BusinessMagazin

Tag: Ioana Matei

  • „Poţi să dormi, în mod legal, într-o maşină care se conduce singură?”

    Întrebarea, care pare să fie scoasă dintr-un film SF, este una cât se poate de validă, a prezentului pe care îl trăim: se află în primele căutări Google când vine vorba despre maşinile autonome.  Poate încă nu este prezentul din România, dar la câteva ore distanţă de noi, maşinile autonome sunt o realitate accesibilă printr-o aplicaţie pe telefon. „De ce nu? Probabil că e mai sigur decât să fii într-o maşină condusă de un şofer care foloseşte social media”, spune un angajat din servicii din Statele Unite, întrebat cât de populară este Waymo. Iar şoferul care m-a adus la aeroport mi-a spus când mi-a oferit bagajul: „Nicio maşină autonomă nu ar face asta” – scepticii  şi veşnica dezbatere referitoare la „roboţii ne vor lua locul” îşi fac loc şi aici.

    Totuşi, când mă îndreptam spre aeroport, mi se părea fascinant cum se pierde în zare un autovehicul alb, ce avea pe capotă ceva ce aducea cu imaginile unui OZN. Maşina avea o viteză destul de mare, iar volanul vira singur. Waymo sau „cel mai experimentat şofer al lumii”, aşa cum este promovat de companie, este primul serviciu de ride-hailing cu maşini autonome lansat la nivel global. Este, de altfel, proiectul maşinilor autonome lansat de Google în anul 2009. Iar Waymo are deja competiţie: pe străzile din San Francisco circulă şi Cruise, un business cu maşini autonome deţinut în mare parte de General Motors. Pentru mai puţin de 10 dolari, poţi să înlocuieşti vestitul tramvai din San Francisco (pe cablu, operat manual), cu un „robotaxi”, aşa cum sunt cunoscute vehiculele în presa internaţională. Trăim vremuri fascinante – iar investiţiile alocate acestor invenţii sunt pe măsură.

    „Pare uneori că toţi banii din tech sunt investiţi în digital advertising, monede digitale şi aplicaţii pentru consumatori. Dar maşinile autonome reprezintă un domeniu cu potenţialul de a schimba vieţi şi oferă exemplul mult mai tangibil de progres în tech”, spunea într-o analiză un jurnalist al Financial Times. Potrivit McKinsey, investiţiile direcţionate în acest sector ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari din 2010 încoace; iar doar anul trecut, finanţarea acestui tip de proiecte ar fi depăşit 12 miliarde de dolari, scrie CB Insights.

    Subsidiara de software automotive a Volkswagen, Cariad, investeşte aproximativ 2 miliarde de dolari în parteneriatul cu producătorul de cipuri chinez Horizon Robotics. Chiar dacă progresul nu s-a întâmplat atât de rapid pe cât a fost aşteptat şi chiar şi acum robotaxiurile au provocările lor (spre exemplu, există problema etică, dar şi legislativă, legată de găsirea vinovatului în situaţia unui potenţial accident atunci când nu există şofer, cât şi problema legată de condiţiile meteo – la fel ca în cazul unui şofer uman, şi maşinile autonome au provocările lor în condiţii de vreme neprielnică) – e clar că inovaţia depăşeşte graniţele metaversului şi accelerează cu produse cât se poate de concrete în lumea reală.

    Cu sediile centrale ale unor companii cu creştere rapidă precum Google, Twitter, Apple aflate aici, San Francisco dă însă tonul în materie de inovaţie globală, iar acest lucru este evident la fiecare colţ de stradă. Potrivit Silicon Valley Indicators, la fiecare 100.000 de oameni din San Francisco, există 387 de patente de invenţii înregistrate, în timp ce în Silicon Valley, numărul ajunge la 665. Numărul total de patente înregistrate în 2021 în SUA a ajuns la 46.533 în 2021 potrivit unui top de 50 de ţări, unde pe ultimul loc se află Malta, cu 50 de patente înregistrate European Patent Office 2022. România nu este inclusă în acest clasament. Iar inovaţia pare să fie în strânsă corelaţie cu prosperitatea ţărilor: Marvin Barth, fost economist în cadrul Trezoreriei americane, crede că inclusiv stabilitatea dolarului  are legătură cu inovaţia. El conduce acum o firmă independentă de cercetare, Thematic Markets, a cărei teorie de bază este că poziţia dominantă a SUA în cercetarea academică şi legăturile strânse dintre universităţi şi companii, au conferit ţării un avans în informatizarea din anii ’70 şi începutul anilor ’80, în domeniul internetului în anii ’90 şi în aplicaţiile mai noi şi inteligenţa artificială mai recent. Fiecare inovaţie a generat un val de investiţii care a îmbunătăţit profitabilitatea şi a atras capital străin, împingând dolarul în sus. De câţiva ani, de când BUSINESS Magazin lansează suplimentul „Cele mai inovatoare companii din România”, cât şi evenimentul dedicat inovaţiei, ţara noastră nu a depăşit încadrarea în categoria „inovatorilor modeşti” la nivelul UE. Asta nu înseamnă că în România nu se inovează – însă aş spune că suntem încă la distanţă de trenul sau mai bine zis, de „maşina autonomă” a inovaţiilor moderne.  Răspunsul la întrebarea din titlu este că nu, încă nu este legal să dormi într-o maşină care se conduce singură. Dar probabil nu suntem foarte departe de asta − poate doar din punct de vedere geografic.   

