BusinessMagazin

Tag: japonez

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • Un GIGANT din industria auto a depus documentele pentru faliment!

    Takata Corp, compania care a rechemat în service cele mai multe produse din industria auto, a depus documentele pentru faliment în Statele Unite şi Japonia şi a anunţat că va fi cumpărată pentru 1,6 miliarde de dolari de compania americană Key Safety Systems, potrivit Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Takata, producătorul japonez de airbaguri, a depus documentele pentru faliment

    Takata Corp, compania care a rechemat în service cele mai multe produse din industria auto, a depus documentele pentru faliment în Statele Unite şi Japonia şi a anunţat că va fi cumpărată pentru 1,6 miliarde de dolari de compania americană Key Safety Systems, potrivit Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fotograful care vrea să realizeze clădiri ce vor arăta bine şi după ce sunt abandonate

    Japonezul în vârstă de 69 de ani Hiroshi Sugimoto, care se prezintă drept „arhitect fără diplomă”, şi-a câştigat renumele ca fotograf, având lucrări în colecţii ale Metropolitan Museum of Art, Centre Pompidou, Tate Modern şi J. Paul Getty Museum. Acesta a fondat în urmă cu câţiva ani o firmă numită New Material Research Laboratory împreună cu arhitectul Tomoyuki Sakakida, care-şi propune să proiecteze clădiri care vor continua să arate bine şi după ce se va sfârşi civilizaţia umană, atunci când vor deveni ruine.

    Interesul pentru design al artistului, care avea să-l îndrepte mai târziu spre arhitectură, i-a fost stimulat de tâmplarul familiei, care l-a învăţat cum să facă un scaun pe când Sugimoto avea numai zece ani. Pentru lucrările sale, foloseşte materiale foarte vechi, ca piatra recuperată de la temple şi lemnul de la uşi tradiţionale. Printre proiectele sale se numără unele comandate de Hirshhorn Museum din Washington, SUA, Japan Society din New York şi o reşedinţă particulară din Manhattan.

    Cel mai important însă, care va fi inaugurat în această toamnă, este un complex din Enoura, pe coasta de est a Japoniei, denumit Observatorul Enoura. Acesta va cuprinde spaţii expoziţionale, două scene pentru piese de teatru Noh, un salon de ceai şi birouri pentru fundaţia lui Sugimoto, Odawara Art Foundation.

    Complexul de la Enoura, cocoţat pe un versant, este construit, printre altele, din lemn de chiparos îmbinat după vechi tehnici japoneze şi rocă vulcanică pestriţă, iar unul din punctele de atracţie este un grup de bucăţi de piatră mari, iniţial pregătite pentru Castelul Edo, unde se află acum Palatul Imperial din Tokio, aranjate astfel încât să aducă aminte de Stonehenge.

  • Vânzările Mazda în România au crescut cu 17% în primele trei luni din 2017

    Mazda a vândut 143 de vehicule în luna martie, ceea ce reprezintă o creştere cu 49% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, când erau comercializate 96 de maşini.

    Potrivit companiei, cel mai bine vândut model al producătorului japonez pe piaţa din România în prima parte a anului a fost Mazda3, cu 138 de vehicule cumpărate, cu 66% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-au comercializat 83 de Mazda3.

    Al doilea cel mai comandat model Mazda pe piaţa locală în primele trei luni a fost modelul CX-5, cu 79 de unităţi vândute, în creştere uşoară faţă de anul trecut.

  • Bărbatul acuzat de laşitate pentru că a supravieţuit scufundării Titanicului. ”A ales o viaţă umilitoare în detrimentul unei morţi onorabile”

    În 1910, Masabumi Hosono a fost trimis din partea Ministerul japonez al Transporturilor pentru a studia sistemul feroviar din Imperiul Ţarist. La doi ani după ce şi-a finalizat misiunea, oficialul a trebuit să se întoarcă acasă, iar pentru acest lucru a ales să se îmbarce pe RMS Titanic. Spre nenorocul său, în data de 14 aprilie, la ora locală 23:40, nava la bordul căreia se afla a lovit un iceberg şi a început să se scufunde.

