BusinessMagazin

Tag: iran

  • Congresul American vrea să îi taie aripile lui Trump: Va vota o rezoluţie pentru a limita acţiunile militare ale lui Trump în Iran

    Preşedintele Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, a declarat că săptămâna aceasta va fi introdusă şi votată o rezoluţie privind puterile de război  pentru a limita acţiunile militare ale preşedintelui american Donald Trump în ceea ce priveşte Iranul., potrivit Reuters.

    „Această rezoluţie este similară cu rezoluţia introdusă de senatorul Tim Kaine în Senat”, a declarat Pelosi într-un comunicat

    „Rezoluţia reafirmă responsabilităţile de supraveghere stabilite de mult timp de către Congres, prin mandatarea ca, în cazul în care nu se iau măsuri la nivelul Congresului, ostilităţile militare ale administraţiei cu privire la Iran încetează în termen de 30 de zile”, a adăugat aceasta.

    Rezoluţia va obţine cel mai probabil aprobarea în Cameră, care estecondusă de democraţi, dar perspectivele de trecere sunt mai puţin sigure în Senat, care este controlat de colegii republicani ai lui Trump, mulţi dintre ei spunând că susţin acţiunea preşedintelui împotriva Iranului.

    Parlamentul irakian a cerut ca trupele americane şi ale altor state străine să plece pe măsură ce reacţiile împotriva uciderii de SUA a generalului iranian a crescut, iar Trump a plusat ameninţând cu atacarea siturilor culturale iraniene, în cazul în care Iranul se va răzbuna.

    Trump a ameninţat, de asemenea, cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupele americane vor trebui să plece, guvernul irakian va trebui să plătească Washingtonului costurile bazei militare aeriene americane „extraordinar de scumpe” din Irak.

  • Ce va fi în 2020: Economia poate creşte, dar cum se vor corecta dezechilibrele macro? Va lăsa Isărescu să crească cursul peste 5 lei/euro? Presiunea salarială rămâne dar creşterile nu vor mai fi cu două cifre. Vor fi apartamente la vânzare cu preţuri mai mari, dar cine le va cumpăra? Cine vine în locul lui Exxon în Marea Neagră? Numai să nu fie război între Iran şi americani!

    Anul 2019 a fost mai bun decât aşteptările pe care le-am avut în ianuarie 2019, atât din punct de vedere economic şi al businessului, dar şi politic.

    Economia şi businessul nu au avut nicio criză în 2019, aşa cum am crezut, am avut o deteriorare a finanţelor publice dar care pare să fi fost rezolvată. Cursul leu-euro nu a crescut atât de mult şi nici ROBOR-ul, plus că a mai apărut IRCC-ul, noua dobândă de referinţă la creditele în lei, companiile româneşti mijlocii şi mici nu s-au confruntat cu o scădere din cauza reducerii creşterii economice.

    Antreprenorii români sau urmaşii lor au început să-şi vândă afacerile pentru că există cerere, creşterile salariale au continuat, piaţa rezidenţială nu a încetinit ci, dimpotrivă, a crescut la nivelul construcţiilor, mai puţin, ce-i adevărat, la nivelul vânzărilor, piaţa de birouri a intrat într-un nou ciclu cu noi proiecte.

    Am crezut că scutirile de taxe pentru construcţii date prin OUG 114 nu vor impulsiona piaţa, dar a fost exact invers. Am crezut că preţurile apartamentelor vor stagna pentru că cererea s-a redus, dar nu a fost deloc aşa.

    Mugur Isărescu a rămas la conducerea BNR, iar Bursa de la Bucureşti a avut un an excepţional, cu o creştere de 35%, deşi începutul de an 2019 fusese extrem de prost.

    Banca Transilvania a devenit oficial în 2019 cea mai mare bancă din România.

    Am scris că PSD va câştiga alegerile europarlamentare şi nu a fost deloc aşa, PNL cu Klaus Iohannis fiind marii câştigători politici ai anului 2019.

     

    Care sunt temele anului 2020:

    1. Creşterea economică va continua dar întrebarea este cum se vor corecta deficitele macro?

    Nu ştiu dacă economia va creşte cu peste 4% în 2020, aşa cum estimează guvernul PNL, dar datele indică o creştere în continuare datorită construcţiilor, agriculturii şi, bineînţeles, consumului. Industria, care depinde de Germania şi de Europa, s-ar putea să se menţină, ceea ce ar fi extraordinar.