    ioana.matei@businessmagazin.ro

     

  • ​Întrebarea săptămânii: Tu ce ai învăţat nou ultima dată?

    În cel mai recent articol din seria „Viaţa sa e un business”, Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al KPMG România, vorbeşte despre faptul că nu s-a oprit niciodată din a învăţa ceva nou şi chiar şi acum, deşi este unul dintre cei mai puternici executivi de pe piaţa locală, îşi face timp să înveţe – studiază neuroştiinţa şi chiar şi istoria, la facultate. Învăţatul a fost o constantă în viaţa sa şi, cu siguranţă, unul dintre principalele motive ale evoluţiei sale.

    Prinşi în rutina zilnică, uităm să mai învăţăm – poate citind un articol nou, învăţând o limbă străină sau urmând un curs de specializare în vreun domeniu. Totuşi, învăţarea continuă este singura care ne poate asigura reuşita, evoluţia şi care ne poate face mai buni chiar şi la locul de muncă – acela care de fapt pare că ne ţine atât de ocupaţi, încât simţim că nu avem loc şi pentru a învăţa ceva nou. Poate dacă am face loc învăţatului, am găsi şi modalitatea de a evolua spre o poziţie care să ne permită să ne acordăm nouă mai mult timp.

    Cunoştinţele sunt la îndemâna oricui astăzi. Singurul lucru care ne diferenţiază este motivaţia.

    Aşadar, tu ce ai învăţat nou în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

    Ioana Matei, editor şef BM
     

  • Întrebarea săptămânii: Ce au în comun Ion Ţiriac şi un taximetrist dintr-un oraş de provincie?

    Răspunsul meu, pe scurt, ar fi: filosofia lor asupra culturii muncii în România. În ediţia anterioară a Business MAGAZIN, am publicat un interviu în urma unei întâlniri cu presa a omului de afaceri Ion Ţiriac. În câteva minute, el a vorbit mai ales despre tenis şi ce înseamnă să faci performanţă în sport, aşa că m-am grăbit să îl întreb dacă performanţa la muncă, în ceea ce îi priveşte pe angajaţii săi, înseamnă pentru el acelaşi lucru: „Muncă multă şi mai puţin talent”.

    Omul de afaceri a răspuns că „mai e cale lungă până să ajungem la o cultură a muncii în România” şi a exemplificat cu faptul că, de multe ori, unii dintre angajaţi îi spun că au „probleme foarte personale” când vine vorba de zile libere, lucru care nu se întâmplă în pieţele vestice. 

    Mi-am amintit automat de o discuţie avută anterior cu un taximetrist dintr-un oraş de provincie, pe care-l întrebasem care e mersul lucrurilor, al economiei, al businessurilor de acolo şi a cărui concluzie părea să fie aceeaşi, chiar dacă exprimată cu alte cuvinte: „Se vor aşeza lucrurile, dar nu peste 10 ani, nici peste 20, mai trebuie să treacă încă o generaţie cel puţin până atunci, cea de acum vine cu metehnele părinţilor”.

    Tu ce părere ai – de cât timp sau de câte generaţii e nevoie pentru a avea o cultură a muncii – aşa cum o înţelegi tu – şi în România?