    În momentul în care vaporul intrase în coliziune cu colosul de gheaţă, Hosono dormea.

    Vezi aici cum a ajuns să fie acuzat de laşitate pentru că a supravieţuit scufundării Titanicului. ”A ales o viaţă umilitoare în detrimentul unei morţi onorabile”!

  • Prima săgeată a Abenomics: de ce nu funcţionează?

    De la lansarea Abenomics (nume care reuneşte măsurile economice promovate de premierul Japoniei, Shinzo Abe şi care se bazează pe ”trei săgeţi”: stimuli fiscali, relaxare monetară şi reforme structurale n.red) la începutul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetară, cunoscută în mod obişnuit ca „prima săgeată a Abenomics”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei de asigurări de credit Coface. Această măsură a inclus introducerea „Relaxării monetare cantitative şi calitative (RMCC)” în Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rată negativă a dobânzilor” în Ianuarie 2016 şi cel mai recent anunţ, „Relaxare monetară cantitativă şi calitativă cu control asupra curbei de randament”, în Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei săgeţi a devenit mai puţin eficace, mai ales asupra exportului şi a Yenului Japonez.

    De ce deprecierea yenului, care a apărut în timpul succesului timpuriu al primei săgeţi, nu a mărit volumul exporturilor de mărfuri în Japonia ?

    Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de către puterile externe ale creşterii mondiale economice subpare, care au început să cântărească în activităţile de tranzacţionare de mărfuri la nivel global, incluzând exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preţurilor în piaţă” ale exportatorilor japonezi. Aceştia menţin preţurile la echivalentul în valută costurilor de pe piaţa internă – în ciuda nivelului yenului. Acest lucru limitează stimularea cererii pentru export, în Japonia.

    Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult când preţul yenului fluctuează?

    Din cauza acestui comportament de stabilire a preţurilor la piaţă, creşterea profiturilor operaţionale ale producătorilor japonezi imită fluctuaţiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit să îi bucure pe producătorii japonezi. Un alt factor important ce determină un impact al fluctuaţiilor yenului asupra profitabilităţii producătorilor japonezi  poate fi ponderea încasărilor în valută ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferenţiere a produsului exportat, rezultând într-o pondere mai mică a încasărilor în yeni, sunt mai sensibile la fluctuaţiile yenului. Jucătorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili în perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucură de o creştere a profitabilităţii pe durata slăbirii yenului.

    Combinând aceste evaluări teoretice şi empirice, industriile textilelor şi chimice sunt mai vulnerabile în perioadele de consolidare ale yenului, în timp ce industria generală a maşinăriilor este mai puţin afectată.

    Politica monetară expansionistă pare să piardă viteză. Ce se va întâmpla în continuare?

    În teorie, o creştere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui să ducă la deprecierea monedei. Cu toate acestea, în contextul turbulenţelor de pe pieţe în 2016, statutul de siguranţă a yenului japonez a rămas la un nivel puternic, în ciuda politicii monetare expansioniste a ţării.

    „Ultimele cifre sugerează că Japonia ar putea, încă o dată, să fie într-o capcană a lichidităţii. Ceea ce este şi mai alarmant este că au fost puţine semne de avertizare ale riscului deflaţiei. Cu puţin spaţiu pentru politica monetară sau fiscală, guvernul japonez are nevoie să efectueze dereglementări îndrăzneţe şi reforme structurale pentru a stimula productivitatea şi creşterea salariilor. În caz contrar, situaţia Japoniei de creştere lentă şi deflaţie s-ar putea prelungi”, spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.