    Totul însă poate fi amendat de derapaje politice, atât interne cât şi internaţionale.

     

    1. Va lăsa Isărescu cursul să crească peste 5 lei/euro?

    Cred în continuare că BNR ar fi trebuit să lase cursul leu/euro să crească mult mai mult în 2019 faţă de 2,47%, cât a fost în final, pentru a încerca să mai elibereze din presiunea viitoare. Dacă deficitul comercial, de cont curent, şi cel bugetar vor continua să se mărească şi în 2020, cursul tot va creşte peste 5 lei pentru 1 euro.

    Dacă vor fi alegeri anticipate în primăvară, creşterea de curs va fi mai amplă în vară şi în toamnă. Dacă alegerile vor fi la termen, în octombrie/noiembrie, impactul va fi spre finalul anului şi începutul anului 2021.

    Isărescu nu vrea ca acest curs valutar să fie folosit în campanie electorală, aşa că va încerca să-l stabilizeze cât mai mult cu putinţă, fără ca acest lucru să însemne ţinerea lui pe loc ci, mai mult, creşterea lui controlată. Până la 5 lei/euro nu mai este decât 4%, exact cât inflaţia sau cât sunt dobânzile la titlurile de stat.

     

    1. Cum vor fi administrate creşterile de pensii şi salarii care trebuie să intre în vigoare în septembrie 2020?

    Fără modificarea sistemului de impozitare actual, în sensul creşterii taxelor şi impozitelor, pentru că de o colectare mai bună a veniturilor la buget, nu se pune problema, bugetul de stat al României nu poate acomoda creşterile de pensii şi de salarii lăsate moştenire de PSD, nu în 2020, ci în 2021 şi în anii următori. Dacă vrea să rămână la putere, PNL trebuie să facă alegerile parlamentare anticipate pentru a nu intra într-o criză a finanţelor publice la finalul anului. PNL, alături de Klaus Iohannis, este acum pe val din punct de vedere politic, dar voturile nu sunt atât de multe.

    Dacă PSD strânge rândurile şi intră cu alegerile parlamentare în toamnă, raportul de forţe se poate schimba pentru că PNL se va eroda la guvernare, inevitabil. Aşa că Iohannis şi PNL trebuie să acţioneze acum.

     

    1. Presiunea salarială va continua, dar creşterile vor fi mai mici

    Guvernul PNL a majorat salariul minim cu numai 7,2%, iar companiile nu vor mai avea o presiune să crească salariile cu mai mult decât atât. Toate firmele caută oameni, dar salariile puse pe masă în mod real nu sunt atât de spectaculoase, creşterile fiind doar date prin excepţii.

    Economia şi businessul au nevoie de peste 5 milioane de salariaţi, dar nu ştiu dacă îi vor găsi pe toţi.

     

    1. Creşterile salariale din IT se vor atenua, iar companiile nu vor mai fi atât de darnice

    Cei care lucrează în IT sunt răsfăţaţii pieţei muncii, şi, pe bună dreptate, pentru că au o valoare adăugată foarte mare, care compensează o parte din deficitul comercial. Dar tot acest El Dorado al facilităţilor va începe să se reducă pentru că firmele nu vor mai avea atât de multe comenzi din afară. Iar acest lucru a început să se vadă din 2019. IT-ul din România, fie că lucrează pentru extern, fie că lucrează pentru piaţa internă, a atins un anumit platou, iar de aici mai sus trebuie să lucreze la produse, servicii, proiecte cu o valoare adăugată mai mare.

    Creşterile salariale din IT vor continua, dar mai degrabă la nivelul de mijloc şi mai puţin la nivelul superior.

     

    1. Bursa poate avea un nou an de creştere, numai să nu fie război în afară

    În 2019 Bursa a crescut cu 35% şi cu 45% dacă se includ şi dividendele. Pe 3 ianuarie 2020 a atins din nou, după 12 ani, nivelul din 2007, de 10.000 de puncte. Acţiunile companiilor listate la Bucureşti nu sunt scumpe, din perspectiva parametrilor bursieri, dar, din păcate, problemele de lichidate ale pieţei continuă, ceea ce îi face pe investitori să stea deoparte.