    Ioana Matei, redactor-şef, Business Magazin

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

     

  • Când o întrebare filosofică devine problemă de business

    După doi ani în care am vorbit despre rezilienţă, stres, anxietate, burnout, izolare şi cu gândul la un viitor care se anunţă a fi incert din cauza perspectivelor de război, cred că cei mai mulţi dintre noi se întreabă ce ne face cu adevărat fericiţi. Sau ce ne creează nefericiri. Dacă sursa nefericirii este jobul, majoritatea angajaţilor nu au stat pe gânduri şi l-au schimbat, după cum s-a văzut în valul de demisii din toată lumea, inclusiv de pe piaţa locală.

    De voie, de nevoie, angajatorii trebuie să ia problema nefericirii angajaţilor în mâini, chiar dacă ne referim la ceva atât de personal precum sănătatea lor mintală şi emoţională. De foarte mult timp, şefii de companii şi-au numit angajaţii „cel mai important activ” sau „cea mai importantă resursă”, acum însă pare că trebuie să ia aceste vorbe în serios. 

    Cea mai preţioasă resursă este şi cea mai fragilă resursă, iar dacă în trecut, motivaţii poate uşor mai superficiale, precum un abonament la o sală de sport sau la masaj, ajutau la retenţia angajaţilor, acum angajatorii trebuie să introducă în strategia de business răspunsul la întrebarea „Ce îmi face angajaţii cu adevărat fericiţi?”, după cum veţi citi şi în articolul de copertă al ediţiei curente. 

    Ioana Matei este editor Business MAGAZIN

  • România, pe ultimul loc în UE la capitolul cercetare-dezvoltare

    Având 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoaltare (R&D), România se situează pe ultimul loc la acest capitol la nivelul UE, conform datelor Eurostat.

    Cu pandemia, inflaţia şi creşterile de preţuri care ameninţă să aducă o nouă criză, dincolo de celelalte provocări cu care ne-am obişnuit (de exemplu, lipsa de infrastructură, care atrage după sine şi lipsa investiţiilor – efectele se văd mai ales în regiunea de Nord-Est a ţării, unde avem cei mai mulţi şomeri), şansele ca cercetarea şi inovarea să accelereze prea curând sunt mici. Pare că suntem într-un veşnic cerc vicios: nu sunt bani pentru cercetare şi dezvoltare, însă tocmai acest domeniu ar putea genera bugete generoase pentru viitor. Forţa de muncă ieftină, programele sociale sau subvenţiile nu pot să înlocuiască felul în care ideile şi inspiraţia unui om sau unei echipe pot să crească o economie. În lipsa înţelegerii importanţei inovării, alături de educaţie şi a investiţiilor alocate acestor domenii, „upgrade-urile” de ţară pe care le tot aşteptăm (precum intrarea în clubul ţărilor cu venituri medii-mari, cel unde am aflat recent că nu vom ajunge prea curând) vor tot întârzia.

    Ioana Matei, Editor Business MAGAZIN

     


     

  • Evenimentele care contează

    Al doilea an şcolar sub umbra pandemiei a început săptămâna trecută pentru aproape 3 milioane de elevi, context în care ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că trebuie să dovedim „responsabilitate şi determinare pentru a asigura în şcoli protecţia sanitară” necesară ca şcolile să fie deschise cât mai mult timp. Responsabilitatea şi determinarea nu ar trebui însă să ocolească cifrele pesimiste cu care şi noul an şcolar a debutat.

    Dincolo de îngrijorările legate de viitor, problemele prezentului readuc pe masă contestatul PNRR: România pare că se uită de pe margine la statele care şi-au făcut „temele” în ceea ce priveşte planul de redresare postpandemică. Agenda săptămânii trecute aduce şi strategii mai optimiste, care vin însă mai ales dinspre mediul privat: grupul Renault  anunţă că noul Duster va fi realizat în exclusivitate la Mioveni, iar tot aici, compania va produce doar autovehicule electrice începând cu anul 2035.

  • Femeile în prima linie a businessului

    Femeile reprezintă majoritatea angajaţilor «din prima linie» în domeniul sănătăţii, însă acestea sunt slab reprezentate când vine vorba despre persoanele care iau decizii legate de criza pe care o traversăm. Spre exemplu, din echipele de urgenţă implicate în gestionarea situaţiei COVID din 87 de ţări, inclusiv din 17 state membre UE, 85,2% au fost conduse de bărbaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene.. La fel stau lucrurile şi când vine vorba despre business: chiar dacă femeile reprezintă aproximativ jumătate din forţa de muncă de la nivelul UE (şi din România), ele sunt în continuare subreprezentate când vine vorba despre funcţiile de conducere. De cele mai multe ori, femeile deţin roluri de directori de resurse umane, administrative sau legale – şi, chiar dacă acestea sunt funcţii importante, nu sunt direct legate de profitabilitatea companiilor. Or, acesta este şi argumentul pentru care Business MAGAZIN a decis, în urmă cu 10 ani, să lanseze primul proiect dedicat exclusiv femeilor din business de pe piaţa românească.

    Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, la nivelul UE, femeile sunt în continuare depăşite în ceea ce priveşte nivelul de management de liderii bărbaţi. În cel de al treilea trimestru al anului 2020, mai mult de 9,5 milioane de oameni deţineau o poziţie de management: 6,2 milioane erau bărbaţi şi doar 2,3 milioane femei. Femeile reprezintă 46% dintre angajaţii din UE, dar sunt subreprezentate în rândul managerilor (34%). Vestea bună este că numărul lor este mai mare decât în trimestrul al doilea al anului 2002, când se plasa sub 30%. Altă veste bună este ca România se află de această dată în extrema optimistă a clasamentului: suntem în prima parte a acestuia, cu 37% funcţii de management ocupate de femei. Înaintea noastră se află Letonia (45%), Polonia (44%), Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Suedia (42%), Irlanda (38%).

    „Cel mai important lucru pe care l-am aflat este că doamnele din businessul românesc au de gând să depăşească şi următoarele bariere, oricare ar fi acelea, şi să meargă mai departe”, spunea concluzia argumentului de lansare a catalogului dedicat femeilor din businessul românesc, în urmă cu 10 ani. Nimic mai adevărat, acest lucru a fost demonstrat an de an şi poate în cel care a trecut, mai mult ca niciodată.

    De-a lungul timpului, am vorbit despre faptul că discriminarea există în continuare – chiar dacă are alte forme – , că regulile de cochetărie merg mână în mână cu regulile de business, despre viziunea femeilor pentru tânăra generaţie, felul în care se raportează ele la succes, despre calităţile femeilor puternice şi felul în care ele pot inspira generaţiile următoare de lideri, despre cariere crescute peste graniţe şi despre prezenţa româncelor la conducerea unor companii de miliarde şi cu mii de angajaţi.

    Anul acesta, le-am întrebat pe femeile din business cum fac faţă crizelor, care sunt locurile de unde îşi iau energia necesară depăşirii acestora, persoanele care le sunt alături, deciziile grele în faţa cărora s-au aflat şi, desigur, felul în care cred ele că puterea se îmbină cu feminitatea. Această criză a arătat mai mult ca oricând că a fost nevoie de flexibilitate, rezistenţă şi, nu în ultimul rând, de empatie din partea liderilor pentru a traversa vremurile incerte aduse de pandemie, calităţi care, de cele mai multe ori, nu lipsesc din cele avute de liderii femei – aşa cum reiese din răspunsurile lor. Cu acestea depăşesc ele criza de acum – şi cu aceste calităţi vor depăşi cu siguranţă şi crizele ce vor urma – normale şi acestea, la fel ca în viaţă şi în business.

     

    Metodologie: Business MAGAZIN publică, an de an, răspunsuri de la cele mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor, a căror prezenţă în paginile următoare a fost asigurată în baza unor criterii devenite deja tradiţionale: polivalenţa (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietatea; gradul de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice disponibile).

    Ioana Matei, editor-şef Business MAGAZIN

  • „Trăim prin admiraţie, speranţă şi dragoste”

    ….nu am spus-o noi, ci un mare poet britanic, William Wordsworth şi ni se pare că se potriveşte contextului atipic pe care îl trăim. În vremuri de incertitudine, poate mai mult ca niciodată, avem nevoie de mentori, de lideri spre ale căror cariere să aspirăm, de şefi de companii care să ne inspire şi, mai ales, de relaţii pline de însemnătate. În timp ce scriu aceste rânduri realizez că prima ediţie a anuarului a fost publicată în  toamna anului 2010 – şi cred că nu a fost întâmplătoare alegerea redacţiei de atunci să lanseze un astfel de proiect după criza financiară.

    Clasamentul celor mai admiraţi CEO din România oferă, incontestabil, exemplele optimiste ale unor lideri care s-au remarcat prin curaj, adaptabilitate, perseverenţă, cu strategii la scară mare sau ambiţii globale, care au şi vorbit despre realizările lor în media sau prin intermediul reţelelor sociale. Cel mai important însă poate, avem aici lideri care fac toate aceste lucruri reuşind ca în acelaşi timp să îşi păstreze principiile, să ajute şi poate chiar să fie iubiţi – de colegi, colaboratori, clienţi.

