BusinessMagazin

Tag: it

  • Cum pregătim angajatul de mâine pentru viitorul digital?

    Ultimii doi ani au adus argumente în plus ideii că viitorul este digital, iar tehnologia evoluează constant, în toate domeniile. Însă tranziţia spre o lume digitală depinde de forţa de muncă şi de talentele disponibile pe piaţă, consideră reprezentanţi ai industriei de IT&C. Ce paşi ar trebui urmaţi pentru atingerea potenţialului maxim al viitorului digital?

     

    Transformarea digitală este dependentă de competenţele pe care o să le avem în domeniul tech şi consider că fiecare companie va trebui să investească în dezvoltarea şi creşterea acestor capabilităţi. De asemenea, cred că fiecare companie va trebui să aibă o strategie de creştere a acestor capabilităţi în interior, pentru că nu putem să rămânem ancoraţi în universităţile de profil care scot pe piaţă specialişti în zona de IT. Astfel, toţi trebuie să ne implicăm mai mult în spaţiul educaţional“, a spus pentru Business MAGAZIN György Birtolon, managing director al Accenture Industry X România, companie responsabilă cu dezvoltarea de software industrial în domenii precum căi ferate, auto şi producţie şi parte a companiei globale de servicii IT Accenture. În prezent, pe piaţa din România lucrează peste 220.000 de angajaţi în sectorul IT&C, numărul lor fiind în creştere cu 40% faţă de anul 2015, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, anual, universităţile din România continuă să livreze câte 7.000 – 8.000 de absolvenţi cu diverse specializări IT, care îşi găsesc imediat un loc în companiile de profil ce se luptă pentru resursa umană.

    altă soluţie care ar putea contribui la scăderea deficitului de forţă de muncă din sectorul IT&C ar putea fi migrarea oamenilor din diverse domenii spre diferite ramuri ale industriei tech, migrare accelerată de impactul pe care contextul pandemic l-a avut asupra mai multor sectoare de activitate din economie, a adăugat György Birtolon. „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. Sunt deja investiţii în zona aceasta. Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, şi care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact”, a explicat reprezentantul Accenture Industry X, divizie în cadrul căreia lucrează o echipă de aproape 900 de specialişti IT.

    În prezent, Accenture Industry X funcţionează cu birouri în Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Timişoara şi Iaşi, are deschise 100 de poziţii, iar planurile pentru următorii 3-5 ani vizează creşterea echipei cu 30%, adică la peste 1.200 de angajaţi în toată ţara. „În urma contextului creat de pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani, angajăm oameni din toată ţara. Bineînţeles, majoritatea noilor colegi încă sunt din oraşele în care deţinem şi birouri, dar avem colegi de peste tot, spre exemplu, din Galaţi, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Lugoj şi altele”, a spus György Birtolon. La rândul său, Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software), companie specializată în furnizarea de servicii software de business, cu afaceri de 27,7 milioane de euro la finalul anului 2021, spune că trendul în rândul companiilor mari active la nivel global este de a investi masiv în pregătirea şi creşterea propriilor angajaţi, iar jucătorii din România încep să urmeze acest trend, apelând la diverse cursuri de pregătire şi dezvoltare de noi abilităţi şi competenţe. „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cel mai puţin digitalizate domenii”, a declarat el. Recent, htss, care în prezent numără 400 de specialişti, a dezvoltat o platformă de e-learning pentru companii şi universităţi, în urma unei investiţii în valoare de 200.000 de euro. Potrivit lui Dumitrescu, platforma a fost dezvoltată în urma unui studiu de piaţă care a arătat posibilităţile de creştere ale acestui segment şi interesul crescând al companiilor româneşti pentru investiţii în pregătirea angajaţilor. „Însă piaţa noastră este una tânără, care nu a atins încă maturitatea. Deci, cel puţin pentru încă o perioadă, se estimează că ritmul de creştere se va păstra destul de ridicat, ca de altfel, în întreaga Europă de Est.” Soluţia celor de la htts, mindclass, pune la dispoziţie o suită de cursuri din domenii precum transformare digitală, dezvoltare personală, finanţe şi bănci, resurse umane (HR), project management şi altele. Acestea vin structurate pe module, în funcţie de nivelul dorit, a explicat Bogdan Dumitrescu, care a adăugat că anul acesta vrea ca mindclass să fie utilizat de angajaţii sau studenţii din peste 30 de companii şi instituţii de învăţământ active atât pe piaţa din România, cât şi la nivel european. „În zona academică vizăm atât universităţile de stat, cât şi instituţiile de învăţământ private, fie universităţi, şcoli sau grădiniţe. Dincolo de acestea, target-ul principal îl reprezintă totuşi companiile private, din domeniul bancar, companiile de asigurări şi cele de retail, şi nu în ultimul rând cele din domeniul farma şi medical.” Sectorul IT&C a cunoscut o evoluţie accentuată în ultimii ani, mai ales în ultimii doi ani impactaţi de pandemie – în care tehnologia a avut rolul de a susţine toate sectoarele economiei –, astfel că în prezent ponderea sectorului se apropie de 7% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) României. La nivel salarial, datele Institutului Naţional de Statistică arată că un specialist IT&C câştiga, în medie, peste 7.700 de lei net, în luna februarie a acestui an. De asemenea, cel mai bine plătiţi sunt specialiştii care desfăşoară „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, care aveau un salariu mediu net de peste 9.000 de lei în februarie 2022. În plus, peste 50% din angajaţii activi în sectorul IT în România, adică aproximativ 104.000 de specialişti, sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit, arată un studiu realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software (ANIS).

    În contextul unui deficit crescut de specialişti, George Haber, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români stabiliţi în Silicon Valley, consideră că o soluţie ar fi investiţiile în dezvoltarea mai multor instituţii educaţionale care să pregătească profesionişti în domeniu: „Avem nevoie de investiţii în şcoli pentru a mai stinge din nevoia de specialişti. Avem nevoie de şcoli mai multe”, a spus Haber.

    „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cele mai puţin digitalizate domenii.”

    Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software)

    „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. (…) Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact.”
    György Birtolon, managing director, Accenture Industry X România

     

     


     

     

  • Ce aşteptări au analiştii cu privire la rezultatele UiPath din primul trimestru. Compania va publica raportul după finalul sesiunii de tranzacţionare de astăzi

    UiPath, primul startup de IT pornit din România care a ajuns pe Wall Street, este aşteptat să raporteze venituri de 226 de milioane de dolari la T1/2022, reprezentând o creştere de 21,4% faţă de trimestrul similar al anului precedent, conform furnizorului de date Zacks Consensus Estimate, citat de Yahoo Finance.

    Compania argumentează că produsele UiPath din gama de vârf ar fi beneficiat de pe urma extinderii bazei de clienţi, efectelor acordurilor multianuale şi rezilienţei diviziilor de abonamente, roboţi software şi cloud. UiPath va raporta rezultatele din primul trimestru al anului fiscal 2023 după închiderea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 1 iunie, adică după 23:00, ora României.

    Zacks Consensus Estimate spune, de asemenea, că nivelul mai mare de cheltuieli şi-ar putea spune cuvântul asupra balanţei UiPath.

    Acţiunile UiPath s-au depreciat anul acesta cu 61%, fiind pe minus cu 77% de la listarea realizată anul trecut în New York. Capitalizarea companiei atinge 9,3 miliarde de dolari.

     

  • Drumul unei românce de pe băncile şcolii până la conducerea unei companii de zeci de milioane de lei în ţara noastră

    Cei şase ani de studii ai Luciei Stoicescu, urmaţi de peste 15 ani de experienţă în diverse sectoare şi ramuri ale industriei de IT, au fost încununaţi de preluarea rolului de CEO al companiei româneşti de software mindit.io, în urmă cu doi ani. Ce lecţii a învăţat în drumul până la vârf?

    Am studiat informatică la Universitatea din Craiova şi am continuat cu studiile de master în baze de date la Universitatea din Bucureşti. Sunt absolventă de MBA, sunt mamă a doi copii şi lucrez în software din 2005, într-o varietate de roluri, echipe şi organizaţii. Experienţa mea profesională acoperă expertiză în operaţiuni, managementul proiectelor IT, telecom şi management al proceselor, risk management şi ceea ce numim process improvement. Cele mai importante realizări se leagă de mindit şi de ceea ce am construit împreună cu echipa noastră”, îşi autodescrie Lucia Stoicescu, CEO al mindit.io, parcursul.