    Bursa de la Bucureşti este o bursă de dividende şi mai puţin de tranzacţionare.

    La câtă lichiditate există în lume şi la ce dobânzi negative se plătesc la bancă, orice milion de euro scăpat pe bursa de la Bucureşti poate face minuni.

    Toată lumea se bazează pe depozitele bancare pentru a atrage lichiditate şi nu investitori în piaţă, dar nu de aici va veni creşterea, pentru că piaţa românească este conservatoare.

     

    1. Listarea Hidroelectrica pe Bursă şi achiziţia CEZ

    Hidroelectrica, perla statului care valorează aproape 5 miliarde de euro, se pregăteşte din nou pentru o listare la Bursă, fiind la a doua încercare. Dacă va reuşi ar putea să dea un mare impuls pieţei şi ar atrage investitori de calibru mai mare. Dacă guvernul PNL vrea, Hidroelectrica se poate lista la Bursă la jumătatea anului.

    Dacă între timp mai are noroc şi reuşeşte să cumpere operaţiunile CEZ din România, scoase la vânzare de cehi, compania ar deveni şi mai atractivă pe pieţele de capital.

     

    1. Cui va vinde Exxon participaţia la proiectul de gaze din Marea Neagră?

    Gigantul american Exxon şi Petrom au un proiect comun în Marea Neagră în care au investit până acum peste 1,5 mld. de dolari fără să ajungă să extragă şi să vândă nicio moleculă de gaz. Exxon vrea să îşi vândă participaţia de 50% din proiect, iar discuţiile se desfăşoară în spatele uşilor închise. Pentru nimeni nu poate fi indiferent cine va fi noul partener strategic al Petrom în proiectul de gaze din Marea Neagră, care până acum, din declaraţiile oficiale, este considerat comercial. Americanii de la Exxon şi-au revizuit strategia globală, iar proiectul din Marea Neagră pare să fie prea mic pentru interesele lor. Indiferent cum se va schimba noua legislaţie de exploatare a zăcămintelor offshore, proiectul trebuie să scoată prima moleculă şi să o vândă pentru a arăta că este viabil.

     

    1. Vânzările de afaceri româneşti vor continua.

    Dacă va fi linişte, iar businessul şi economia vor continua să crească, antreprenorii români care au un brand şi o afacere rezonabilă, vor avea investitori care să le bată la uşă. Cei care nu au urmaşi, sau cei care sunt deja pensionari vor fi tentaţi să vândă, mai ales dacă va exista cerere. Pentru cei care au un brand şi un business care este abia la început, dorinţa de vânzare este mult mai redusă.

    Oricum toţi după ce îşi vând businessul, îşi bagă banii în real-estate, cumpără acţiuni pe bursă sau stau pe titluri de stat.

     

    1. Piaţa rezidenţială va continua să crească chiar dacă vânzările de apartamente nu vor fi atât de spectaculoase.

    Spre deosebire de ciclul precedent de acum 10-15 ani, multe din proiectele rezidenţiale au în spate mai mulţi bani ai dezvoltatorilor şi mai puţin credit de la bancă, ceea ce face ca afacerea să fie puţin mai rezistentă.

    Preţurile vor creşte în continuare, aşa cum s-a întâmplat şi în 2019, chiar dacă vânzările au scăzut.

    În marile oraşe, în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, în Sibiu, piaţa are nevoie de proiecte noi şi, chiar dacă puţin mai târziu, îşi vor găsi cumpărători.

     

    1. Va fi război între americani şi Iran?

    Anul 2020 a început cu o tensiune majoră, după ce americanii l-au ucis pe cel mai cunoscut general iranian. Americanii parcă vor să aibă un război cu Iranul pentru a se întoarce acolo de unde au fost expulzaţi în anii 70.

    Aceste tensiuni militare vor impacta lumea şi pieţele financiare, dar toată lumea speră să nu ajungă şi în economie, acolo unde băncile centrale nu prea au muniţie pentru că deja au pompat mii de miliarde de euro, dolari şi yeni. Dacă va fi război în Iran, vom vedea mai mulţi militari americani şi NATO prin România.

