BusinessMagazin

Tag: ISS

  • Rusia şi NASA ar putea să coopereze pentru a construi o nouă staţie spaţială

    Cu toate acestea, politicienii ruşi nu vor să se grăbească şi doresc să analizeze în cele mai mici detalii acest proiect înainte de a-l aproba, informează lexpress.fr.

    “Roscosmos şi NASA vor lucra la un program pentru o viitoare staţie orbitală”, a declarat directorul agenţiei spaţiale ruse, Igor Komarov, pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, în prezenţa administratorului agenţiei spaţiale americane, Charles Bolden. “Ne-am pus de acord pentru ca un grup de ţări care iau parte la proiectul ISS să participe şi la viitorul proiect”, a adăugat oficialul rus, citat de agenţia de presă Interfax.

    Potrivit directorului rus, acest proiect al unei noi staţii spaţiale va fi unul “deschis” şi ar putea include participarea unor ţări care nu sunt în prezent implicate în exploatarea Staţiei Spaţiale Internaţionale.

    Rusia şi NASA s-au pus de curând de acord pentru a continua să exploateze şi să finanţeze împreună ISS până în 2024, însă viitoarele proiecte comune erau până la această declaraţie nesigure, din cauza deteriorării relaţiilor dintre celor două state, pe fondul crizei ucrainene.

    “Prima etapă constă în faptul că ISS va fi exploatată până în 2024”, a explicat Igor Komarov, adăugând că Roscosmos şi NASA “nu exclud posibilitatea ca durata de viaţă a staţiei să fie prelungită” şi dincolo de această dată. Rusia ameninţase anterior că se va retrage din proiectul ISS încă din anul 2020 şi că îşi va construi propria staţie spaţială după anul 2024, recuperându-şi modulele din ISS după dezmembrarea staţiei.

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, în ale cărui atribuţiuni intră şi sectorul spaţial, a părut însă ceva mai prudent decât Igor Komarov, sâmbătă. “Guvernul rus va analiza rezultatele negocierilor dintre Roscosmos şi NASA. Deciziile vor fi luate mai târziu”, a scris el pe Twitter.

    O navetă spaţială care a avut la bord un astronaut american şi doi cosmonauţi ruşi s-a conectat cu succes, sâmbătă, la ISS, marcând astfel debutul unei misiuni istorice, în cadrul căreia doi dintre membrii echipajului vor petrece un an în spaţiu.

    De la lansarea sa, în 1998, ISS a fost finanţată în mare parte de Rusia şi SUA, fiecare dintre cele două state depinzând unul de celălalt, iar cooperarea spaţială rămâne unul dintre rarele domenii în care colaborarea ruso-americană nu a avut de suferit.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Primul echipaj de astronauţi care va petrece un an pe Staţia Spaţială Internaţională a sosit pe avanpostul spaţial

    Capsula Soyuz (misiunea TMA16M), având la bord un echipaj format dintr-un astronaut american, Scott Kelly, şi doi cosmonauţi ruşi, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko, a fost lansată vineri seară, la ora 19.42 GMT, de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, şi s-a conectat cu succes la ISS sâmbătă, la ora 01.33 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea NASA.

    Echipajul din capsula Soyuz a fost întâmpinat la bordul staţiei de cei trei membri ai echipei din prezent a ISS, americanul Terry Virts (actualul comandant de bord), rusul Anton Shkaplerov şi italianca Samantha Cristoforetti, de la Agenţia Spaţială Europeană. Virts şi colega sa italiană se vor întoarce pe Terra în luna mai.

    Scott Kelly, în vârstă de 54 de ani, şi Mihail Kornienko, în vârstă de 51 de ani, vor reveni pe Terra, însă, abia în martie 2016, iar aceasta va fi cea mai îndelungată perioadă neîntreruptă petrecută pe ISS de la primul ei vizitator, în 2000.

    Cosmonautul rus Valeri Poliakov deţine recordul pentru cel mai îndelungat sejur pe orbită, cu peste 14 luni consecutive petrecute la bordul fostei staţii spaţiale Mir, între 1994 şi 1995.

