Presedintele Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a declarat,
miercuri, intr-o conferinta de presa, ca de aceasta majorare
salariala vor beneficia toti angajatii Nokia de la Jucu, din ambele
sindicate, “Nokia Metal”, afiliat la Cartel Alfa, si Sindicatul
Liber Nokia.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cand au inceput investitia in parcul Tetarom II de langa Cluj, americanii de la Emerson au cumparat 11 hectare din suprafata totala a parcului industrial, de 12 hectare. Americanii au inceput constructia fabricii in octombrie 2006, iar un an mai tarziu au finalizat primele doua din cele cinci hale de productie care vor presupune o investitie de 150 de milioane de dolari.
De la punerea lor in functiune in 2008 si pana in prezent, la Emerson au fost angajate 370 de persoane pentru cele doua hale de productie, unde producatorul american fabrica regulatoare pentru gaze cu destinatie industriala si casnica si alternatoare electrice. Initial, compania si-a propus ca in fiecare an sa construiasca o noua unitate de productie, dar planurile au fost devansate, asa incat in august 2009 va fi deschisa si cea de-a treia, unde se vor produce echipamente electrice pentru medii periculoase si echipamente profesionale pentru constructii, si care va ridica numarul personalului la 500 de oameni.
“Lucrurile au mers mai repede dupa constructia primei fabrici, de aceea o deschidem pe cea de-a treia mai inainte decat ne propusesem”, spun reprezentantii companiei. Investitia in constructia unei unitati de productie se ridica la aproximativ patrucinci milioane de euro pentru o suprafata construita de 6.000 de metri patrati, dar nu cladirea in sine este relevanta pentru investitie, dupa cum subliniaza oficialii Emerson, ci valoarea echipamentelor.
De aceea, Calin Banciu, director general al Emerson Romania, se fereste de o cifra exacta a investitiilor facute pana in prezent in Romania: “Nu pot sa spun care ar fi investitia totala pentru ca Emerson are 60 de divizii si nu pot estima ce alte divizii vor veni aici si care va fi valoarea echipamentelor pe care le vor aduce”. Cea mai recenta divizie inaugurata este cea a fabricantului de scule Ridge Tool, care cuprinde o unitate de productie de 2.000 de metri patrati, un centru de training si suport tehnic si serviciu clienti, toate acestea in interiorul celei de-a doua hale de productie.
Pana in prezent, investitia pentru aceasta divizie a ajuns la jumatate de milion de dolari, careia i se vor adauga costurile cu echipamentele si utilajele de fabricatie. Fabrica Ridgid este primul centrul regional al diviziei din zona Europei Centrale si de Est, iar produsele care se fabrica aici sunt transportate in Belgia, acolo unde toata marfa din Europa se aduna pentru a fi mai apoi repartizata in functie de comenzi. “Noi nu vindem direct din Romania pentru ca ceea ce se produce aici intra in componenta unor echipamente mai complexe care sunt vandute peste tot in Europa si in Statele Unite ale Americii”, spune Calin Banciu, directorul general al Emerson Romania.
Pe plan local, Emerson are incheiat un “contract mare” cu complexul energetic de la Rovinari, despre care Banciu nu a oferit detalii. Singura cifra avansata de oficialii companiei este cea a investitiei totale, de 150 de milioane de dolari, suma care ar putea fi depasita, in functie de costurile cu dotarea fabricilor. Cheltuieli suplimentare ar mai putea aparea in cazul in care Consiliul Local va aproba vanzarea catre Emerson a unui hectar si jumatate pe care americanii s-au gandit sa construiasca o baza sportiva pentru angajati. In 2007, in urma respectarii contractului incheiat cu CJ Cluj, care preciza ca Emerson trebuie sa realizeze 15% din investitiile totale programate, concernul american a cumparat, cu 2 euro pe metrul patrat, cele 11 hectare pe care functioneaza.
Emerson este prezent pe piata locala din 2005, cu un birou de reprezentanta in Bucuresti. Din 2006, au inceput constructiile la proiectul primei hale de productie, care au fost finalizate in 2007. Oficialii Emerson nu au deocamdata nimic de declarat despre vreo modificare a planurilor initiale: “Suntem in grafic cu investitiile noastre si putem spune ca in prezent ele nu sunt afectate de criza financiara globala”, spune Calin Banciu, care tine sa precizeze ca investitiile americanilor la Cluj vor fi continuate si ca, pana in 2012, concernul va mai aduce in campusul clujean inca 10 sau 12 divizii.