     

    Să aveţi un an bun în 2020 şi să vedem la finalul anului cât de departe sau de aproape am fost de realitate!

  • Oficial de la Teheran: Riposta Iranului contra SUA va fi una militară şi va viza obiective militare

    Hossein Dehghan, consilier militar al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem iranian, a declarat că riposta Teheranului la uciderea de către SUA a generalului iranian Qasem Soleimani va fi una militară şi va viza obiective militare.

    “În mod sigur, răspunsul sigur va fi militar şi împotriva unor obiective militare”, a declarat Dehghan într-un interviu în exclusivitate pentru CNN.

    Fost ministru al apărării, Dehghan, care este principalul consilier militar al ayatollahului Ali Khamenei, a mai afirmat că “America a fost cea care a început războiul”.

    “Prin urmare, ar trebui să accepte reacţiile adecvate la acţiunile lor. Singurul lucru care poate pune capăt acestei perioade de război este ca americanii să primească o lovitură egală cu cea efectuată de ei. După aceea, ei nu ar trebui să caute să iniţieze un nou ciclu”, a explicat oficialul iranian.

    În ceea ce priveşte ameninţările proferate de Donald Trump la adresa Iranului, Dehghan le-a descris drept “ridicole şi absurde”.

    Trump a afirmat sâmbătă seara pe Twitter că Statele Unite au “în vedere 52 de obiective iraniene” şi că unele sunt “foarte importante pentru Iran şi cultura iraniană, iar acele ţinte, şi Iranul însuşi, vor fi lovite foarte rapid şi foarte dur”.

    Trump “nu cunoaşte dreptul internaţional. El nu recunoaşte nici rezoluţiile ONU. Practic, este un adevărat gangster şi parior. Nu este politician, nu are stabilitate mentală”, a adăugat Dehghan.

  • Pentagon va detaşa mii de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iranul

    Statele Unite trimit aproape 3.000 de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu din a 82-a Divizie aeriană, ca măsură de precauţie pe fondul ameninţărilor tot mai mari la adresa forţelor americane din regiune, a anunţat vineri Pentagonul, potrivit Reuters.

    Un înalt oficial al SUA, vorbind în condiţii de anonimat, a declarat că sunt de asemenea cântărite detaşări suplimentare de trupe din SUA, inclusiv trimiterea de elemente ale Brigăzii Aeriene 173 din Europa pentru activităţi precum protecţia ambasadei sale din Liban.

    Iranul a promis răzbunare după ce în urma unui atac aerian american în Bagdad a fost ucis vineri Qassem Soleimani, cel mai de seamă comandant militar al Teheranului şi arhitectul influenţei iraniene în creştere în Orientul Mijlociu.

    Atacul de peste noapte, autorizat de preşedintele Donald Trump, a reprezentat o escaladare dramatică într-un „război din umbră” în Orientul Mijlociu între Iran şi Statele Unite şi aliaţii săi, în principal Israel şi Arabia Saudită.

    Pentagonul a anunţat că brigada Forţei de Răspuns Imediat (IRF) a celei de-a 82-a divizii aeriene a fost detaşată în regiune.

    “Brigada va derula în Kuweit o acţiune adecvată şi de precauţie, ca răspuns la creşterea nivelului ameninţărilor împotriva personalului şi a instalaţiilor americane şi va ajuta la reconstituirea personalului de rezervă”, a anunţat Pentagonul într-un comunicat.

    Trupele se vor alătura celor aproximativ 750 de forţe care au fost trimise în Kuweit la începutul acestei săptămâni. De obicei, o brigadă este formată din aproximativ 3.500 de persoane.

  • Liderii politici şi pieţele financiare au intrat în alertă după ce americanii l-au omorât pe generalul iranian Qassem Soleimani: Petrolul, aurul şi argintul cresc, bursele scad, iar Iranul promite să se răzbune

    Uciderea lui Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, de către americani, a declanşat o stare de alertă la nivel politic şi pe pieţele financiare, în contextul în care preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, promite răzbunare pentru asasinat.

    Pieţele au reacţionat imediat, aşa-numitele active „sigure” – aur, argint – înregistrând creşteri vineri, în timp ce preţul petrolului a sărit spre 70 de dolari, iar analiştii cred că va continua să crească pe parcursul zilei. Bursele au început să înregistreze scăderi la începutul anului, pe fondul situaţiei tensionate.