    Compania de servicii software a fost înfiinţată în urmă cu şapte ani de către antreprenoarea Irina Arsene şi a dezvoltat până în prezent parteneriate cu clienţi din industrii precum retail, banking, fintech, e-health, semnături elecronice, switch-uri electromecanice, pharma, foodtech.

    În 2021, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de lei şi un profit de 10 milioane, având o echipă de 180 de angajaţi.

    Executivul s-a alăturat companiei în urmă cu cinci ani, iar de atunci a schimbat diverse roluri în zona de leadership operaţional, COO, leadership în business development, ajungând, ulterior, la cârma companiei. În cariera pe care şi-a construit-o până acum susţine că ceea ce a contat cel mai mult întotdeauna au fost relaţiile cu oamenii din jurul său. „Fie că vorbim despre evoluţia profesională sau despre povestea pe care o scriu alături de familia şi prietenii mei, a fost întotdeauna despre a face bine şi a mă conecta autentic cu oamenii pe care îi am alături.” A ales IT-ul pentru impactul pe care tehnologia îl are în lume, dar o inspiră totodată creşterea oamenilor şi spune că îşi ia multă energie din interacţiunile pe care le are zilnic şi din oportunitatea de a fi parte din evoluţia oamenilor care o înconjoară. Pe parcursul vieţii sale profesionale, Lucia Stoicescu spune că nevoia de digitalizare a crescut semnificativ şi cu cât a crescut aceasta, cu atât a crescut şi complexitatea proiectelor şi nevoia de adaptare la schimbare. „Eu mi-am dorit întotdeauna un context în care să inovez, în care să generez schimbare, nu doar să mă adaptez. Provocările au fost întotdeauna altele, în funcţie de mărimea proiectelor, de dimensiunea echipelor şi a organizaţiei, de trendurile tehnologice, de ariile de business – toate au fost parte dintr-un proces de învăţare pentru care sunt recunoscătoare că îl pot explora zilnic.”

    A ales să rămână în România deoarece a găsit destul loc de făcut bine şi multe oportunităţi de învăţare pentru oamenii companiei aici, chiar dacă preponderent partenerii de business au fost şi sunt în pieţele externe. „Experienţa de a deschide un prim birou în Elveţia (la începutul acestui an – n. red.) a fost de asemenea cu foarte multă învăţare, dar şi o bucurie sinceră de a duce o parte din noi mai aproape de oamenii cu care lucrăm. Să fim împreună înseamnă pentru noi împreună cu echipa, împreună cu partenerii noştri. Aleg să îmi cresc copiii în România în această etapă a vieţii noastre, dar nu exclud opţiunile de a putea trăi şi învaţa în alte ţări, dacă ne vom dori acest lucru.” Vorbind de provocările aduse de anii de pandemie, Lucia Stoicescu consideră că această perioadă a fost un context continuu de învăţare, un antrenament intensiv de a ne consolida încrederea şi susţinerea reciprocă, parteneriatele şi adaptarea în cel mai clar context VUCA (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity). „Pandemia ne-a arătat clar că o bază puternică susţine adaptarea şi implicit şi rezultate foarte bune. Pandemia, şi acum războiul, ne-a pus în contextul în care să ne exersăm empatia faţă de noi înşine şi faţă de colegii noştri şi chiar faţă de oameni pe care nu îi cunoaştem dar ne acceptă ajutorul.” Un aspect important pentru sine spune că este şi faptul că a învăţat să ceară ajutorul echipei sale, să pregătească bine întâlnirile şi discuţiile chiar şi la distanţă „şi să folosim timpul pentru a ne conecta şi a lua mai uşor decizii şi a face planuri”.

    Obiectivele acestui an se leagă de oameni şi de „impactul pe care îl putem avea, despre creşterea echipei şi a businessului într-un mod firesc şi cu multă bucurie”. În cifre, compania a adoptat un sistem de management bazat pe OKRs (obiective şi rezultate cheie) care spune că li se potriveşte şi pe care îl adaptează în funcţie de nevoile echipei. În ultimii ani, Lucia Stoicescu remarcă o evoluţie pozitivă în industria de software, cu o creştere de 17% de la an la an, „ceea ce înseamnă că România avansează de 1,2 ori mai repede în acest sector faţă de media ţărilor din CEE”. În acelaşi timp, spune ea, această industrie se dezvoltă de trei ori mai rapid decât economia naţională, care a înregistrat o creştere de 6% anual. „Vorbind în continuare despre cifre promiţătoare, conform unor estimări recente realizate de ANIS, sectorul IT poate aduce contribuţii de 20,4 miliarde de euro la PIB în 2025. Deşi România are cea mai mică densitate în ceea ce priveşte numărul de companii de software raportat la ţările vecine şi un randament scăzut în ceea ce priveşte gradul de inovaţie, se poate observa o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte acest aspect.” Tot mai multe companii autohtone îşi axează activitatea pe a oferi soluţii inovatoare şi competitive nu doar la nivel naţional, ci şi pe plan european şi internaţional, iar digitalizarea, ce cuprinde adoptarea de noi tehnologii cu scopul transformării proceselor şi serviciilor de business (incluzând aici migrarea datelor către cloud, folosirea device-urilor tehnologice şi diferite tooluri pentru îmbunătăţirea şi automatizarea proceselor de comunicare) a cunoscut o creştere accelerată, de asemenea. „Se observă totodată şi creşterea volumului de investiţii în tehnologie şi în redefinirea strategiilor de business; astfel încât industria locală se aliniază din ce în ce mai mult cu celelalte state europene. De altfel, vechea paradigmă, în care companiile de IT aveau doar rol de execuţie, este pe cale de dispariţie. Acest punct marchează un nou aspect promiţător, întrucât este în linie cu poziţionarea noastră de parteneri strategici de încredere.” Potrivit ei, în industria IT oportunităţile sunt, aşadar, în creştere şi vin prin tot felul de canale, atât în zona de roluri tehnice cât şi în zona de management. „Sunt multe lentile prin care te poţi uita la un business. Într-o companie în creştere, provocările sunt balansate de oportunităţile de accelerare a creşterii personale pentru oameni. Evoluţia salariilor este pe un trend de creştere destul de accelerată şi reflectă cererea din pieţe şi preocuparea companiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor.”

    Despre modul de a gestiona propria echipă, CEO-ul mindit.io spune că, în cadrul companiei, a fost adoptată de ani buni „holacracy”. Asta înseamnă că ei cred în echipe autonome, nu în ierarhii şi că valoarea vine din a-i da fiecărui coleg spaţiul pentru a se dezvolta aşa cum îşi doreşte. „Suntem dezvoltatori software, arhitecţi, BI’s, oameni de integrare, QAs, analişti de business, manageri de proiect, oameni de HR şi recrutare, oameni de financiar – suntem oameni şi ce ne leagă sunt valorile comune – suntem autentici, dorim să creştem o comunitate care să aibă impact, fiecare prin rolul lui. Suntem toţi diferiţi şi ne căutăm oameni complementari nouă. Cred cu tărie în puterea leadershipului de calitate şi sunt mândră de evoluţia echipei noastre care transformă în fiecare zi acest rol.” În prezent businessul recrutează pentru toate nivelurile de senioritate – intern, junior, middle sau senior, în tehnologii precum Java, Angular, React, Azure & AWS, TIBCO, IIB, QA Engineers, SQL. „Pe plan local, mindit are birouri deschise în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj, dar viitorii noştri colegi sunt liberi să-şi aleagă cea mai potrivită variantă – muncă de la birou sau de acasă – iniţiativă denumită în cadrul companiei minditNomad.” În ceea ce o priveşte, executivul susţine că funcţia este ceva fluid, „rolul nu se dă, se ia, astfel că îmi doresc să continui, să am impact şi să pot ajută cât mai mulţi oameni”. Ca obiective de viitor îşi doreşte, totodată, să poată construi cu mindit şi să ducă modul de a face lucrurile şi bucuria de a crea ceva disruptive, diferit din punct de vedere a culturii organizaţionale în România. Dacă ar fi să schimbe ceva în industria în care activează, ar alege „ceea ce schimbăm deja în outsourcing, şi anume, modul în care ne raportăm la oameni şi cum îi încurajăm să îşi exploreze potenţialul şi să-şi construiască propria carieră, ieşind din tiparele unor roluri „bine îngrădite“. O zi din viaţa Luciei Stoicescu începe întotdeauna cu lista de lucruri pe care şi le propune pentru ziua respectivă. Deşi adaugă multe taskuri, recunoaşte că nu toate sunt la fel de importante. „Îmi păstrez timp în zi pentru analiză şi reflecţie, timp pentru acţiune şi timp pentru oameni. Tot ce reprezintă nivelul strategic are prioritate, tot ce reprezintă tactic şi operaţional este adresat că atare, cu verificări şi întâlniri recurente şi timp blocat în calendar pentru ele.” Încearcă totodată să se concentreze constant pe ce aduce valoare şi acceptă că nu le poate face pe toate într-o zi. „De fapt, când înţelegi asta, accepţi mai uşor.” A reuşit astfel să reducă multitaskingul şi îl păstrează doar pentru lucruri repetitive pe care incearcă să le automatizeze atât cât este posibil. „Lucrăm anul acesta la a deveni o companie data driven – dacă tot vorbim despre proiecte complexe în domeniu – şi asta are impact în time managementul fiecăruia dintre noi.” Următoarea destinaţie în care Lucia Stoicescu îşi doreşte să evadeze este Singapore şi spune că „vacanţa este vacanţă”, aşa că se bucură de timpul liber din plin şi nu îşi verifică e-mailurile frecvent. „Îmi place să cer ajutorul oamenilor din echipa mea şi sunt foarte norocoasă să îl primesc.” În ceea ce priveşte ultima carte pe care a citit-o, aceasta e „Big Data – o revoluţie”, a lui Viktor Meyer Schonberger.

