Ecomonist de profesie, a ales drumul Italiei atunci când s-a căsătorit cu o italiancă. Pe tânărul român îl aştepta în Italia un destin pe care mulţi l-ar numit spectaculos, clădit pe ruinele unei biserici vechi de 800 de ani.


Ecomonist de profesie, a ales drumul Italiei atunci când s-a căsătorit cu o italiancă. Pe tânărul român îl aştepta în Italia un destin pe care mulţi l-ar numit spectaculos, clădit pe ruinele unei biserici vechi de 800 de ani.


Guvernul populist din Italia a adoptat o poziţie anti-imigraţionistă încă de când politicienii partidelor care guvernează astăzi erau în campanie, iar acea poziţie a început să se transforme în politici care ar putea dăuna Italiei pe termen lung.
Populaţia zonei euro se va diminua cu 20 de milioane de oameni până la finalul secolului, potrivit previziunilor Eurostat, citate de Bloomberg.
În principal acest lucru se va datora Italiei, ţară cu 60 de milioane de locuitori în prezent, încât populaţia ţării va scădea cu 16 milioane de oameni – pe fondul populaţiei îmbătrânite şi a natalităţii scăzute.
Dacă nu vor exista fluxuri de oameni care să migreze în Italia pentru restul secolului, pe fondul politicilor anti-imigraţie, populaţia Italiei va scădea cu 30 de milioane de persoane, adică la jumătate faţă de nivelul pe care îl înregistrează în prezent.
O nouă lovitură populistă asupra imigranţilor a venit săptămâna aceasta, când Matteo Salvini, liderul partidului de populişti La Liga, a închis în Sicilia ceea ce a fost în trecut cel mai mare centru de imigranţi din Europa.
Închiderea centrului Mineo, cu o capacitate de peste 4.000 de persoane, este încă o victorie a populiştilor.
Potrivit BBC, în timp ce numărul de imigranţi ajunşi în italia a scăzut dramatic, de la 181.000 în 2016 la 3.071 până acum în 2019, numărul celor declaraţi morţi sau dispăruţi a crescut semnificativ la 667, adică 1 din 6.
Mario Draghi, preşedintele Băncii Central Europene, a iniţiat o nouă rundă de stimulare monetară, scăzând randamentele obligaţiunilor în zona euro. Această mişcare nu explică de ce investitorii au redus prima de risc pe care o cer pentru obligaţiunile Italiei, în comparaţie cu alte ţări. Motivul este ascuns în decizia Romei de a căuta un compromis cu partenerii săi din Uniunea Europeană pentru planurile legate de bugetul Italiei.
Luna trecută, Comisia Europeană a făcut primul pas spre a recomanda ca liderii UE să sancţioneze Italia pentru încălcarea limitelor de îndatorare ale uniunii în 2018. Giovanni Tria, ministrul Finanţelor din Italia, a trimis un răspuns prin care nu a reuşit să descrie în detaliu cum va aborda Roma provocările sale fiscale.
Coaliţia Five Star-Lega a aprobat o ajustare fiscală în valoare de 7,6 miliarde de euro care va scădea ţinta deficitului bugetar al Italiei de la 2,4% din PIB, la 2%. Această mişcare nu se încadrează în ceea ce a cerut Comisia Europeană, dar mulţi investitori consideră că va fi suficient pentru ca instituţia să îşi amâne decizia de a pedepsi ţara până la sfârşitul anului.
„Ţări precum Austria, Franţa sau Italia deţin o proporţie însemnată a expunerilor bancare externe în România“, aminteşte BNR în Raportul asupra stabilităţii financiare.
Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen.
Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, cu o cotă de 18%. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri din Franţa, controlează în România BRD – a treia bancă după active.
La o expunere apropiată au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o felie cumulată de 15%.
BNR avertizează în Raportul asupra stabilităţii financiare că interconexiunile importante dintre economii şi sistemele financiare pot conduce la o propagare semnificativ mai rapidă a unor potenţiale evoluţii nefavorabile.
Economia Italiei s-a contractat din nou în acest trimestru, potrivit Biroului de Statistică din Italia, ceea ce complică misiunea populiştilor din guvernul italian, de a pune în practică o aşa-numită revoluţie fiscală, potrivit Bloomberg.
Acesta ar fi al treilea trimestru într-un singur an în care economia Italiei se contractă, ceea ce arată starea precară a celei de-a treia cea mai mare economie din zona euro.
Economia italienilor a crescut uşor în primul trimestru, după o scurtă recesiune tehnică – încât a fost singura economie din zona euro care a raportat scăderi consecutive în 2018.
Istat (institutul italian de statistică) transmite că există o probabilitate „relativ ridicată” ca PIB-ul să scadă în acest trimestru.