    Graţie acestei misiuni, Scott Kelly va deveni americanul care va petrece cea mai lungă perioadă în spaţiu fără întrerupere.

    Scott Kelly şi Mihail Kornienko au deja o lungă experienţă în domeniul zborurilor spaţiale, fiecare petrecând anterior şase luni pe ISS.

    Înainte de această misiune, Kelly s-a declarat îngrijorat de efectele generate de radiaţii şi microgravitaţie, care, în timpul misiunilor spaţiale îndelungate, slăbesc sistemul imunitar, reduc densitatea osoasă şi atrofiază muşchii. De asemenea, starea de imponderabilitate afectează vederea.

    “Sper că nu va fi prea greu şi că vom putea să trăim şi să lucrăm în spaţiu pentru perioade mai îndelungate”, a spus el. “Dar nu vom şti asta, până când nu vom încheia acest experiment”, a adăugat astronautul american.

    Fratele lui geamăn, Mark, un astronaut pensionar care a efectuat la rândul său mai multe misiuni pe ISS, va participa şi el la acest experiment. El va face examinări medicale regulate, la sol, pentru ca echipele medicale să poată să compare parametrii clinici ai săi cu cei ai lui Scott, în perioada în care acesta din urmă se află la bordul ISS.

    Teste genomice sunt, de asemenea, în derulare pentru a determina felul în care un zbor îndelungat în spaţiu poate să afecteze organismul.

    De altfel, Agenţia spaţială rusă a pus la dispoziţia coordonatorilor experimentului toate datele culese pe parcursul misiunilor umane de lungă durată în spaţiu, realizate la bordul staţiei Mir, chiar dacă multe progrese şi descoperiri ştiinţifice au mai fost făcute de atunci.

    Pentru NASA, acest test are ca scop colectarea de date biomedicale pentru pregătirea misiunilor cu echipaj uman de lungă durată, de exemplu, a celor spre Marte, preconizate a debuta în jurul anilor 2030.

    La fel ca în timpul precedentelor sale vizite pe ISS, Mark Kelly îşi va petrece o parte a timpului citind, privind emisiuni de televiziune şi meciuri de baschet şi de hochei. Dar, de această dată, el intenţionează să ţină şi un jurnal, în care să vorbească despre experienţele şi impresiile sale, spunând, totodată, că îi va fi dor de familia sa. Astronautul american este divorţat şi are doi copii.

    Mihail Kornienko, căsătorit şi tată al unei fetiţe, spune că “apa care curge şi în care poţi să înoţi, nu sub forma unor bule plutind în spaţiu” reprezintă unul dintre lucrurile de care îi va fi cel mai dor pe ISS.

    Potrivit cosmonautului rus Ghenadi Padalka, care va fi comandantul ISS pentru primele şase luni din misiunea lui Scott Kelly şi Mihail Kornienko, cel mai dur obstacol nu va consta în proba fizică, ci în aceea psihologică. “Să te afli departe de Terra şi să trăieşti într-un spaţiu închis alături de puţini oameni cu care să vorbeşti va fi, după mine, cel greu lucru pentru ei”, a spus cosmonautul rus.

    În decembrie, la Paris, Scott Kelly şi Mihail Kornienko au susţinut o conferinţă de presă comună. Ei au explicat cu acea ocazie că tensiunile americano-ruse provocate de criza din Ucraina nu au nicio influenţă asupra relaţiilor dintre ei.

    “Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mihail trebuie să poată să conteze pe mine, în caz de risc. Nu vorbim despre chestiunile politice dintre ţările noastre”, a spus Scott Kelly.

    “Nu există nicio graniţă în spaţiu”, a spus Mihail Kornienko. “ISS este un frumos exemplu al felului de a lucra împreună, mai ales pentru politicienii de pe Terra”, a adăugat cosmonautul rus.

    “Nu aş putea să îmi doresc profesionişti mai buni pentru această misiuni, suntem cu toţii prieteni buni”, a mai spus Kelly.

    Astfel, misiunea de cercetare ruso-americană are şi valoare simbolică, în contextul conflictului ucrainean relaţiile dintre SUA şi Rusia fiind cele mai proaste de la sfârşitul Războiului rece, în 1991.