     

  • RTPR Allen & Overy alături de grupul japonez Asahi în achiziţia Ursus

    RTPR Allen & Overy a consiliat grupul japonez Asahi Group Holdings, Ltd. cu privire la achiziţia Ursus Breweries, liderul pieţei de bere din România. Tranzacţia prin care grupul Asahi a cumpărat producătorii de bere din regiune ai SAB Miller acoperă cinci pieţe – România, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria – şi va fi cea mai mare tranzacţie de M&A din România din acest an. Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV.

    Allen & Overy a oferit consultanţă Asahi cu privire la aspecte de M&A, drept comercial, concurenţă/antitrust, financiar, taxe şi dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev. Aceasta este cea mai mare tranzacţie din istoria Asahi.

    Echipa de avocaţi a RTPR a fost condusă de Adrian Cazan (counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte 15 avocaţi din biroul casei de avocatură din Bucureşti.

    Adrian Cazan a declarat: „Această tranzacţie internaţională (…) va fi probabil cea mai mare tranzacţie de M&A pe plan local din 2016. A fost un proiect intens care, datorită procesului competitiv, ne-a solicitat capacităţile profesionale la maxim, fiind nevoiţi să lucrăm 24/7 pe parcursul mai multor săptămâni.”  Aceasta este a treia tranzacţie din ultima perioadă în care au fost implicaţi avocaţii RTPR; anterior, au lucrat şi pentru vânzarea lanţului de magazine Profi şi achiziţionarea de către Allianz Capital Partners a pachetului de acţiuni al E.ON Distribuţie România S.A.

    Vânzătorul a fost asistat pe plan local de către avocaţii Suciu Popa.

    Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

    RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 44 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul Lucian Mihai.

     

  • Cine cumpara afacerea Ursus

    Grupul japonez Asahi Group Holdings cumpără operaţiunile de pe pieţele est europene ale InBev, într-o tranzacţie de 7,8 miliarde de dolari, relatează Reuters. Anunţul oficial ar urma să fie făcut azi.

    Anheuser-Busch InBev a acceptat să-şi vândă mărcile de pe pieţele est euopene, care se referă la operaţiunile din Republica Cehă (Pilsner Urquel), din Polonia (Tyskie şi Lech) şi Ungaria (Dreher).

    Reprezentanţii grupului japonez au refuzat să comenteze pe marginea subiectului.

    Această tranzacţie ar putea fi cel mai mare deal pe care grupul japonez îl face în extinderea operaţiunilor sale cu bere pe pieţe străine. În Europa Asahi a preluat deja operaţiuniele de pe pieţele vestice ale SABMiller.

    Pe piaţa românească, SABMiller este prezent prin intermediul Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, care are în portofoliu mărci precum Ursus şi Timişoreana.

    Afacerea cu japonezii are rolul de a îndeplini condiţiile necesare pentru ca AB InBev să poată finaliza preluarea SABMiller. AB InBev este la un pas de a finaliza achiziţia SABMiller, tranzacţie de peste 80 mld. euro condiţionată, printre altele, de vânzarea activelor SABMiller în Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România.

    Anterior, despre interesul grupului sud-african SABMiller de a găsi un cumpărător pentru operaţiunile de pe pieţele est europene, reprezentanţii producătorului de bere spuneau: „Aprobarea din partea Comisiei Europene pentru achiziţia SABMiller de către AB InBev a inclus angajamentul AB InBev de a vinde afacerile SABMiller din Europa Centrală şi de Est (CEE). După schimbarea controlului, ca parte a acestui angajament, AB InBev implementează obligaţii de tip «hold separate»“. Acestea presupun o izolare a afacerilor de restul operaţiunilor păstrate din AB InBev/SABMiller Group pentru a fi asigurată competitivitatea operaţiunilor din CEE precum şi independenţa de restul grupului AB InBev între momentul schimbării controlului şi cel al vânzării“. Ursus Breweries a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei (355 mil. euro) şi un profit de 44 mil. lei (circa 10 mil. euro).