     

    Carte de vizită:

    ►Œ Lucia Stoicescu lucrează în industria de software din 2005, iar experienţa sa profesională acoperă zona de operaţiuni, de project şi programme management, de risk management, de îmbunătăţire de procese (process improvement);

    ► Are experienţă în gestionarea a peste 50 de proiecte şi programe pentru clienţi internaţionali;

    ►Ž S-a alăturat echipei actuale în februarie 2017, în funcţia de COO, iar in iunie 2020 a preluat rolul de Co-CEO;

    ► A urmat cursurile Facultăţii de Informatică (2001-2005) la Universitatea din Craiova, un program de masterat la Universitatea din Bucureşti, în programare (2005-2007), şi programul MBA al UQAM (Université du Québec à Montréal).

  • Portretul cursantului de MBA

    Managerul care studiază pentru o diplomă de MBA sau EMBA are între 35 şi 38 de ani, o experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie şi vine predominant din domenii de activitate precum IT-ul, sectorul bancar şi farma. Ce îl aduce din nou pe „băncile şcolii”?

     

    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Astfel, portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ 15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management”, a spus pentru Business Magazin Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA programs în cadrul Tiffin University. Reprezentanta Tiffin spune că în ultimul an a remarcat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte motivaţia aplicanţilor la programul de EMBA.

    Dacă înainte cei mai mulţi dintre ei erau motivaţi de perspectiva unor poziţii mai bune şi, implicit, a unor venituri mai mari în urma absolvirii programului, în ultima perioadă există o dorinţă pregnantă de a-şi dezvolta cunoştinţele manageriale şi de adaptabilitate în tot felul de situaţii reale, printre care şi cele de criză pe care le-am trăit în ultima vreme, accentuate acum de un război la graniţă. De asemenea, spune ea, o altă tendinţă evidentă este creşterea numărului femeilor care aplică la programele de MBA/EMBA.

    „Dacă la Tiffin University, acum 5-10 ani ponderea femeilor în cohortele de Executive MBA era de maximum 20%, în ultimii ani numărul lor a crescut exponenţial. Mai exact, în cohorta 18, care a absolvit anul trecut, procentul femeilor a ajuns la 57%, în timp ce în cohorta care termină anul acesta femeile reprezintă 42% dintre cursanţi”, explică Roxana Farrugia. Conform statisticilor Tiffin, domeniile predominante din care provin studenţii programelor lor sunt: business services – 18%, IT – 16%, pharma – 15%, FMCG şi retail – 14%, maşini şi echipamente – 4% şi educaţie – 3%. Un program şi o diplomă de Executive MBA reprezintă un câştig atât pentru deţinătorul ei, cât şi pentru compania pentru care el sau ea lucrează, spune Roxana Farrugia. După parcurgerea unui astfel de program, absolventul poate pivota mai uşor între diferite direcţii, în funcţie de aspiraţiile profesionale şi abilităţile dezvoltate în timpul cursurilor şi anterior în viaţa profesională, crede ea. „În urma studiului realizat de Tiffin University, aproximativ 65% din absolvenţii programului din ultimii ani au luat decizii cu un impact major asupra activităţii lor profesionale, sau a companiei în care îşi desfăşoară activitatea. Dintre aceştia, 30% au avansat în carieră, 40% şi-au schimbat locul de muncă în condiţii îmbunătăţite, iar 30% dintre manageri au devenit antreprenori. Este important că 10% din numărul total de absolvenţi s-au îndreptat către o carieră internaţională”, a concluzionat Roxana Farrugia.


    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ
    15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management.
    Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA Programs, Tiffin University

    Tiffin University are o comunitate de peste 500 absolvenţi în România. Vasile Strat, decan al şcolii de afaceri Bucharest Business School (BBS), facultate din cadrul ASE din Bucureşti care gestionează cele două programe de MBA ale universităţii, un MBA Româno-Canadian şi un MBA Româno-Francez, afirmă că experienţa anterioară a studenţilor variază destul de mult, la fel ca şi domeniul în care activează. „Noi, la Bucharest Business School, avem două programe de Executive MBA, probabil cele mai vechi şi cu cele mai mari comunităţi de alumni din România. Programul EMBA Româno-Canadian, desfăşurat în parteneriat cu UQAM din Canada, este dedicat managerilor cu experienţă şi solicităm un minimum de patru ani experienţă managerială înainte de înscrierea în program. Totuşi, nivelul de senioritate al celor admişi este mult mai ridicat, ei având în medie peste 7 ani de experienţă managerială şi peste 12 ani de vechime în muncă.”

    Aplicanţii programelor BSB au vârste care variază de la 30 până la 50 de ani, cu o medie de 36-37 de ani. Programul Româno-Francez EMBA, organizat în parteneriat cu CNAM din Paris, se adresează profesioniştilor tineri şi managerilor aflaţi la început de drum şi aici este definit criteriul de peste trei ani de experienţă în muncă. „Grupa de cursanţi este mai numeroasă, dar şi variabilitatea este mai mare, atât în cazul vârstei, cât şi al experienţei. În cadrul acestui program avem persoane de la 28 până la 47 de ani, cu o vârstă medie de 34-35 de ani. Din perspectiva experienţei manageriale, avem profesionişti care aspiră la o poziţie managerială şi manageri cu experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie. Ceea ce este clar este că interesul pentru dezvoltare nu ţine cont de vârstă şi nici de senioritatea în industrie sau companie şi de aceea mixul în cadrul grupului este unul foarte provocător şi dinamic”, a spus Vasile Strat pentru Business Magazin. În cazul industriilor, varietatea este foarte mare, afirmă el.

    Este vorba despre profesionistul, managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. Reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.

    Vasile Strat, decan, Bucharest Business School

     

    În programele Bucharest Business School sunt înscrişi cursanţi care activează în sectorul bancar, sectorul IT, sectorul asigurărilor, retail, e-commerce, securitate, industria automotive, sectorul imobiliar, sectorul naval, producţie, agricultură, industria medicală şi de sănătate, industria ospitalităţii, arhitectură, drept etc.  „Nu aş identifica o industrie anume ci, din nou, m-aş opri asupra individului. Este vorba despre profesionistul/managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. De asemenea, un lucru important pentru noi este faptul că reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.” Vasile Strat mai spune şi că, în ultimii ani, a observat o creştere a ponderii cursanţilor care provin din sectorul IT. „Fie sunt manageri care provin din profesionişti, fie sunt ingineri care prin intermediul programului nostru încearcă să îşi crească competenţele de business şi manageriale pentru a prelua poziţii de management în care activităţile tehnice, în care sunt specialişti, se vor diminua ca pondere. De asemenea, pentru noi este important mixul între antreprenori şi manageri din sistemul privat, la care încercăm să alipim şi manageri din sistemul public pentru a contribui şi facilita şi comunicarea, şi colaborarea între aceste lumi”, completează el.