    De la lansarea sa, în 1998, ISS a fost finanţată în mare parte de Rusia şi SUA, fiecare dintre cele două state depinzând unul de celălalt, iar cooperarea spaţială rămâne unul dintre rarele domenii în care colaborarea ruso-americană nu a avut de suferit.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Astronauţii NASA au efectuat a treia ieşire în spaţiu din ultimele 8 zile, pentru modificarea ISS

    Comandantul echipajului de la bordul ISS, Barry “Butch” Wilmore şi inginerul de zbor Terry Virts erau pregătiţi pentru a petrece circa şapte ore în afara staţiei, pentru a instala antene, cabluri şi instrumente pentru facilitarea navigării pe structura exterioară a ISS. Dar cei doi astronauţi, care au efectuat cea de-a treia ieşire în spaţiu în opt zile, au revenit la bordul ISS după cinci ore şi jumătate.

    Scopul ieşirilor este de a pregăti sistemele de acostare pentru vehiculele spaţiale care sunt dezvoltate de Boeing şi Space Exploration Technologies/ SpaceX.

    Wilmore şi Virts au plutit în afara staţiei, ieşind prin sasul Quest, puţin după ora 12.00 GMT, potrivit transmisiunii NASA Television. Misiunea lor a fost de a instala peste 122 de metri de cabluri, o pereche de antene şi reflectoare pe care noile vehicule spaţiale le vor folosi pentru a naviga către ISS şi a andoca.

    După ieşirea în spaţiu, Virts a anunţat că o cantitate mică de apă s-a acumulat în casca sa, un lucru care s-a întâmplat şi în timpul unei alte ieşiri în spaţiu de săptămâna trecută.

    “Nu este o problemă legată de siguranţa echipajului”, a declarat Daniel Huot, comentator al misiunii.

    În iulie 2013, astronautul italian Luca Parmitano a fost foarte aproape de a se îneca după ce casca sa s-a umplut cu apă. NASA a anulat atunci imediat ieşirea în spaţiu şi le-a suspendat pe cele programate în timp ce inginerii au căutat cauza problemei. Incidentul legat de costumul purtat de Terry Virts nu are legătură cu cel din 2013, a anunţat NASA.

    Ieşirea în spaţiu de duminică a urmat altor două care au avut loc săptămâna trecută, în timpul cărora au fost instalate cabluri de date şi pentru alimentarea cu energie pentru două adaptoare pentru porturile de andocare care sunt programate pentru a ajunge în spaţiu în cursul acestui an. Unul dintre aceste adaptoare va fi instalat în sasul folosit anterior de navetele spaţiale ale NASA, care au fost retrase din uz în 2011. Al doilea sistem de andocare va ataşat la o trapă adiacentă aflată pe nodul de conectare Harmony.

    De la retragerea navetelor spaţiale, Statele Unite ale Americii sunt dependente de Rusia pentru a transporta echipajele umane spre şi dinspre Staţia Spaţială.

    NASA doreşte să spargă monopolul Rusiei înainte de finalul anului 2017, cumpărând servicii de transport de la Boeing şi SpaceX.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

    Durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost iniţial prevăzută până în 2020, dar NASA a anunţat pe 8 ianuarie 2014 prelungirea cu încă patru ani, până în 2024, a acestui program spaţial. Agenţia spaţială rusă Roscosmos a anunţat la sfârşitul lunii februarie 2015 că va continua să participe la programul ISS până în 2024.

  • Capsula Dragon a companiei SpaceX s-a desprins de ISS şi a amerizat în Oceanul Pacific

    Capsula Dragon s-a desprins de ISS la ora 19.00 GMT pentru a-şi începe călătoria de întoarcere spre Terra, pe pilot automat, fiind frânată de trei paraşute uriaşe în ultima parte a coborârii sale. Capsula a amerizat cu succes în largul statului mexican Baja California, potrivit fr.news.yahoo.com.

    Dragon are la bord diverse echipamente, reziduuri de pe ISS şi rezultatele unor experimente ştiinţifice realizate la bordul staţiei în condiţii de microgravitaţie.