    Bursele europene au început să scadă

    Bursele europene înregistrează scăderi uşoare vineri, după s-au apropiat de maxim record, după atacul în care americanii l-au ucis pe Qassem Soleimani. Indicele STOXX 600 a înregistrat o scădere de 0,8% în prima parte a zilei, iar majoritatea burselor înregistrează scăderi.

    Indicele european pentru sectorul de turism .SXTP a scăzut cu 1,8% în prima parte a zilei, condus de scăderi operatorilor aerieni – care suferă din cauza preţului petrolului care a înregistrat creşteri de aproape 3%.

    Vineri la ora 12.15, acţiunile Lufthansa înregistrau o scădere de aproape 7%, cele ale Air France scădeau cu 7,5%, iar acţiunile EasyJet înregistrau o scădere de peste 3%.

    Preţul petrolului creşte iar analiştii spun că va continua să crească

    Potrivit CNBC, preţul petrolului a crescut cu peste 3% în prima parte a zilei. Petrolul Brent s-a scumpit cu 3%, până la 68,25 dolari per baril, în timp ce petrolul crud a crescut cu 2,86% până la 62,93 dolari per baril.  

    Pe lângă bursele europene, şi bursele americane par a fi afectate ca urmare a acestor evoluţii, astfel încât indicele Dow Jones ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare de vineri cu o scădere de 200 de puncte.

    Petrolul ar putea ajunge la 80 de dolari per baril dacă tensiunile geopolitice care escaladează vor afecta distribuţa de petrol din Orientul Mijlociu, consideră analiştii grupului de consultanţî Eurasia Group, citaţi de CNBC.

    Aurul şi argintul cresc

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinii din Orientul Mijlociu, unii investitori se refugiază în aşa-numitele active „sigure”, precum aurul şi argintul.

    Aurul a crescut cu 0,9% la maximul ultimelor patru luni vineri dimineaţă după ce americanii l-au ucis pe unul dintre cei mai puternici generali iranieni, potrivit Bloomberg.

    Vineri la ora 12.30, preţul aurului era în creştere cu 1,49%, potrivit GoldPrice. În acealaşi timp, argintul înregistrează o creştere de 1%.

    Preşedintele Iranului spune că îl vor răzbuna

    Preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, afirmă că “Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna” pe Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, ucis într-un atac aerian american, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    “Martiriul lui Soleimani va face Iranul şi mai hotărât să reziste expansionismului Americii şi să apere valorile noastre islamice”, a declarat Rouhani.

    “Fără niciun dubiu, Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna”, a ameninţat liderul de la Teheran.

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului ameninţă SUA

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului, a ameninţat vineri că asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul Qassem Soleimani, va dubla motivaţia rezistenţei împotriva Statelor Unite şi Israelului, relatează site-ul agenţiei Reuters, citând televiziunea iraniană de stat.

    “Toţi duşmanii ar trebui să ştie că jihadul rezistenţei va continua cu o motivaţie dublată şi că o victorie certă îi aşteaptă pe luptători angrenaţi în războiul sfânt”, a afirmat Khamenei într-un discurs la televiziunea.

    Liderul iranian a cerut declararea a trei zile de doliu naţional în legătură cu asasinarea lui Soleimani.

    Regimul din Iran se referă adesea la ţările şi forţele opuse Israelului şi Statelor Unite ca front de “rezistenţă”.

    Ministrul de Externe condamnă asasinatul

    Ministrul de Externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a condamnat vineri asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul iranian Qassem Soleimani, afirmând că această acţiune reprezintă “o escaladare nesăbuită şi extrem de periculoasă”, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “SUA poartă răspunderea pentru toate consecinţele aventurismului său neprincipial”, a afirmat şeful diplomaţiei iraniene într-o postare pe Twitter.

    Uciderea lui Qassem Soleimani

    Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de trupele americane asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad, a anunţat vineri Pentagonul.

    „Acest atac avea drept scop descurajarea planurilor viitoare de atac iraniene”, a transmis Pentagonul într-un comunicat.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate.

    El a contribuit la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, pe care Statele Unite şi duşmanii regionali ai Teheranului, Arabia Saudită şi Israel, s-au străduit să-l ţină sub control.