    Studenţii programului EMBA Româno-Canadian ocupă poziţii de middle management până la top management (country manager) în momentul înscrierii în program. În cazul programului Româno-Francez poziţiile variază de la profesionişti, fără experienţă managerială până la director de vânzări. Împreună, cele două programe ale Bucharest Business School au peste 2.500 de absolvenţi. Programele au fost deschise la începutul anilor ’90 prin intermediul parteneriatelor interguvernamentale prin care ASE împreună cu UQAM şi ASE împreună cu CNAM au încercat să ofere o alternativă locală managerilor care doreau să îşi susţină evoluţia parcursului profesional prin formare suplimentară. Cei peste 1.000 de absolvenţi ai programului EMBA Româno-Canadian sunt integraţi într-o reţea de peste 12.500 de absolvenţi la nivel global, pe cinci continente, ai unui program de Executive MBA desfăşurat de partneri locali cu UQAM din Canada, spune decanul Bucharest Business School.„Perspectivele internaţionale ale cursanţilor şi absolvenţilor noştri sunt remarcabile şi le oferă acestora multe opţiuni, în funcţie de aşteptările lor individuale”, a concluzionat el. Alina Toader, Country Manager al CITY College în România, spune că media de vârstă a cursanţilor programelor sale de MBA este de 35 de ani, ei vin de pe poziţii de middle si top management şi au un minim de zece ani de experienţă profesională anterioară. „Industriile care trimit cei mai mulţi manageri să urmeze un program de MBA sunt IT, telekom, servicii financiare, agricultură, farma şi retail. În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci aceştia îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management”, a spus ea. Programele CITY College sunt pe piaţa din România din 2006 şi au aproximativ 500 de absolvenţi.

    Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii.

    Phillip Nell, director academic, WU Executive MBA Bucharest

    În cadrul programelor organizate de WU Executive Academy, pe primul loc este industria de IT, cu o pondere de 28% în anul 2021, în creştere de la 17% în anul 2014. Pe locul al doilea este industria financiară şi de asigurări, cu o pondere de 14%. De altfel, în 2014, această industrie era cea din care veneau cei mai mulţi studenţi ai programului de EMBA, cu o pondere de 27%. Astfel, în opt ani, ponderea studenţilor din industria financiară şi de asigurări a scăzut cu patru puncte procentuale. „Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, oameni care vin de BCR, Raiffeisen şi altele, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii”, a declarat Phillip Nell, directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest.

    În medie, studenţii din ultimele trei promoţii ale Executive MBA Bucharest aveau 14 ani de experienţă de muncă şi şapte ani de experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 60% dintre studenţii din ultimele trei promoţii ale programului de EMBA sunt bărbaţi şi 40% sunt femei. „Nu suntem încă în situaţia ideală a prezenţei femeilor în programele noastre, proporţia ideală ar fi de 50% femei cu 50% bărbaţi, dar acest lucru se întâmplă la nivel global, nu numai la noi. Nu stăm rău, trebuie să vedem şi ultimele date. Oricum, România stă bine la diferenţa dintre salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor faţă de alte ţări. Oricum, ar fi mai bine să ne îndreptăm spre un procent de 50% de femei înscrise în programele noastre”, a explicat Phillip Nell. În total, 48% dintre studenţii din perioada menţionată ocupau poziţii de top management, 38% dintre ei erau în poziţii de middle management, 12% erau în funcţii de entry-level management, 4% nu erau responsabili de angajaţi, iar 2% erau antreprenori. În ceea ce priveşte funcţiile ocupate, 20% ocupau funcţii în departamente de marketing şi vânzări, 16% dintre ei ocupau funcţii în management general, 16% în IT şi tot 16% erau în domeniul financiar şi în contabilitate. Programul Executive MBA Bucharest este organizat de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena, cu sediul în Viena, Austria. Programul a fost lansat în anul 2006, iar până în prezent are 405 absolvenţi. Pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA, candidaţii trebuie să aibă minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să aibă o diplomă de licenţă. Programul de EMBA este alcătuit din 14 module care au o durată totală de 16 luni. Taxa pe care o plătesc studenţii acestui program este de 39.000 de euro.


    În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci ei îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management.

    Alina Toader, Country Manager, România, CITY College

  • Dezvăluire din rapoarte: Daniel Dines, IT-istul din Oneşti care a scris istorie prin listarea UiPath pe Wall Street, şi-a dat un salariu de doar 500 de dolari pe lună în 2021 şi nu a vrut să ia bonus. El are totuşi un pachet de beneficii de 660.000 de dolari, din care 60% se duce pe bodyguarzi

    Daniel Dines, 50 ani, IT-istul din Oneşti care a pus bazele primului unicorn românesc, respectiv compania UiPath la care are şi poziţia de director general (CEO), a publicat în raportul de remunerare consultat de ZF un salariu de bază de doar 6.017 de dolari în anul fiscal 2022 (dar care reflectă rezultatele financiare din 2021 şi care pe legislaţie americană s-a încheiat la ianuarie 2022), respectiv 500 de dolari pe lună.

    Dines a decis să-şi reducă la minimum salariul în anul în care UiPath a scris istorie prin listarea pe Wall Street – cea mai mare şi mai puternică piaţa de capital din lume, arată raportul de remunerare al companiei publicat recent. “Prin urmare, salariul de bază anual al domnului Dines a fost redus ulterior la 6.017 dolari”.

    Spre comparaţie în anul fiscal 2021 (care reflectă rezultatele din 2020) Dines a avut un salariu de 106.044 de dolari, adică 8.800 de dolari pe lună, fiind probabil printre cele mai mici salarii ale unui CEO de o companie IT din România.

    Pentru anul fiscal 2022 Dines a publicat compensaţii de 663.000 de dolari. “În ceea ce îl priveşte doar pe domnul Dines, suma indicată pentru anul fiscal 2022 include servicii de securitate personală în valoare de 395.673 de dolari, costuri de asigurare de sănătate în valoare de 40.253 de dolari, 223.281 de dolari reprezentând jumătate din taxa de depunere Hart Scott Rodino a domnului Dines, cheltuieli legate de servicii de pregătire a impozitelor în valoare de 4.171 de dolari şi contribuţia noastră de potrivire 401(k) pentru domnul Dines”.

    Pentru anul fiscal 2021 Dines a avut compensaţii de 110.100 de dolari. “Suma indicată pentru anul fiscal 2021 include servicii de securitate personală în valoare de 66.500 de dolari, costuri de asigurare de sănătate, taxe de membru al sălii de sport, cheltuieli legate de mese şi evenimente personale, cheltuieli legate de servicii de pregătire fiscală şi contribuţia noastră la 401(k) pentru dl Dines”.

    (Sursa:raport UiPath)

    UiPath menţionează că în cursul anului fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, fiecare dintre directorii executivi a fost eligibil să primească un bonus anual pe baza atingerii anumitor obiective de performanţă, constând în obiective de performanţă individuală şi în indicatorii corporativi pentru veniturile anuale recurente (ARR) şi fluxul de numerar liber (FCF).

    “Planul de bonusuri pentru anul fiscal 2022 a fost finanţat la 96% din ţintă, pe baza îndeplinirii obiectivelor. În consecinţă, i-am plătit dlui Gupta un bonus în numerar de 232.480 de dolari şi dlui Kummert un bonus în numerar de 216.000 de dolari. După cum s-a menţionat mai sus la rubrica Salarii de bază, dl Dines nu a luat un bonus în numerar pentru anul fiscal 2022”.

    Dines, cu o avere de 2,2 miliarde de dolari prin investiţia la UiPath, este pe locul 1.053 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii în 2022, potrivit revistei americane Forbes. UiPath s-a listat în aprilie 2021 la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Pe 5 mai 2022 în pre-market acţiunile sunt la 19 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 10,4 mld. dolari, adică circa minus 75% într-un an.

    ♦ Alte afirmaţii din raport şi cât au câştigat ceilalţi directori ♦

    Ashim Gupta, CFO, a publicat un salariu de bază de 401.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 22 mil. dolari.

    Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, a publicat un salariu de bază de 450.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 14 mil. dolari.

    “Pentru anul încheiat la 31 ianuarie 2022, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Gupta şi Kummert au fost de 6.017 dolari, 401.000 dolari şi, respectiv, 450.000 dolari. Pentru anul care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Kummert şi Hansen au fost de 106.044 de dolari, 404.384 de dolari şi, respectiv, 305.753 de dolari. Salariul domnului Gupta pentru anul 2021 nu este furnizat, deoarece acesta nu a fost un director executiv numit în anul fiscal 2021. Dl Hansen, fostul nostru director de venituri, a fost un director executiv numit pentru anul fiscal 2021. În urma ofertei noastre publice iniţiale din aprilie 2021, dl Dines a solicitat ca remuneraţia sa să fie redusă la o sumă de minimus. Prin urmare, salariul de bază anual al dlui Dines a fost redus ulterior la 6.017 USD”.