    Capsula a readus pe Terra şi două costume de astronaut care au prezentat câteva probleme tehnice, iar NASA a dorit ca acestea să fie inspectate de fabricantul lor, compania United Technologies, înainte ca acestea să poată fi utilizate din nou de astronauţii de pe ISS.

    Dragon s-a conectat cu avanpostul orbital pe 12 ianuarie şi a livrat la bordul staţiei 2,2 tone de provizii şi materiale necesare unor experimente ştiinţifice.

    Aceasta a fost cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de compania privată SpaceX pentru NASA, dintre cele 12 care au fost prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

    SpaceX a lansat capsula Dragon pe 10 ianuarie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 de la baza Cape Canaveral din Florida şi a încercat cu acea ocazie, pentru prima dată în istorie, dar fără succes, să recupereze primul etaj al lansatorului, pe o barjă plasată în Oceanul Atlantic.

    Firma californiană a încercat din nou, marţi, 10 februarie, să recupereze din ocean primul etaj al unei rachete Falcon 9 cu ocazia unei alte lansări, a unui satelit de previzionare a vânturilor solare şi de monitorizare a Terrei.

    Însă vânturile de altitudine extrem de puternice au determinat SpaceX să amâne cu 24 de ore lansarea respectivă şi noua sa tentativă de recuperare a unui etaj din lansatorul Falcon 9 cu ajutorul unei platforme care pluteşte la 600 de kilometri în largul oraşului Jacksonville din Florida.

    SpaceX a amânat deja de două ori această lansare – prima dată duminică, din cauza defectării unui radar, şi a doua, luni, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

    Compania SpaceX va face o nouă tentativă de lansare miercuri, la ora 23.00 GMT.

    După ce se va separa de al doilea etaj, la 165 de secunde după decolare, primul etaj al lansatorului Falcon 9 va atinge o altitudine maximală de 130 de kilometri şi îşi va începe apoi reintrarea în atmosferă.

    Apoi, îşi va porni motoarele cu propulsie inversată de două ori, pentru a-şi frâna coborârea, a doua oară chiar înainte de a ateriza, când viteza sa va fi de doar câteva sute de metri pe secundă.

    Miliardarul Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei SpaceX, a declarat duminică pe Twitter că revenirea acestui vehicul spaţial din atmosferă va fi “mult mai dificilă de această dată, pentru că este vorba de o misiune în spaţiul îndepărtat”.

    “Viteza va fi de două ori mai mare, iar căldura generată de forţa de frecare va fi de patru ori mai ridicată”, a explicat el.

    Dacă SpaceX va putea să recupereze primul etaj al lansatorului său pentru a-l reutiliza, acest fapt i-ar reduce costurile de lansare şi ar bulversa sectorul plasărilor sateliţilor orbitali pe orbită, în care compania americană se află în competiţie cu liderul mondial din acest domeniu, compania franceză Arianespace.

    În ceea ce priveşte satelitul de previzionare a vânturilor solare şi a ejecţiilor de masă coronară solară, înzestrat şi cu instrumente de monitorizare a Terrei, acesta se va separa de al doilea etaj al lansatorului la 35 de minute după lansare şi se va plasa, după 110 zile, în punctul Lagrange 1, un loc stabil din spaţiu, aflat la 1,5 milioane de kilometri de Terra.

    Satelitul, denumit “Deep Space Climate Observatory”, reprezintă fructul unei misiuni comune, în valoare de 340 milioane de dolari, realizată de NASA, National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) şi United States Air Force.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

    Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

    În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

    Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • La bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), ruşii şi americanii evită subiectele de politică

    Cei doi veterani ai spaţiului, care se pregătesc pentru cel mai lung sejur la bordul ISS de la prima misiune umană pe Staţia Spaţială Internaţională de la darea în folosinţă a acesteia în anul 2000, au prezentat, joi, la Paris, misiunea ştiinţifică realizată în comun, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul UNESCO, transmite AFP.

    Astronauţii au ca sarcină studierea efectelor prezenţei prelungite în spaţiu asupra corpului uman, în vederea misiunilor spaţiale cu echipaj uman de lungă durată.

