Tag: irak

  • Atacuri teroriste multiple, comise de membri Stat Islamic la o bază militară din Irak

    Doi terorişti s-au aruncat în aer duminică dimineaţă la intrarea în baza militară K1, iar alţi trei au fost împuşcaţi mortal în confruntări cu membri ai miliţiilor kurde Peshmerga la periferia oraşului Kirkuk.

    “Teroriştii aveau uniforme similare cu cele ale membrilor Peshmerga”, a declarat un oficial militar kurd.

    Doi membri ai miliţiilor kurde au fost ucişi în confruntări, iar alţi şase au fost răniţi.

    Armata irakiană şi miliţiile kurde, susţinute de coaliţia coordonată de Statele Unite, efectuează operaţiuni pentru evacuarea membrilor reţelei teroriste Stat Islamic din Mosul, oraş situat la 140 de kilometri nord-vest de Kirkuk.

     

  • Eurostat: Numărul de azilanţi din UE a fost de două ori mai mare în 2016 faţă de anul precedent

    Peste 700.000 de refugiaţi au primit azil în 2016, faţă de doar 330.000 în 2015, arată datele oficiale. Germania a oferit azil pentru 445.000 de persoane în 2016, cifre de trei ori mai mari faţă de anul precedent.

    În topul ţărilor care au acceptat azilanţi se mai află Suedia, Italia şi Franţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA admit că forţele americane au efectuat un raid aerian la Mosul soldat cu peste 100 de morţi

    Dacă bilanţul se confirmă, atacul aerian din data de 17 martie ar reprezenta cel mai distructiv incident de când Statele Unite au început campania aeriană împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

    O evaluare iniţială a arătat că, la cererea forţelor irakiene, avioanele coaliţiei coordonate de SUA au atacat militanţi şi echipamente ale SI în zona de vest a oraşului Mosul, potrivit unui comunicat al coaliţiei.

    Potrivit locuitorilor din zonă, atacul s-a soldat cu decesul a peste 137 de persoane, inclusiv multe femei şi copii.

  • Aproximativ 400.000 de persoane sunt “blocate” de SI în zona veche a oraşului irakian Mosul – ONU

    Aproximativ 600.000 de persoane se află în zone care nu au fost încă recucerite de forţele irakiene, în vestul oraşului Mosul, dintre care 400.000 în zona veche, a explicat prin telefon Bruno Geddo, din Irak, presei de la Geneva.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • Cum arată tunelurile secrete ale ISIS: teroriştii au creat adevărate reţele subterane pentru a scăpa de atacurile aeriene – GALERIE FOTO

    O întreaga reţea de tuneluri subterane a fost descoperită în Irak, dezvăluind modul în care membri ISIS se ascundeau de atacuri.

    Reţeaua a fost găsită atunci când forţele kurde au recapturat oraşul Sinbar, în luna decembrie.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Între timp, în restul lumii. Sau cum a început Războiul Rece 2.0

    Prin natura sa binară, conflictul tacit dintre Statele Unite ale Americii şi URSS oferea posibilitatea clară de aliniere în spatele uneia dintre cele două superputeri. Putem argumenta, desigur, că multe state nu au avut această opţiune; dar cele care nu se aflau sub o dominaţie evidentă puteau alege. Conflictul din ce în ce mai evident din ultimii ani are însă o structură mult mai complexă, cu mult mai mulţi actori în roluri principale şi mai ales în roluri secundare, iar asta nu poate să aducă decât nesiguranţă şi neîncredere. Un astfel de conflict are, de asemenea, şanse mult mai mici pentru o rezolvare paşnică.

    Scopul final al Rusiei, scriau anul trecut cei de la The Telegraph, este să obţină o serie de acorduri care să întoarcă „înţelegerile injuste” negociate după căderea Uniunii Sovietice. Nu este clar cum ar arăta un astfel de acord, dar există lucruri pe care cei din vest le-ar considera, cu siguranţă, inacceptabile; unul dintre aceste lucruri ar fi eliminarea NATO.

    Experţii ruşi citaţi de aceeaşi publicaţie discutau despre pericolul unui conflict deschis, în condiţiile în care relaţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia se află în cădere liberă.

    Punctele fierbinţi sunt multe, dar ies în evidenţă zona baltică, unde NATO şi Rusia s-au acuzat reciproc de intensificarea prezenţei militare; estul Ucrainei, acolo unde Rusia continuă atragerea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk; Siria, unde ruşii îl susţin pe Bashar al-Assad, iar americanii încearcă să îl dea jos.

    Dar acţiunile Moscovei merg mai departe: Putin încearcă să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu – anul trecut, ruşii au trimis trupe ce reunesc 500 de militari în Egipt, cu intenţia de a întări relaţiile cu preşedintele Abdel Fattah el-Sisi. Iar răspunsul celor din Orient denotă, parcă, un joc de Tit-for-Tat: Qatar şi-a recăpătat recent apetitul pentru investiţii; în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând Autoritatea pentru Investiţii din Qatar (QIA) în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime. După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016. Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că finanţiştii din Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    O zi deosebit de importantă a fost 19 martie 2014, cea care a urmat anexării regiunii Crimeea de către Rusia. Discursul lui Putin din acea zi semnaliza schimbarea direcţiei în ceea ce priveşte intenţiile preşedintelui rus. „Ne-au minţit de nenumărate ori, au luat decizii în spatele nostru, ne-au pus în faţa faptelor împlinite”, spunea atunci Putin. „Aşa s-a întâmplat cu extinderea NATO către est, la fel şi cu aducerea infrastructurii militare în apropierea graniţelor noastre.” Putin a avertizat că Rusia nu va mai tolera o astfel de presiune.