    În martie 2021, Aharon Dines, fratele lui Daniel Dines, directorul nostru executiv, co-fondator şi preşedinte, a fost angajat de UiPath Srl pentru a lucra ca specialist în securitate în calitate neexecutivă.

    În conformitate cu angajarea sa, Aharon Dines a primit 434.459 RON drept compensaţie pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, o compensaţie suplimentară în numerar de 124.652 RON şi opţiuni pe acţiuni şi RSU cu o valoare justă agregată la data acordării de 449.532 de dolari.

    Începând cu al treilea trimestru al anului fiscal 2022, am folosit o aeronavă deţinută de directorul nostru executiv. Aeronava este operată pentru uzul societăţii de către o companie comercială de charter. Societatea plăteşte tarife negociate în condiţii de concurenţă loială. Pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, am suportat cheltuieli de navlosire a aeronavei în valoare de 1,1 milioane de dolari legate de utilizarea comercială a aeronavei.

     

     ​

     

  • Orange România a avut venituri totale de 384 de milioane de euro în primul trimestru din 2022, perioadă în care grupul a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi. „Primul trimestru din 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii”

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri consolidată (care cuprinde Orange România, Orange Romania Communications şi Orange Money) în valoare de 384 de milioane de euro, arată un comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În primul trimestru din 2022, grupul Orange România a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi, servicii fixe în bandă largă către 1,32 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,5 milioane de clienţi.

    „În pofida provocărilor, rezultatele sunt pozitive (…). Cele două mari milestones pentru noi, schimbarea numelui operatorului Telekom Romania Communications în Orange Romania Communications şi finalizarea tranziţiei sale către brandul Orange, încununate de prima ofertă comună de servicii fix-mobil pentru toţi clienţii Orange, au fost dublate de alte realizări importante. Printre acestea se află furnizarea accesului la conectivitate către noi clienţi, fructificarea de către Orange Business Services a dinamismului zonei de IT&C, cât şi interactivitatea şi accesibilitatea serviciilor digitale, segment mult apreciat de utilizatori”, a spus Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

    De asemenea, primul trimestru al anului 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, continuând tendinţa ultimilor ani, au mai transmis reprezentanţii grupului Orange. Segmentul IT&C rămâne cel mai dinamic, cu creşteri în zona de securitate cibernetică şi Cloud. De asemenea, la nivelul ultimelor trei luni, veniturile din servicii mobile au fost în creştere.

    „Intens poate fi cuvântul care descrie cel mai bine aceste prime trei luni ale lui 2022, un trimestru în care eforturile noastre au fost îndreptate şi mai puternic către clienţi, într-o tornadă operaţională provocată de contextul socio-economic dificil şi de criza politico-militară şi umanitară dată de războiul din Ucraina. (…) În cel mai scurt timp, ne-am mobilizat şi am venit în sprijinul tuturor celor afectaţi de criza din Ucraina cu soluţii urgente pentru a-i ajuta să comunice uşor cu cei apropiaţi şi să aibă acces rapid la informaţie, demonstrând, astfel, solidaritatea noastră faţă de poporul ucrainean”, a adăugat Liudmila Climoc.

    Pe parcursul primului trimestru al anului 2022, peste 11.000 de locuitori din 50 de localităţi din mediul rural au primit acces la conectivitate 4G, procentul de acoperire fiind de 98,38% din populaţie, în timp ce 89 de noi localităţi din mediul urban şi rural s-au bucurat de avantajele reţelei 4G+, procentul de acoperire atingând 72,48% din populaţie.

    În ceea ce priveşte reţeaua 5G, aceasta este disponibilă în prezent clienţilor din 17 oraşe. Tot în primul trimestru al anului în curs, capacităţile 5G au fost testate în premieră în laboratorul 5G Orange din România, unde a fost realizat primul apel de date ce foloseşte nativ doar infrastructura 5G, respectiv reţeaua de tip StandAlone (5G SA), ceea ce permite uRLLC (Ultra-Reliable Low Latency Communications), oferind latenţă de sub 5ms şi capacitate mare de transfer a datelor în partiţii dedicate ale reţelei 5G, potrivit reprezentanţilor Orange.

    În ceea ce priveşte abonamentul 100% digital YOXO, în primul trimestru al acestui an, baza de clienţi a crescut de aproape trei ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • Facturile la curent, un subiect sensibil pentru toată lumea, dar care a devenit idee de afaceri pentru alţii. Cum ajută o companie oamenii să plătească preţul corect la energie

    Facturile la energie au devenit un subiect extrem de sensibil în contextul actual, iar în cazul companiilor, posibilitatea de a compara tarifele şi de a negocia contractele cu furnizorii le poate aduce economii semnificative. Un start-up local, numit NRGI.ai, a simţit potenţialul de dezvoltare pe această nişă şi lucrează la realizarea unei platforme paneuropene bazate pe inteligenţă artificială care să le facă recomandări personalizate companiilor, ajutându-le atât în cadrul procesului de negociere a contractelor, cât şi în procesul de tranziţie către energia verde.

    Prin NRGI.ai ajutăm clienţii industriali să obţină preţuri corecte la energie din partea furnizorilor, cu focus pe partea de electricitate şi într-un viitor apropiat cu focus şi pe gazele naturale”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai. Potrivit acestuia, NRGI.ai este o platformă B2B, un marketplace, în care practic este automatizată estimarea preţurilor corecte şi încheierea contractelor între clienţii industriali şi furnizorii de electricitate.

    „Am pornit prin realizarea de algoritmi de forecasting pe care îi vindeam traderilor de electricitate, dar ne-am dat seama că problema cea mare într-o piaţă foarte complexă ca electricitatea este faptul că, în principal, cumpărătorii mari şi cumpărătorii medii nu au o înţelegere foarte bună asupra pieţei şi asupra trendurilor, dar nici asupra valorii cererii lor şi practic ei sunt partea care este mai puţin deservită în România şi în Europa, iar noi construim această platformă paneuropeană“,

    Practic, pe baza motorului său proprietar de predicţii bazat pe inteligenţă artificială, NRGI.ai îi ajută pe consumatorii industriali de energie să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

    În prezent, start-up-ul se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia. În primă fază, platforma NRGI.ai va fi lansată în România anul acesta, dar deja start-up-ul a identificat şi alte pieţe europene cu potenţial ridicat. Totodată, echipa NRGI.ai şi-a propus ca în toamna acestui an să atragă o rundă de finanţare de tip seed în valoare de 2 milioane euro care să ajute echipa să lanseze soluţia şi pe pieţele externe.

    „Ţinta pe care noi o avem pentru runda seed este în jur de două milioane de euro, sumă necesară pentru a susţine practic experimentarea pe pieţele pe care le vizăm şi anume Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, pentru a vedea exact unde punem următoarele eforturi pentru a furniza soluţia noastră. Acum însă suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm“, a declarat Andrei Ilaş.

    Cu o vastă experienţă ca analist în energie, el a demarat proiectul NRGI.ai alături de Florin Grosu – antreprenor în serie, şi Vlad Iliescu – expert în inteligenţă artificială. Platforma NRGI.ai se află încă în faza de dezvoltare, iar o echipă dedicată din cadrul Fortech se va alătura start-up-ului pentru a accelera dezvoltarea astfel încât soluţia să fie gata de lansare în iulie anul acesta. De altfel, la baza parteneriatului dintre Fortech Investments şi NRGI.ai stă chiar interviul acordat anul trecut de Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul ZF IT Generation cu privire la strategia investiţională a companiei, care spre deosebire de clasicele fonduri de investiţii, pe lângă aportul de capital poate veni şi cu susţinerea pe partea de dezvoltare software care ajută start-up-urile să economisească sume substanţiale. „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation.

    Florin Grosu a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului. Lucrul acesta a început undeva spre finalul anului trecut ca şi moment în timp, iar acum ne aflăm în punctul în care ne apucăm propriu-zis de treabă împreună şi dezvoltăm platforma în aşa fel încât să o putem pune în piaţă şi să conturăm până la urmă toate rezultatele pe care le-au avut a noii noştri colegi până în momentul în care au început să colaboreze şi cu noi“, a spus Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul emisiunii.