    Americanii intenţionează să efectueze o primă misiune către planeta Marte în jurul anului 2030, cu ajutorul capsulei Orion, aflate încă în stadiul de testare.

    Recordul pentru cea mai lungă şedere în spaţiu este deţinut de rusul Valeri Poliakov, care a locuit 14 luni la bordul staţiei spaţiale sovietice Mir, în 1995.

    Programul de cercetare americano-rus pe care îl vor desfăşura cei doi oameni astronauţi atestă faptul că, în spaţiu, cooperarea dintre Washington şi Moscova continuă în ciuda tensiunilor diplomatice provocate de conflictul ucrainean în care este implicată Rusia, comentează AFP.

    “Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mikhail trebuie să poată conta pe mine în caz de pericol. Nu vom aborda chestiunile politice dintre ţările noastre”, a declarat Scott Kelly, în vârstă de 50 de ani. “Suntem buni prieteni, suntem profesionişti”, a subliniat americanul.

    “În spaţiu nu există frontiere. Acesta este un frumos exemplu despre modul de colaborare, mai ales pentru politicienii de la sol”, a declarat, la rândul său, Mikhail Kornienko, în vârstă de 54 de ani.

    Sancţiunile impuse de Statele Unite Rusiei, în primăvară, şi care vor fi întărite nu au atins până acum cooperarea spaţială.

    Dacă totul va decurge conform planului, la finalul acestei misiuni, Scott Kelly, fost pilot în Marina americană, va deveni americanul cu cea mai mare şedere în spaţiu.

    “Iubesc provocările. Această misiune mă umple de entuziasm”, a spus Kelly, care a petrecut deja şase luni în spaţiu. “Faptul că voi sta de două ori mai mult mi s-a părut foarte interesant”, a subliniat astronautul.

    Misiunile spaţiale de lungă durată cu echipaj uman sunt o provocare şi din punct de vedere medical, pentru că pot duce la apariţia atrofiei musculare, la pierderea de masă osoasă şi la probleme de vedere. De asemenea, şederea în spaţiu afectează sistemul imunitar, iar radiaţiile cosmice pot avea consecinţe nedorite asupra organismului, potrivit astronautului american.

    “Dacă va trebui ca în viitor să călătorim trei ani prin spaţiu pentru a ajunge pe planeta Marte, trebuie să înţelegem ce se va întâmpla cu corpul uman”, a adăugat astronautul.

    Scott Kelly speră ca prima misiune cu echipaj uman spre Marte să aibă loc în timpul vieţii sale. “Avem tehnologia necesară. Este o chestiune de voinţă politică şi de investiţii financiare”, a spus astronautul, dând ca termen posibil de efectuare a unei călătorii umane spre Marte între 30 şi 40 de ani de acum înainte.

    Rusul Mikhail Kornienko, deja bunic, a declarat că o misiune umană spre Marte ar putea avea loc mai devreme. “Sunt optimist. Pentru asta trebuie să facem eforturi comune. Nu este un lucru pe care să-l facă o singură ţară. Nu vom reuşi decât împreună”, a spus inginerul rus.

    ISS este administrată de 16 ţări, dintre care Rusia şi Statele Unite suportă cea mai mare parte a costurilor. Până în prezent, un echipaj uman nu a locuit la bordul ISS mai mult de şase luni.

    Trimis pe orbită în 1998, acest avanpost orbital şi laborator spaţial, a cărui construcţie a costat 100 de miliarde de dolari, a obţinut o prelungire de patru ani a duratei sale de funcţionare, după ce NASA a decis să continue utilizarea ISS până în 2024.

    În schimb, Rusia şi Europa nu s-au angajat să finanţeze ISS mai departe de 2020.

    În prezent, NASA depinde în totalitate de Rusia pentru trimiterea astronauţilor săi pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costând 70 de milioane de dolari.

    Agenţia spaţială nord-americană a selectat în luna septembrie companiile SpaceX şi Boeing pentru a construi primele două vehicule spaţiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS şi, poate, şi spre alte destinaţii orbitale.