    El a supravieţuit mai multor tentative de asasinat împotriva lui puse la cale de agenţiile occidentale, israeliene şi arabe în ultimele două decenii.

    Forţa Quds este o unitate în Iran lui Gărzile Revoluţionare (IRGC) îndreptate pentru a desfăşura activităţi de război şi de informaţii neconvenţionale şi este responsabilă pentru operaţiunile internaţionale. Forţa Quds sprijină actorii non-statali în multe ţări, inclusiv Hezbollah în Lliban, Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian în Fâşia Gaza şi Cisiordania, rebelii Hutti din Yemen şi miliţiilor şiite din Irak, Siria şi Afganistan.

    Analiştii nu cunosc dimensiunea exactă a Quds, dar estimează ca ar avea 10.000-20.000 de membri. Forţa Quds raportează direct liderului suprem al Iranului , ayatollahul Ali Khamenei.

    Americanii spun că irakienii dansează pe străzi

    Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, a postat pe Twitter o înregistrare despre care susţine că prezintă populaţia din Irak celebrând pe străzi uciderea lui Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul postului Fox News.

    “Irakienii – irakienii – dansează pe străzi pentru libertate; recunoscători că generalul Soleimani nu mai este”, afirmă Pompeo în mesajul care însoţeşte înregistrarea video ce prezintă mai mulţi oameni fluturând steaguri irakiene.

    Momentan nu este clar când şi unde a fost făcută înregistrarea prezentată de oficialul american.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate. De asemenea, a contribuit în mod semnificativ la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu.

    Ambasada SUA din Irak le recomandă cetăţenilor americani să părăsească „imediat” ţara

    Ambasada SUA de la Bagdad a recomandat cetăţenilor americani să să părăsească “imediat” Irakul, în contextul în care regimul de la Teheran a promis că va răzbuna asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Din cauza tensiunii crescute din Irak şi din regiune, Ambasada SUA îndeamnă cetăţenii americani să ţină cont de atenţionarea pentru călătorii din ianuarie 2020 şi să părăsească imediat Irakul”, se arată într-un comunicat publicat vineri de reprezentanţa americană de la Bagdad.

     

     

     

  • Iranul a blocat din nou accesul la internet, înaintea unor noi proteste programate pentru joi

    Autorităţile iraniene au decis miercuri să restricţioneze accesul la internet în mai multe provincii din ţară, cu o zi înaintea unor noi proteste programate prin intermediul reţelelor sociale, informează presa iraniană, citată de Reuters.

    Rude ale protestatarilor ucişi recent în Iran au făcut apel, prin intermediul acestor reţele, la organizarea unor noi proteste antiguvernamentale şi la organizarea unor ceremonii de comemorare a victimelor. Aceste evenimente ar urma să aibă loc joi.

    Protestele, declanşate în noiembrie au fost cauzate de creşterea puternică a preţurilor benzinei şi motorinei, însă la scurt timp, protestatarii au început să solicite mai multe drepturi, manifestaţiile transformându-se în proteste împotriva actualului regim de la Teheran.

    Guvernul iranian a lansat cea mai sângeroasă acţiune de represiune împotriva protestatarilor din ultimii 40 de ani şi a acuzat statele din regiune şi Statele Unite că ar fi intervenit pentru a produce aceste tensiuni sociale.

    Autorităţile au decis întreruperea accesului la internet la nivel naţional timp de o săptămână în luna noiembrie, pentru a evita extinderea manifestaţiilor, însă de această dată au negat că ar fi blocat accesul la aceste servicii.

     

  • ONU: Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate în urma protestelor din Iran

    Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate după protestele care au început luna trecută în Iran, a avertizat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, care solicită eliberarea celor reţinuţi în mod arbitrar, informează Le Figaro.

    „Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate în 28 din cele 31 de provincii ale Iranului de la începutul manifestaţiilor care au început pe 15 noiembrie”, a anunţat Rupert Colville, un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat.

    Înaltul comisar Michelle Bachelet „este extrem de îngrijorată de condiţiile de detenţie în care se află aceste persoane, de tratamentul la care au fost supuse şi de încălcarea drepturilor acestora de a beneficia de un proces corect, dar şi de posibilitatea ca aceste persoane să fie acuzate de fapte pentru care se poate aplica pedeapsa cu moartea”, a mai spus purtătorul de cuvânt, care a adăugat că Michelle Bachelet solicită eliberarea imediată a manifestanţilor care au fost „lipsiţi în mod arbitrar de libertate”.

