    „Rusia va fi un stat paria în ochii multor oameni pentru totdeauna – mai ales pentru următorul deceniu”, a declarat prof. English. „Onoarea Rusiei nu va fi spalată până când Putin nu va părăsi Kremlinul; Rusia nu va putea să o ia de la început decât fără Putin”.