  • Sute de milioane de dolari s-au pierdut într-o secundă. O rachetă NASA a explodat la decolare

    O rachetă de tip Antares, ce avea misiunea de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat aseară imediat după decolare. “Explozia s-a produs la puţin timp după lansarea” de la baza spaţială Wallops din Virginia, a spus un comentator al televiziunii NASA.

    Racheta era construită de Orbital Sciences ca parte a unui proiect de 1,9 miliarde de dolari cu NASA. Agenţia americană a mai contractat şi SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk.

    Racheta nu avea echipaj uman, fiind controlată de la baza NASA din Virginia.
     

  • Capsula spaţială Dragon, construită de SpaceX, s-a scufundat în Pacific, conform programului

    Astronauţii Reid Wiseman şi Barry Wilmore, de pe ISS, au utilizat macaraua robotizată a staţiei pentru a desprinde capsula, sâmbătă, la ora 13.57 GMT. Capsula, înzestrată cu o paraşută, a intrat la ora 19.38 GMT în Oceanul Pacific.

    Dragon s-a întors pe Terra cu o încărcătură de 1.724 de kilograme, reprezentând experimente ştiinţifice şi echipament care nu mai este necesar la bordul ISS.

    Capsula spaţială Dragon a fost lansată pe 21 septembrie, în cea de-a patra misiune de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

    Dragon a transportat la bordul ISS aproape 2,5 tone de alimente, materiale pentru cercetări ştiinţifice, inclusiv 20 de şoareci, dar şi un difuziometru – în valoare de 26 de milioane de dolari -, care va permite staţiei să măsoare viteza şi direcţia vânturilor de la suprafaţa oceanelor. Capsula a livrat pe staţie şi noi echipamente biomedicale care vor uşura studiile prelungite de biologie asupra rozătoarelor în condiţii de microgravitaţie, dar şi o mică plantă cu flori din familia verzei. Cercetătorii vor putea astfel să studieze creşterea şi adaptarea vegetaţiei în spaţiu. De asemenea, Dragon a adus pe ISS mai multe echipamente pentru testele în microgravitaţie, inclusiv o imprimantă 3D.

    Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu ISS, reuşind această performanţă în 2012, în timpul unui zbor demonstrativ.

    După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

    În baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX trebuie să efectueze în total 12 misiuni de aprovizionare a ISS, la bordul căreia transportă alimente, apă, materiale pentru experimente ştiinţifice şi diverse echipamente.

    Patru dintre aceste misiuni au fost deja executate cu succes, iar a cincea este programată pentru lansare pe 9 decembrie.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014. Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Următoarea misiune Cygnus este programată de NASA luni, la ora 22.45 GMT, de la baza spaţială Wallops din Virginia.

    Recent, NASA a încheiat un contract de 6,8 miliarde de dolari, din care 4,2 miliarde pentru Boeing, care va dezvolta o nouă capsulă spaţială, CST-100, şi 2,6 miliarde de dolari pentru SpaceX, care va produce capsula Dragon V2. Primele zboruri pentru aceste vehicule spaţiale de şapte locuri sunt prevăzute pentru anul 2017.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Premieră mondială: Un robot şi un astronaut au stat de vorbă în spaţiu

    “Ai venit singur? E minunat!”, a spus astronautul Koichi Wakata, care a ajuns la bordul ISS în luna noiembrie, la trei luni după sosirea la bordul staţiei a robotului Kirobo.

    “Bineînţeles! Pentru că sunt un robot!”, i-a răspuns micuţul android, încercând din răsputeri să se menţină în poziţie verticală, din cauza imponderabilităţii.

    “Cum a fost când racheta a decolat?”, l-a întrebat astronautul. “A fost interesant!”, a răspuns Kirobo.

    Această discuţie informală de câteva minute, ale cărei întrebări nu au fost pregătite dinainte, a avut loc pe 6 decembrie, în limba japoneză.

    Dialogul a fost posibil graţiei inteligenţei artificiale implantate în Kirobo, un micuţ robot biped ce are o înălţime de 34 centimetri şi o greutate de 1 kilogram, care este capabil să înveţe din experienţă.