    NRGI.ai este prima investiţie a Fortech Investments de anul acesta, realizată sub formă de parteneriat, însă pentru anul acesta echipa şi-a propus să realizeze în total investiţii în zece noi start-up-uri tech, fie doar prin aport de capital, fie şi prin parteneriate care să ajute antreprenorii aflaţi la început de drum să dezvolte soluţiile lor din punct de vedere software. Anul trecut, care a fost de altfel şi primul an de funcţionare, Fortech Investments a decis să investească în circa 10 start-up-uri şi a făcut şi o investiţie de tip follow-on, în total suma investită depăşind 1 milion euro.

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem trei sau patru, cel puţin, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat. Deci sperăm să putem să finalizăm anul într-o zonă de 10 colaborări noi, dar totul va depinde bineînţeles şi de start-up-urile pe care le vom putea identifica şi de oportunitatea de a investi în ele”, a declarat Valentin Filip. El a adăugat că în prezent echipa Fortech Investments se află în discuţii cu circa cinci start-up-uri, fiind foarte aproape de a finaliza procesul şi a decide dacă realizează sau nu investiţiile.

    „Nu ştim încă dacă răspunsul nostru va fi 100% pozitiv, dar anul acesta a început foarte bine şi avem cu precădere start-up-uri în care vrem să devenim parteneri, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru noi, deoarece ne place foarte mult pe de-o parte să ne diferenţiem faţă de celelalte fonduri existente pe piaţă, dar în acelaşi timp, şi poate mult mai mult, să ne implicăm în mod activ. Încercăm să oferim cât mai multe avantaje faţă de o investiţie normală de capital, şi în acelaşi timp să le dăm şansa antreprenorilor, care sunt într-adevăr la început de drum şi care mai au foarte mult efort de depus până a ajunge în punctul în care alte fonduri, care sunt exclusiv în zona de capital, să poată să-i susţină, să aibă acces la resurse, implicându-ne şi în partea de validare şi de creare a primelor iteraţii ale produselor lor.”

    Compania locală Fortech, specializată în dezvoltarea de soluţii software în regim outsourcing, a înfiinţat anul trecut Fortech Investments ca o divizie nouă, dedicată zonei de investiţii, strategia sa vizând finanţarea de start-up-uri tech, implicarea în proiecte de tip joint venture, sprijinirea unor proiecte pornite intern şi achiziţii de produse tech. Printre start-up-urile de tehnologie finanţate anul trecut de braţul investiţional al Fortech se numără proiectele locale KFactory, Telios Care şi Licenseware, dar şi proiectul RacketPal din Marea Britanie. „Noi, anul trecut, am avut mai multe start-up-uri pe care le-am identificat şi asu­pra cărora am decis că vrem să investim. Într-adevăr, întotdeauna diferite etape du­rează mai mult sau mai puţin şi pot să spun că sunt start-up-uri pe care noi le-am apro­bat anul trecut şi care şi-au extins ter­menul în anul acesta cu partea de implementare a investiţiei, dar la finalul anului am terminat cu circa
    11 investiţii aprobate.“

    „Pot să spun că dintre aceste investiţii am avut chiar şi o investiţie de follow-on, adică o a doua investiţie într-un start-up ‒ a fost vorba de Licenseware şi ne-am bucurat foarte mult de faptul că deşi fondul în sine este unul tânăr, chiar din primul an am avut ocazia să avem o investiţie ulterioară într-un start-up. Toate start-up-urile în care am investit până acum au o performanţă pozitivă spre foarte pozitivă uitându-ne în urmă şi făcând un sumar al evoluţiei lor anul trecut. Bineînţeles, sper ca această traiectorie să se menţină şi să putem să vedem materializarea ei în exituri pe termen mediu”, a precizat Valentin Filip.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    1. Invitat: Alice Ionescu, fondator al Doctorbusiness.ro

    Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia orice antreprenor poate afla în ce stare de sănătate se află businessul său, aceasta făcând o analiză pe baza datelor contabile ale unei companii.

    „Până în prezent, platforma a fost testată de aproximativ 120 de companii. Ţinta este de a ajunge la 10.000 de antreprenori până la sfârşitul anului 2022, dar depinde cât de repede se va întâmpla lucrul acesta pentru că sunt antreprenori care folosesc platforma lună de lună, sunt antreprenori care utilizează aplicaţia o dată la trei luni sau chiar mai rar.”

    2. Invitat:  Ionuţ Ţurlea, fondator al Momsi

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă dedicată strict mamelor, care funcţionează în acelaşi timp atât ca o reţea socială, cât şi ca un marketplace pentru acestea.

    „Am investit până acum 22.000 de euro din fonduri proprii şi am mai primit o investiţie de la un grup de business angels în valoare totală de 85.000 de euro. Cea mai mare sumă am primit-o anul trecut în aprilie şi cu ea am făcut kickoff la product development. Iar anul trecut în decembrie am mai făcut încă un sindicat ca să ne asigurăm runaway-ul pentru a termina produsul şi pentru go-to-market. Sperăm că o să fie suficient ca să ne ducă până la runda de pre-seed pentru care suntem deja în discuţii cu trei fonduri din UE – unul din Polonia, unul din Luxemburg şi încă unul din Marea Britanie.“

    Start-up Update

     

    Invitat: Adrian Daniel, cofondator şi CEO al Expert24.ro – marketplace pentru prestatorii de servicii

    Ce e nou? Start-up-ul din Oradea
    a fost evaluat la
    1,5 mil. euro după ce a obţinut o primă finanţare în valoare de 50.000 euro în cadrul programului Make IT in Oradea. Până acum, start-up-ul s-a dezvoltat în regim bootstrapping, reuşind să îşi dubleze veniturile an de an.

    „Anul 2021 din perspectiva veniturilor a fost unul foarte bun pentru că am reuşit să dublăm cifra de afaceri comparativ cu anul 2020. Mai concret, am ajuns la o cifră de afaceri de 92.000 de euro şi pe lângă asta am reuşit şi să încheiem o înţelegere cu Make IT in Oradea pentru o investiţie de 50 000 de euro care tocmai s-a încheiat cu succes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Investor Watch

     

    Invitaţi: Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai, şi Valentin Filip, managing director Fortech Investments

    Start-up-ul NRGI.ai, care dezvoltă un marketplace B2B pentru energie ce îi ajută pe consumatorii industriali să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii, se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia.

    Andrei Ilaş: „Acum suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm.”

    Valentin Filip: „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation. Florin Grosu (unul dintre cofondatori – n.red.) a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului.“

    Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem cel puţin trei sau patru, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Ce se întâmplă când tranziţia către energie verde prinde viteză

    Tranziţia energetică şi reconfigurarea economiilor ca urmare a acestei iniţiative fără precedent aduce oportunităţi enorme de dezvoltare, România fiind una dintre ţările care ar putea avea cel mai mult de câştigat din această resetare la nivel european. Cum plănuieşte compania de IT AROBS Transilvania Software, cea mai mare societate de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, să îşi dezvolte divizia Automotive într-o perioadă marcată de idei eco-friendly şi inovaţii în industria tech?

     

    AROBS Transilvania Software a luat naştere în Cluj-Napoca în 1998, într-o perioadă în care industria IT din România abia începea să prezinte primele semne de viaţă. În urmă cu nouă ani, AROBS era un furnizor de servicii software avansate cu istoric în dezvoltarea de soluţii complexe în parteneriat cu clienţi din vestul Europei şi America de Nord. La acea vreme, compania – listată actualmente pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti – avea clienţi din industria automatizării de clădiri, soluţii portabile de navigaţie GPS, multimedia, aplicaţii pentru industria hotelieră şi monitorizare a flotei auto. „Având deja un portofoliu de proiecte variat în zona de dezvoltare software, am fost tot timpul deschişi şi am acceptat provocări tehnice noi. Am răspuns pozitiv la solicitarea unui prim client german care dorea să ne implicăm într-un proiect care necesita atât cunoştinţe software, cât şi hardware”, spune Voicu Oprean, fondator şi CEO al AROBS România.

    Prin proiectul respectiv, compania a livrat panouri digitale de comandă pentru autovehicule industriale precum camioane, tractoare şi combine folosite în agricultură. Cu timpul, experienţa acumulată în acest sens avea să devină fundamentul din spatele unei direcţii cu totul noi, stând la baza unuia dintre cele mai puternice departamente R&D (research & development – cercetare şi dezvoltare) din cadrul AROBS, anume divizia Automotive, care oferă soluţii software pentru industria auto, lucrând în prezent la prima maşină din istoria AROBS. „În completarea acestui portofoliu avem o contribuţie semnificativă la construcţia autovehiculului inteligent prin proiecte care ţin de conducerea autonomă.” În 2020, odată cu începutul pandemiei de coronavirus, unele divizii în care activează compania – automotive, travel technology, management de flotă – au înregistrat câteva luni de stagnare şi, uneori, chiar de scădere, însă 2021 a fost caracterizat de o puternică recuperare, încununată la sfârşitul anului trecut cu debutul pe piaţa locală de capital, la o capitalizare de 884 de milioane de lei după prima şedinţă de tranzacţionare.