    Îndreptându-ne către altă parte a lumii, întâlnim un alt actor cu rol semnificativ în acest conflict: China. Dacă la suprafaţă tensiunile par a avea ca punct central Marea Chinei de Sud şi controlul teritoriilor din zonă, un număr de incidente în ultimele 12 luni au adus în discuţie posibilitatea unei confruntări – fie ea doar pe plan economic – între cele mai mari forţe economice ale lumii: China şi Statele Unite ale Americii. Alegerea lui Donald Trump nu ajută prea mult: acesta „atacă” autorităţile de la Beijing cu fiecare ocazie, încercând să inducă (mai mult forţat) superioritatea americanilor în faţa celor din Asia.

    Ca un act de sfidare, Trump a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei (autorităţile de la Beijing nu recunosc statul Taiwan, considerând că teritoriul le aparţine). Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului. Iniţial, ministrul chinez de externe, Wang Yi, declarase pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un „mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţa că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului. Ulterior, guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan. „China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis administraţia de la Beijing. An Fengshan, un purtător de cuvânt al guvernului chinez, a ameninţat recent că atitudinea lui Donald Trump ar putea atrage consecinţe mai grave. „Susţinerea principiului Chinei unitare este fundamentul politic al relaţiilor China-SUA, fiind elementul central de pace şi stabilitate în strâmtoarea Taiwan. Dacă acest fundament este afectat, atunci nu se va mai pune problema dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor dintre China şi SUA, urmând să existe efecte grave asupra păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, a subliniat An Fengshan.

    Va fi 2017 anul în care acest conflict global se stinge? Greu de crezut. Mai cu seamă vom vedea accentuarea tensiunilor dintre NATO şi Rusia, pe de-o parte, şi Beijing şi Washington pe de altă parte. Alţi actori importanţi, precum Germania, Franţa, Turcia sau statele din Orientul Mijlociu, vor juca de asemenea roluri importante.

    Cât despre România, poziţia noastră pare a fi una secundară; nu trebuie însă uitat că din punct de vedere geografic România se află prinsă la mijloc între est şi vest. Similar, din nou, perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.

  • Rusia şi Turcia au efectuat, în premieră, raiduri aeriene comune în Siria

    Avioane militare din Rusia şi Turcia au efectuat, miercuri, primele raiduri aeriene comune împotriva unor poziţii din Siria aparţinând reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de BBC News online şi de site-ul agenţiei Tass.

    Bombardamentele coordonate au avut loc la periferia oraşului Al-Bab, în provincia siriană Alep.

    “La operaţiunile aeriene, aprobate de Administraţia siriană, au participat nouă avioane de tip Suhoi Su-24M, Suhoi Su-25 şi Suhoi Su-34 ale Forţelor Aeriene ruse şi patru aeronave de vânătoare F-4 ale Turciei. Planul prevede distrugerea a 36 de poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic”, a declarat generalul rus Serghei Rudskoi, şeful Comandamentului operaţional al Statului Major al armatei ruse.

    “În ultimele două zile, în această zonă fuseseră efectuate misiuni de recunoaştere cu avioane fără pilot şi din sateliţi”, a precizat oficialul militar rus.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

  • Cel puţin 35 morţi, în urma unui atac cu vehicul-capcană comis de Stat Islamic la Bagdad

    Cel puţin 35 persoane au decedat, iar peste 61 au fost rănite, în urma unui atac terorist cu vehicul-capcană ce a vizat o piaţă aglomerată din cartierul Sadr al capitalei irakiene Bagdad, potrivit unor surse medicale şi de securitate, scrie site-ul BBC News.

    Responsabilitatea pentru atac nu a fost încă revendicată, însă militanţii organizaţiei teroriste Stat Islamic comit frecvent astfel de atentate la Bagdad, în pofida înfrângerilor înregistrate în cursul anului trecut.

    Forţele irakiene, susţinute de o coaliţie internaţională coordonată de Statele Unite, sunt angrenate într-o amplă ofensivă pentru eliberarea oraşului Mosul, ultima citadelă a Stat Islamic în Irak.

    În ultimele 24 de ore, militanţii SI au efectuat mai multe atacuri asupra unor poziţii militare din diverse zone ale Irakului, soldate cu uciderea a cel puţin 16 militari irakieni sau membri ai miliţiilor aliate.

    Reţeaua extremistă sunnită Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atacul terorist ce a vizat o piaţă din cartierul predominant şiit Sadr din Bagdad, soldat cu cel puţin 35 de morţi şi peste 60 de răniţi.

    Primele informaţii relevă că multe dintre victimele atacului erau muncitori zilieri, dar şi trei poliţişti aflaţi în zonă.

    Ulterior, trei persoane au decedat după ce un alt vehicul-capcană a fost detonat în parcarea spitalului Al-Kindi, aflat nu departe de locul unde a avut loc prima explozie.