    Protestele au izbucnit pe 15 noiembrie, după un anunţ al Guvernului referitor la creşterea preţului benzinei, în mijlocul crizei economice agravate de sancţiunile impuse de către Statele Unite.

    „Până acum, informaţiile sugerează că cel puţin 208 persoane au fost ucise, dintre care 13 femei şi 12 copii. Există, de asemenea, informaţii, pe care încă nu am reuşit să le verificăm, care sugerează că numărul morţilor ar fi de două ori mai mare”, a mai spus Rupert Colville. Amnesty International a estimat, de asemenea, că cel puţin 208 persoane au fost ucise de forţele de securitate iraniene în timpul protestelor.

  • Iranul anunţă creşterea înzecită a producţiei de uraniu îmbogăţit

    Cantitatea de uraniu îmbogăţit produs zilnic a ajuns la 5 kilograme, comparativ cu cea de 450 de grame, realizată în urmă cu două luni, ca urmare a abandonării angajamentelor presupuse de acordul nuclear din 2015, conform informaţiilor transmise de Ali Akbar Salehi.

    Teheranul a decis în mai suspendarea mai multor angajamente prevăzute de acord, la un an după ce preşedintele american Donald Trump a decis retragerea din cadrul acordului şi reimpunerea de sancţiuni republicii islamice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instagram, noul teren de joc digital pentru influenţa ruşilor în cadrul alegerilor electorale

    Reţelele de ruşi care încearcă să influenţeze alegerile electorale din SUA din 2020 se concentrează de data aceasta mai mult pe Instagram, potrivit Quartz.

    Facebook a anunţat luni că a identificat mai multe campanii coordonate pe platformele sale, iniţiate din Iran şi din Rusia.

    Eforturile ruseşti implicau în acest caz doar un cont de Facebook, la care se adaugă 50 de conturi de Instagram concentrate în principal pe influenţarea alegerilor din 2020 din SUA, transmite Facebook.

    Desigur, poate fi o coincidenţă că la această acţiune Facebook a descoperit mai multe conturi de instagram, însă specialiştii care au mai comentat de-a lungul timpului pe acest subiect susţin că platforma Instagram va juca un rol esenţial în campaniile de dezinformare pentru 2020.

    Un raport lansat de Comisia de Intelligence din Senat susţine că în timpul alegerilor din 2016, şi după acestea, Instagram a fost un instrument mai puternic pentru Internet Research Agency (IRA) decât a lăsat Facebook sau presa să se înţeleagă.

    „În final, activitatea IRA şi abordarea americanilor pe platforma Instagram a eclipsat dramatic interacţiunile comparabile la care s-a ajuns prin pagini de Facebook”, se arată în raport.

     

     

     

  • Prinţul încoronat al Arabiei Saudite vine cu un avertisment sumbru: „Petrolul va atinge preţuri astronomice dacă conflictul cu Iranul va escalada”

    Prinţul încoronat al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a avertizat că petrolul riscă să atingă ajungă la un preţ uriaş în cazul în care tensiunile din Golful Persic se intensifică. Declaraţiile prinţului vin la două săptămâni după ce mai multe două rafinării de petrol s-au transformat în victimele unui atac cu drone, pentru care principalul vinovat este considerat Iranul, scrie CNBC.

    „Dacă lumea nu va face nimic pentru a descuraja acţiunile Iranului, vom vedea o majorare importantă a preţului petrolului, care va periclita interesele mondiale. Rezervele de petrol vor fi puternic afectate, iar preţul acestuia va atinge o valoare inimaginabil de mare”, a declarat prinţul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman.

    Atacul cu drone de acum două săptămâni a vizat două dintre cele mai mari instalaţii petroliere ale gigantului petrolier Aramco, fapt care a paralizat 50% din producţia de petrol a ţării, adică 5% din rezervele petroliere mondiale. După acest atentat preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproape 20%, ajungând la 72 dolari, cel mai mare preţ per baril înregistrat vreodată la deschiderea sesiunii de tranzacţionare.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.