    „Ne propunem menţinerea şi chiar depăşirea ratei de creştere a cifrei de afaceri a liniei de business faţă de 2021. Echipele de automotive cresc de la an la an foarte rapid. Ţintim mai mulţi clienţi, pe mai multe locaţii geografice, cu proiecte diverse pentru care să ne punem la bătaie atât expertiza de automotive şi embedded (încorporare – n.r.), cât şi spiritul inovator pe care ştim că îl avem”, adaugă Voicu Oprean.

    În prezent, AROBS colaborează cu firme de top din industria auto din Europa şi cu multe alte companii, mici şi mari, din întreaga lume, dezvoltând împreună tehnologii embedded. Totuşi, printre parteneri nu se găsesc producători auto, ci subcontractori care furnizează platforme complexe şi soluţii tech dedicate, iar din noiembrie 2021, AROBS a demarat aşa-zisul program Stock Option Plan, o raritate în domeniul IT, care realizează tranziţia de la colegialitate la parteneriat. Pe zona de electrificare, AROBS s-a bucurat spre sfârşitul anului trecut de un număr tentant de solicitări de la partenerii din industria globală, proiectele intrând ulterior în faza de dezvoltare, în contextul în care tendinţele la nivel mondial merg treptat către renunţarea la motoare pe combustibili fosili, aspect resimţit, de altfel, şi în business.

    „În ceea ce priveşte România, statul oferă cel mai mare ecobonus din UE pentru persoanele fizice privind achiziţia de astfel de maşini, dar companiile nu au parte de beneficii fiscale similare”, explică CEO-ul. Aşadar, luând în calcul prima oferită de stat, preţul de achiziţie rămâne, pentru o persoană fizică, principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei maşini electrice.

    În prezent, există experţi care susţin că, în câţiva ani, automobilele electrice vor fi mai ieftine decât cele pe combustibil fosil, iar şoferii vor dispune de o mulţime de staţii de încărcare. Mai mult, estimările analiştilor spun că piaţa globală a maşinilor electrice va creşte de la 170 de miliarde de dolari în 2020 la 725 de miliarde de dolari în 2026.

    O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    „Industria auto este la un moment de cotitură. Companiile de vârf au recunoscut de mult această schimbare şi acum o folosesc în avantajul lor. Vor câştiga companiile care sunt focusate pe vehicule autonome şi electrice sau în sens larg, verzi. Pe piaţa globală a maşinilor verzi, există o efervescenţă datorită inovaţiei tehnologice continue şi dezvoltării designului”, a declarat fondatorul AROBS pentru BM. Pe piaţa globală, companiile care se luptă să iasă în evidenţă prezintă vehicule tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi, bineînţeles, cu un caracter obligatoriu eco-friendly, fiind motivele cheie care determină creşterea solicitărilor pentru soluţii dedicate maşinilor verzi.

    „Este incredibilă viteza cu care ideile devin inovaţii, iar inovaţiile intră în producţie. Este greu de închipuit, pentru cineva care nu este în industria automotive, care va fi realitatea sofisticată a maşinilor pe care le vom conduce în anii care urmează. Sau care ne vor (con)duce, acel autonomous driving (condus autonom – n.r.)”, spune Voicu Oprean, adăugând că procesele de producţie şi implementare a inovaţiilor au devenit tot mai scurte în ultimii ani. Din lista proiectelor diviziei Automotive, fondatorul AROBS enumeră maşinile autonome/electrice, conectivitate şi telematics, power computing, sisteme de acces de vizibilitate lumini, testare de echipamente, senzori de sisteme de siguranţă, însă specializarea transversală pe embedded implică un grad mai ridicat de expertiză, întrucât „tot ce se mişcă pe acest glob are un senzor sau un sistem embedded”.

    La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (…) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    Chiar dacă numărul de developeri s-a dublat în ultima decadă, rata de creştere a numărului de persoane din domeniu din 2020 a fost mai mică decât în anii 2014-2019. Însă chiar şi în acest context, în care numărul de absolvenţi cu specializări STEM (science, technology, engineering, mathematics) nu reuşeşte să ţină pasul cu piaţa, industria continuă să crească accelerat, contribuţia domeniului la produsul intern brut este din ce în ce mai consistentă. „Prin urmare, suntem implicaţi în permanenţă în sprijinirea programelor educaţionale, în parteneriat cu mai multe universităţi, eu susţin cursuri la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea Babeş-Bolyai şi urmărim ca prin participarea noastră să aducem plusvaloare eforturilor mediului universitar din România în domeniul IT&C”, susţine Voicu Oprean. Compania clujeană are proiecte şi cu alte universităţi în oraşe în care deţine birouri, lansând internshipuri în majoritatea locaţiilor, multe dintre ele pe segmentul auto.

    De asemenea, pentru dezvoltarea diviziei Automotive, societatea a investit în dezvoltarea biroului din Germania, la München – AROBS GMBH.

    „Avem colegi care sunt cu noi de 20 ani, poate unii şi mai mult, absolvenţi de UTCN şi cu care am crescut împreună această specializare de automotive, dar şi celelalte linii de business. Investim în comunitatea IT pentru a avea acces la filonul de talente locale şi, în fapt, creăm o microcomunitate de specialişti în locaţii fără prea multă tradiţie, precum Suceava sau Târgul-Mureş”, spune fondatorul AROBS, menţinând în acest sens şi Chişinăul.  Voicu Oprean şi-a început cariera în penultimul an de facultate, fiind student al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

    După o scurtă perioadă în Statele Unite, unde a lucrat pentru o firmă italiană, proprietarul respectivei companii a considerat că dorinţa viitorului CEO de a-şi finaliza masterul era incompatibilă cu cerinţele de la acea vreme. În consecinţă, tânărul inginer a rămas în scurt timp fără loc de muncă. Ideea din spatele AROBS era de a face ceea ce îi place, însă în condiţii total diferite faţă de cele cu care era obişnuit la firma italiană. „Am început singur în apartamentul părinţilor, apoi m-am mutat cu zece colegi într-un apartament de trei camere (varianta românească a garajului american). Eram o echipă extraordinară, lucram împreună, mâncam împreună, ne vizitam familiile. Eram extraordinar de sudaţi între noi”, îşi aminteşte Voicu Oprean.

    În momentul de faţă, CEO-ul AROBS – primul unicorn în lei din IT de la Bursa românească – joacă rolul de investitor, atât ca „angel”, cât şi de membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat în soluţii med tech şi de partener Early Game Ventures, unul dintre cele mai active fonduri active pe piaţă. Totodată, Voicu Oprean face parte din boardul Endeavor România, parte dintr-o reţea globală care sprijină start-up-uri tech cu potenţial, şi este mentor şi business advisor pentru mai multe start-up-uri.

  • Nio, Tesla şi UiPath, pe primele trei locuri în topul celor mai deţinute acţiuni pe eToro în T1/2022. La capitolul „criptomonede”, investitorii cumpără cel mai mult Cardano, Bitcoin şi Ether

    În pofida evoluţiei slabe a acţiunilor tech din 2022, investitorii de retail rămân fideli industriei, se arată într-un clasament realizat de aplicaţia de trading eToro.

    În România, primul loc în topul preferinţelor investitorilor din primul trimestru este ocupat de producătorul chinez de maşini electrice Nio, urmat de gigantul american Tesla şi UiPath, primul startup românesc de IT listat pe Wall Street.

    Acţiunile Nio, Tesla şi UiPath afişează – în ultimele şase luni – evoluţii de minus 33,2%, plus 39,4%, respectiv minus 57%.

    Singura acţiune din top 10 care nu activează în domeniul tech este retailerul de jocuri video GameStop, ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 55% în ultima lună. Evoluţia a fost susţinută de anunţul de săptămâna trecută conform căruia GameStop plănuieşte să efectueze o splitare a acţiunilor.

    „Acţiunile din domeniul tehnologiei au fost printre cele mai afectate în 2022, Nasdaq fiind într-o perioadă de corecţie şi cu mai multe nume mari considerabil subevaluate. Există mai multe motive pentru această situaţie. Evident, unul dintre motive este războiul din Ucraina, care a afectat încrederea investitorilor în general. Dar poate mai relevant pentru sectorul tehnologic este faptul că marile economii – şi în special SUA – au început să crească ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii ani”, spune Ben Laidler, strateg pentru pieţe de capital, eToro.