Economiştii intervievaţi de Bloomberg au dat în medie o prognoză de creştere de 0,1% pentru economia Italiei în acest trimestru, în timp ce Istat şi-a menţinut predicţia pentru restul anului, de creştere cu 0,3%.
Dacă economia se contractă din nou, guvernul italian primeşte o nouă lovitură într-un moment în care este implicat în negocieri tensionate cu Uniunea Europeană cu privire la deficitul prea ridicat.
Mai mult, există tensiuni şi în interiorul coaliţiei de guvernare, încât cele două formaţiuni La Liga şi M5S nu reuşesc să se pună de acord cu privire la politicile fiscale şi nu numai.
Vulcanul Etna a intrat într-o nouă fază joi, după ce două fisuri ale lui s-au deschis.
Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie din Italia a informat de asemenea că a existat o activitate şi înaintea erupţiei, fiind o serie de seisme în săptămânile care au dus la apariţia fisurilor.
Vulcanul Etna a erupt ultima oară în luna decembrie. Vulcanul este o destinaţie turistică foarte populară.
Vicepremierul italian Matteo Salvini le-a spus colegilor săi de partid că vrea să menţină coaliţia guvernamentală cu partidul M5S, însă este gata să renunţe la coaliţie dacă reforma sa fiscală nu va fi aprobată, potrivit Bloomberg.
Într-o şedinţă cu uşile închse, Salvini a discutat cu colegii săi din partidul de extremă dreaptă La Liga că alianţa lor cu Mişcarea celor Cinci Stele ar putea dura încă patru ani, sau ar putea fi aruncată în aer în trei luni, potrivit a două surse citate de publicaţia americană.
Elettra Lamborghini, în vârstă de 21 de ani, este una dintre vedetele serialului Geordie Shore. Ea este însă cunoscută pentru faptul că este moştenitoarea antreprenorului Feruccios Lamborghini, cel care a pus bazele companiei cu acelaşi nume.
Lamborghini s-a impus ca fiind unul dintre brandurile cele mai respectate din industria automotive. Însă la fel ca şi rivalul său, Ferrari, Lamborghini a avut un început atipic în această industrie, potrivit Business Insider.
Compania a fost fondată în anul 1963 de către omul de afaceri Ferruccio Lamborghini care deţinea o fabrică de tractoare, Lamborghini Trattori. Se spune că Lamborghini s-a hotărât să-şi construiască propria maşină după ce s-a plâns lui Enzo Ferrari că ambreiajul Ferrari-ului 250 GT nu funcţionează cum trebuie. Enzo Ferrari i-a spus să plece şi să conducă tractoare, pentru că nu este în stare să conducă automobile. Furios, Lamborghini şi-a promios că va face o maşină mai bună şi că-l va bate prin construirea unei maşini sport mai performantă. Altă variantă a poveştii este că Lamborghini şi-a dat seama că există potenţial pentru profituri mari în industria automobilelor sport.
Coaliţia de guvernare formată din conservatori şi populişti antisistem din Italia a început să îşi tempereze discursul şi politicile de când a venit la putere şi până în prezent, apreciază Carlos Messina, CEO-ul grupului bancar italian Intesa Sanpaolo, citat de CNBC.
Formaţiunea de stânga M5S şi cea de dreapta, Liga, au format o coaliţie în urmă cu aproape un an, când au promis că vor sparge paradigma sistemului politic tradiţional.
Cu toate acestea, şeful uneia dintre cele mai mari bănci din Europa după valoarea de piaţă, susţine că cele două partide „devin normale” prin modul lor de a face şi aplica politici.
„Partidele acestea şi-au schimbat atitudinea şi perspectiva cu privire la ce au de făcut pentru ţara lor. (…) Şi-au schimbat complet perspectiva cu privire la ce trebuie să facă, atitudinea faţă de Comisia Europeană, faţă de Europa, şi devin normali”, a spus Carlos Messina, CEO Intesa Sanpaolo.
Înainte de alegerile din martie 2018, ambele partide păreau să fie hotărâte cu privire la o suită de politici. De exemplu, partidul Liga condus de Matteo Salvini susţinea că Italia ar trebui să părăsească zona euro, dar şi-a temperat poziţia odată cu alegerile.
„Nu cred că există riscuri populiste în Europa din cauza Italiei”, crede Messina.
Cu toate acestea, ambele partide îşi menţin poziţia în faţa Uniunii Europene, mai ales în problematici legate de migraţie.
Vicepremierul Luigi Di Maio ameninţă că va vota împotriva noului buget al UE dacă numărul de imigranţi care ajung în Italia nu sunt distribuţi în toată Europa. De cealaltă parte, Salvini a declarat apele italiene închise pentru ONG-urile care salvează imigranţi – ceea ce a crescut presiunea exercitată asupra Uniunii Europene.