    Aş zice să interpretaţi clasamentul din acest an ca fiind un clasament al speranţei – 100 însă este doar un număr simbolic, pentru o listă completă, vă invit să căutaţi numele tuturor celor care au fost votaţi (peste 400 de antreprenori şi executivi locali) – cu siguranţă dacă timpul ar fi mai răbdător cu noi, am lansa un catalog al celor mai admiraţi 500 de CEO din România.

    Le mulţumim tuturor celor prezenţi aici, cât şi celor care îşi fac timp să voteze – încă din 2010 sau celor care abia au aflat despre acest proiect.

    Ioana Matei, Redactor-şef Business Magazin

     

     

    METODOLOGIE

    Redacţiile Business MAGAZIN au transmis de-a lungul timpului modul de realizare a acestui proiect şi au păstrat conceptul iniţial (solicitarea ca managerii, antreprenorii sau consultanţii să voteze 10 personaje din businessul românesc pe care le admiră), iar singurele modificări au constat în procesul tehnic de realizare a clasamentului.

    Unde s-a defăşurat votul?

    Procesul de votare s-a desfăşurat pe platforma de resurse umane Undelucram.ro şi a fost popularizat pe site-ul Business MAGAZIN, dar şi pe paginile noastre de LinkedIn şi Facebook. Ne-au ajutat în realizarea listei admiraţiei reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram.ro, în frunte cu CEO-ul şi fondatorul acesteia, Costin Tudor, care au construit, pentru a doua oară, un mecanism dedicat votării executivilor admiraţi şi au aderat la obiectivul Business MAGAZIN de a realiza un clasament cât mai relevant.

    Câţi oameni au votat?

    Au votat şi au fost validate de către redacţie voturile a 502 de persoane, dintre care 217 au funcţia de CEO.

    Cine a putut vota?

    La fel ca în urmă cu 11 ani, clasamentul este unul al admiraţiei în afaceri – prin urmare cei care au votat deţin fie roluri de top management, sunt antreprenori, au roluri de consultanţă în business sau altele direct conectate cu mediul românesc de business. Din partea unei singure companii a fost limitat votul la maximum trei persoane.

    Ce contează cel mai mult în mecanismul admiraţiei – brandul sau persoana care îl dezvoltă?

    Mecanismul admiraţiei este încă greu de desluşit şi de noi, dar la o privire asupra celor mai spectaculoase „new entry-uri” sau celor mai rapide urcări iese că admiraţia ţine de ambele coordonate. În cazul unui antreprenor prezent în clasament (vă lăsăm să îl descoperiţi voi), credem că au contat iniţiativele sale civice. Sunt însă şi executivi care au ajuns în atenţia publicului prin asocierea cu un brand de care a fost nevoie, poate mai mult ca niciodată, în contextul pandemic (aş zice spre exemplu unele platforme disruptive a căror nevoie a fost înţeleasă mai bine ca niciodată acum).

  • Ioana Matei, redactor Business Magazin, a câştigat premiul “Florin Petria” pentru jurnalism economic la secţiunea Business

    Premiile s-au adresat jurnalistilor cu varsta maxima de 29 de ani, din presa scrisa si online care au publicat in perioada iunie 2013-mai 2014 articole pe teme de macroeconomie, piata bancara, piata de capital, asigurari, pensii private sau business.

    Juriul a fost compus la această ediţie din: cel mai cunoscut comunicator din banking, membru in Juriul de Onoare al ARRP, Corneliu Cojocaru, (preşedinte), specialistul în Finanţe Comportamentale, prof.univ.dr., Adrian Mitroi, şeful direcţiei Cercetare Pieţe de Capital din cadrul BCR, Mihai Căruntu, redactorul şef al portalului Conso.ro, membru Financial Services User Group (Comisia Europeana) şi membru Banking Stakeholder Group (Autoritatea Bancara Europeana), Alin Iacob, redactorul şef al publicaţiei Economistul, Octavian Jora, redactorul şef al portalului e-Finance, Cristian Pavel şi redactorul şef al publicaţiei Piaţa Financiară, Norel Moise.

    Ioana Matei este redactor al revistei BUSINESS Magazin din august  2012.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 31 ianuarie 2014 – VIDEO