    Clasamentul este completat de Apple, cea mai valoroasă companie din lume, Meta Platforms (Facebook), grupul de software Palantir Technologies, GameStop, gigantul chinez din e-commerce Alibaba, Amazon.com şi Microsoft.

    Doar două alte companii au intrat în topul acţiunilor deţinute la nivel global pe platforma de tranzacţionare: Alphabet (Google) şi producătorul de plăci video şi semiconductori Nvidia.

    „Majoritatea acţiunilor de tehnologie sunt ciclice prin natura lor, ceea ce înseamnă că pot să fie acum la modă printre investitori şi apoi aceştia să-şi piardă interesul. Este adevărat că, din punct de vedere istoric, companiile de tehnologie au fost incredibil de populare printre investitori în cea mai mare parte a ultimului deceniu”, adaugă Laidler.

    În ceea ce priveşte criptoactivele, pe primele trei locuri în România se găsesc Cardano, Bitcoin şi Ether, însă cele mai mari creşteri din T1 au fost înregistrate de Sandbox (+187%), Axie Infinity (+43%) şi Quant (+39%).

    „Spre sfârşitul primului trimestru, piaţa a început să crească din nou în linii mari. Bitcoin şi Ether ocupă în continuare un loc în top 10 pentru poziţiile nou deţinute. Dar creşterea poziţiilor deţinute de token-uri DeFi (finanţe descentralizate – n.r.) mai mici confirmă o schimbare notabilă de abordare din partea investitorilor. Acest lucru este probabil determinat de condiţiile mai dificile de pe piaţă, care au încurajat investitorii să caute noi domenii în care să-şi diversifice portofoliile. Va fi interesant de văzut cum se va schimba acest aspect în următoarele câteva luni, dacă pieţele îşi revin”, spune Simon Peters, analist pe piaţa crypto, eToro.

    Pe locurile de la 4 la 10 în topul celor mai deţinute criptomonede în România se clasează XRP, Dogecoin, Shiba (in millions), TRON, Decentraland, Stellar şi Solana.

     

  • Arhitectul operaţiunilor precise​

    Cristian Coman s-a ghidat mereu, în viaţă şi carieră, după principiul că, pe măsură ce înţelegem mai multe, realizăm cât de puţin ştim, de fapt. Căutând mereu între lucrurile la care este bun şi cele care îi fac plăcere, a ajuns la un echilibru în rolul din care îmbină abilităţile sale de programator, cu experienţa de manager în IT –  cel prin care se asigură de dezvoltarea şi funcţionarea produselor software ce susţin toate operaţiunile eMAG.

     

    Mediul de business actual înseamnă viteză, flexibilitate, inovaţie, cu atât mai mult în industria de e-commerce. Ca să poţi ţine pasul cu acest dinamism trebuie să îţi adaptezi constant abilităţile sau să descoperi unele noi. Dacă reuşeşti asta, ţi se deschid şi alte oportunităţi pe care altfel nu le-ai fi conştientizat sau prevăzut”, spune Cristian Coman, pentru care învăţarea continuă a devenit sinonimă cu succesul profesional. El este în prezent Plat & Tech Director Operations al eMAG, rol din care coordonează echipele de tehnologie responsabile de dezvoltarea şi de mentenanţa produselor software ce susţin operaţiunile retailerului online.

    Echipa sa are peste 140 de membri, cu diferite roluri (project manageri, product owneri, developeri, software arhitecţi sau QA testeri). Ei lucrează alături de departamentele din business pentru a oferi servicii cât mai bune şi fiabile clienţilor lor. Spre exemplu, printre procesele care sunt realizate cu ajutorul acestor produse software se numără cele de comenzi, operaţiuni logistice din depozite, livrări sau retururi. Bugetul gestionat de el din acest rol este de peste 32 de milioane de lei pe an. 

    Cum a ajuns aici? Cristian Coman povesteşte că a avut mereu o înclinaţie puternică spre zona ştiinţelor exacte, motiv pentru care a ales şi un liceu tehnic, Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, unde a urmat profilul de informatică.

    „Informatica era ceva destul de nou în România la acel moment (1998-2002), dar m-a ajutat în a dobândi o gândire structurată/algoritmică şi atunci am pus bazele mai multor cunoştinţe care mi-au fost de folos apoi pe parcurs”, îşi aminteşte el.

    Spre finalul liceului a fost tentat să urmeze drumul arhitecturii pentru că în copilărie a fost pasionat şi de desen, partea sa mai pragmatică a câştigat şi a urmat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    „Uitându-mă în urmă cred că a fost alegerea corectă, bănuiam de atunci că IT-ul va fi un domeniu de bază în viitor, dar nu îmi închipuiam chiar dimensiunile la care a ajuns în prezent”, spune el. Primul job în domeniu a fost de QA tester la o firmă românească de software, pentru câteva luni. Pe acelaşi rol a început de altfel şi în eMAG, în 2007, cu obiectivul clar de a ajunge programator. A schimbat rolul în programator prin 2009, a început să dezvolte aplicaţii, iar apoi i s-a oferit şansa să construiască o echipă de testare şi suport. Acela a fost primul pas către people management şi de atunci s-a ocupat de diferite echipe şi arii din tehnologie.

    Îşi aminteşte că atunci când a ajuns la eMAG, în 2007, nu ştia foarte multe despre companie – care nu avea dimensiunile de acum, cu doar 150 de angajaţi şi câteva sute de comenzi pe zi. „Aveam 23 de ani atunci, deci pot spune ca am crescut mână-n mână cu eMAG-ul şi sunt recunoscător pentru principiile sănătoase pe care le-am însuşit aici. Am înţeles ce înseamnă să înveţi din greşeli, dar având o abordare sistemică în acest sens (e un exerciţiu pe care îl perfecţionăm de la an la an, în special pre şi post evenimentul de Black Friday, dar şi în activităţile de zi cu zi). De asemenea, am înţeles cât de valoroase pot fi datele în procesul de luare a unei decizii sau cum echipele formate din oameni cu seturi de abilităţi şi viziuni/păreri diferite pot genera un impact mai mare, într-o cultură deschisă a dialogului şi colaborării.”

     

    3 întrebări pentru managementul eMAG

    ►Œ  Care a fost cea mai mare realizare din cariera dvs. de până acum?

    Cel mai mândru mă simt când mă gândesc la oamenii în al căror drum în carieră am avut o contribuţie şi care acum sunt fie experţi în domeniile lor, fie au roluri strategice sau de conducere. Dacă ne referim la proiecte, refacerea completă a procesului de retur este iniţiativa care îmi apare prima în minte şi pentru că a fost printre cele mai mari provocări, însemnând multă muncă şi obstacole de depăşit, dar şi pentru că a avut rezultate vizibile atât pentru clienţi, cât şi pentru business. Este un proiect de care sunt mai apropiat şi pentru că m-am implicat în acesta personal, de la etapa de generare idei până la finalizare.

    ►  Cum aţi descrie atmosfera de lucru şi colegii de la eMAG?

    Este o atmosferă în care se pune accentul pe performanţă, unde se lucrează într-un ritm alert şi unde trebuie să gestionezi mai multe subiecte diferite în paralel. În acelaşi timp este locul în care vezi rapid rezultatele muncii tale şi ideile argumentate corect nu trebuie să treacă printr-un lung şir de aprobări ca să devină realitate. Acestea cred că sunt unele dintre aspectele care îi atrag şi motivează pe oamenii din eMAG, ai toate şansele ca prietenii sau cunoştinţele să îţi povestească despre o experienţă bună avută din perspectiva de client şi tu să răspunzi cu „am contribuit şi eu la acel proiect”.

    ►Ž  Care este calitatea principală pe care o apreciaţi la un coleg? Dar defectele pe care nu le toleraţi?

    Îmi plac oamenii care conştientizează că succesul e un rezultat al echipei şi îşi ghidează eforturile după această mentalitate. Pe măsură ce gradul de complexitate creşte, rezultatele pot apărea doar dacă lucrul împreună merge bine, oamenii se ajută reciproc, trec peste agendele personale şi au discuţii constructive spre atingerea unui scop comun. Nu rezonez deloc cu atitudinea „lasă-mă să te las”, cred că e începutul drumului spre mediocritate atât individual, cât şi pentru o companie.