Interesul DNA pentru posibilele speculatii cu terenuri din jurul Nokia n-a aparut peste noapte. Ziarul „Gandul” se afla in posesia unor marturii conform carora procurorii DNA Bucuresti ce verifica licitatia pentru mall-ul din cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, castigata de Iulius Grup, s-au referit, in timpul anchetei, la investitia companiei finlandeze, desi nu avea legatura cu cauza.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
"Incepem cu un numar mic de modele, iar primul va fi Nokia 1200. La inceput, vom produce modele foarte simple", a afirmat la inaugurarea fabricii din ClujJuha Putkiranta (foto), Senior Vice President, Demand Supply Network Management Nokia, prezent la fabrica din Jucu.
Telefoanele fabricate in Romania sunt destinate pietelor din Europa, Africa si Orientul Mijlociu, unde vor ajunge in acest trimestru. Modelul realizat la Jucu se comercializeaza pe piata locala cu circa 40 de euro.
Click aici pentru mai multe detalii
Concret, autorul articolului (un parlamentar de stanga din camera inferioara a Parlamentului german – Bundestag), acuza ca politicile de stimulare a investitiilor prin subventii si facilitati oferite agentilor economici nu fac decat sa-i incurajeze pe acestia sa caute zonele din UE unde pot plati cele mai mici taxe si impozite si cele mai mici salarii, chiar daca fabricile in care isi desfasoara in Occident – in special – sunt profitabile.
Un astfel de exemplu este, in opinia autorului, si cazul Nokia: compania finlandeza a incasat pana acum subventii de 60 de milioane de euro de la guvernul provinciei Rinul de Nord-Westfalia si alte 10 milioane de euro de la guvernul federal german pentru fabrica de la Bochum insa nu si-a respectat angajamentul de a crea cele 3.459 de locuri de munca planificate intial (numarul a fost redus dupa o intelegere cu autoritatile la 2.860 insa nici acest prag nu a fost atins, Nokia avand la Bochum doar 2.510 de angajati). Acest fapt face obiectul unei anchete preliminare deschise in Germania.
Mai mult, fiecare angajat Nokia de la Bochum aducea in fiecare an companiei un profit de 90.000 de euro insa costurile cu salarizarea (de patru ori mai mari decat cele de la fabrica Nokia din Ungaria) au determinat compania finlandeza sa caute relocarea productiei spre o alta zona din UE in care poate beneficia de subventiile europene si in care poate castiga mult mai mult doar din reducerea costurilor cu forta de munca. "In ochii publicului, asta este lacomie", afirma autorul articolului.
Mai multe detalii pe www.ft.com
Marius Sîrbu nu este însă, singurul clujean care a lucrat până acum pentru Nokia. În ediţia tiprărită a săptămânalului CLUJEANUL, care va apărea luni, 11 februarie 2008, veţi putea citi, de asemenea, poveştile de succes ale primilor colaboratori şi angajaţi clujeni ai companiei Nokia, care au preferat să rămână pentru moment în Finlanda.
Detalii pe www.clujeanul.ro
Compania nu si-a respectat obligatiile contractuale, in conformitate cu care ar fi trebuit sa creeze 2.860 de locuri de munca permanente in cadrul acestei fabrici. "Din 2002, numarul mediu de posturi create a fost intre 2.500 si 2.600", a declarat purtatorul de cuvant al statului, Joachim Neuser.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Potrivit agentiei Reuters, concernul Daimler negociaza cu Guvernul roman infiintarea unei fabrici care sa produca automobile Mercedes A si B classe. Jurnalistii de la Reuters scriu ca un oficial roman a declarat ca "se poarta discutii la nivel de varf intre reprezentantii Daimler si primul-ministru, privind infiintarea unei fabrici de autoturisme in Romania".
Click aici pentru mai multe amanunte.
Subventiile acordate erau in functie de numarul de angajati de la Bochum, insa grupul finlandez a angajat in aceasta fabrica din Renania intre 200 si 400 de persoane mai putin decat era prevazut pentru anii 2002-2005, potrivit unui articol care va fi publicat luni, relateaza saptamanalul Focus.
Landul Renania de Nord-Westfalia a incredintat un studiu in acest sens ramurii sale financiare, Landesbank NRW, a explicat purtatorul de cuvant. Din primele concluzii ale acestui studiu reiese ca firma, care a obtinut subventii in valoare de 40 de milioane de euro de la autoritatile landului, a angajat cu "200 pana la 400" de persoane mai putin decat anuntase, a precizat el. "Verificam daca acest caz va avea consecinte si, daca da, care sunt acestea", a adaugat purtatorul de cuvant.
Mai multe detalii, aici