    “A fost complicat să îl programăm pentru a putea să susţină o conversaţie într-o manieră «normală»”, a declarat inventatorul robotului, Tomokata Takahashi, de la compania Robo Garage, care a colaborat la acest proiect japonez cu Universitatea din Tokyo, cu compania de publicitate Dentsu şi cu gigantul nipon Toyota.

    “Când două persoane construiesc o relaţie, aceasta se realizează printr-o acumulare de schimburi uneori insignifiante”, a explicat Takahashi.

    Dezvoltarea acestui android se înscrie într-un proiect mai larg ce vizează studierea măsurii în care un însoţitor non-uman poate să reconforteze o persoană izolată pe o durată îndelungată.

    Până acum, schimburile de cuvinte dintre Kirobo şi Koichi Wakata s-au derulat considerabil mai bine decât acelea dintre robotul Hal 9000 şi astronautul David Bowman – deteriorarea relaţiei lor reprezintă una dintre intrigile principale din capodopera cinematografică “Odiseea Spaţială 2001”.

    Lansat în 1968, acest film SF regizat de cineastul american Stanley Kubrick prezintă, printre altele, deriva cu accese paranoice ale robotului însărcinat cu coordonarea unei expediţii spaţiale spre planeta Jupiter. Pentru a prelua controlul misiunii, astronautul David Bowman este obligat să îl deconecteze pe Hal 9000.

    În această perioadă, când Crăciunul se apropie, şi în ciuda imponderabilităţii, Kirobo, cu cizmele sale roşii şi ochii lui mari şi negri, înconjuraţi de două cercuri galbene, nu şi-a pierdut busola: atunci când “compatriotul” său astronaut l-a întrebat dacă se aşteaptă să îl vadă pe Moş Crăciun făcând o călătorie în spaţiu, Kirobo a răspuns afirmativ, spunând că este sigur de acest lucru: “Moş Crăciun va veni în spaţiu”.

    “Ce cadou îi vei cere, Kirobo?”, l-a întrebat astronautul nipon.

    “O rachetă jucărie”, a răspuns imediat Kirobo.

    Aspectul micuţului robot nipon este în mod evident inspirat din cel al lui Astro Boy, un personaj de manga (benzi desenate japoneze), imaginat după Al Doilea Răboi Mondial de desenatorul şi ilustratorul Osamu Tezuka. Deşi este foarte mic (are o înălţime de 34 de centimetri) şi uşor (are o greutate de aproximativ 1 kilogram), Kirobo ştie să meargă, să recunoască feţe şi să înregistreze imagini.

    Geamănul său, botezat Mirata, va rămâne pe Terra pentru a fi utilizat ca model de comparaţie, în cazul în care cercetătorii vor bănui producerea unor anomalii care ar afecta funcţionarea lui Kirobo.

    Obiectivul proiectului “Kirobo” (contragere de la “Kibo”, numele laboratorului japonez de pe ISS, şi “robot”) constă în special în studierea măsurii în care un robot de companie poate să ofere sprijin moral unor oameni care trăiesc izolaţi pe durate de timp îndelungate. Totodată, în japoneză, “Kibo” înseamnă şi “speranţă”.

  • Taifunul Haiyan s-a văzut şi din spaţiu. Imaginile celui mai violent ciclon al anului

     Taifunul Haiyan este printre cele mai violente care au afectat uscatul. După ce a stabilit un bilanţ tragic de peste 10.000 de decese şi 2.000 de persoane dispărute în arhipelagul filipinez, autorităţile din Vietnam au decis să evacueze în jur de 600.000 de oameni din calea furtunii. Haiyan a scăzut însă în intensitate deasupra Mării Chinei şi, cel mai probabil, va fi retrogradat la nivelul 1 înainte să atingă Vietnamul.

    Satelitul meteorologic EUMETSAT şi Karen Nyberg, de pe Staţia Spaţială Internaţională, au reuşit să surprindă imagini cu super-taifunul în plină forţă, deasupra arhipelagului filipinez, în timp ce satelitul Suomi NPP şi satelitul japonez MTSAT au realizat două fotografii ale furtunii înainte ca aceasta să ajungă pe uscat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro