Tag: invocare

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13

    Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13, a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

    Motivul invocat a fost că ordonanţa a fost abrogată, astfel că sesizarea nu mai are obiect.

  • OUG de modificare a Codului Penal şi şi Codului de Procedură Penală, adoptată tacit de Senat

    Senatul a adoptat tacit, marţi, două ordonanţe de urgenţă, una care modifică Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală şi una pentru extinderea modalităţilor de plată pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului” şi la donaţii online, SMS-uri şi servicii de tip teledon.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a celui de Procedură Penală, invocând nevoia de a transpune în legislaţie 15 decizii ale CCR, dar şi directive europene, printre care cea referitor la încetarea urmării penale şi înăsprirea unor pedepse. Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări.

    În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală , Ministerul Justiţiei invocă drept temei pentru adoptarea ei ”numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi ”existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Răsturnare de situaţie în Marea Britanie. Anunţul făcut de omul care a aruncat Europa în haos

    Fostul lider al UKIP, Nigel Farage, a spus că guvernul Marii Britanii ar putea declanşa discuţiile formale pentru părăsirea Uniunii Europene mult mai devreme decât era anticipat, potrivit Bloomberg.

    ”Nu mă deranjează că guvernul mai petrece câteva lui punând lucrurile în ordine. Sper că vom vedea articolul 50 declanşat”, a spus Farage.

    În timp ce Theresa May a spus că nu va iniţia discuţiile înainte de 2017, ea a refuzat să ofere mai multă claritate în legătură cu subiectul. ”

    Răsturnare de situaţie în Marea Britanie. Anunţul făcut de omul care a aruncat Europa în haos

  • Hammond: Decizia privind momentul invocării articolului 50 nu a fost încă luată

    Guvernul britanic încă nu a luat o decizie privind momentul activării articolului 50, prin care se iniţiază în mod oficial procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, a declarat Philip Hammond, noul ministru britanic de Finanţe, potrivit Reuters online.

    Întrebat de postul de radio LBC dacă articolul 50 ar urma să fie invocat până la finalul acestui an, Hammond a afirmat că “Nu, încă nu am luat o decizie în acestă chestiune.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Salvaţi Bucureştiul cere renumărarea voturilor în Sectorul 1 pentru Clotilde Armand

    Surse din interiorul Biroului Electoral al Sectorului 1 au declarat pentru MEDIAFAX că solicitarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul a fost primită marţi dimineaţă, în jurul orei 9.20, pe e-mail.

    “Invocă discrepanţe statistice, în sensul că ei au un număr de voturi, iar rezultatul arată alt număr de voturi. Vom lua decizia după ce centralizăm toate procesele verbale“, au arătat sursele citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asigurările auto se vor scumpi cu până la 15%. Care sunt motivele

    Asigurările auto se vor scumpi de anul viitor cu până la 15%, avertizează companiile de asigurări.

    Motivele invocate sunt falimentul companiei Astra, dar şi implementarea unor noi standarde europene privind majorarea capitalului firmelor de asigurări, scrie radioconstanta.ro

    Creşterea tarifelor va fi aplicată în etape, la trei sau şase luni, spun reprezentanţii companiilor de asigurări.

    La aceste scumpiri se adăugă şi cele determinate de intrarea în vigoare a directivei europene care aduce reguli mult mai stricte pentru companiile de asigurări.

    Practic, acestea vor fi obligate să îşi majoreze capitalul, iar acest lucru se va vedea şi în preţul poliţelor, scrie sursa citată.

  • Serviciul Google News se închide în Spania. Google trebuie să dea bani companiilor media dacă mai vrea să preia conţinut

    “În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania”, a declarat Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american, transmite Mediafax.

    “Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă”, a adăugat el.

    Grupul american a decis în consecinţă să îşi închidă serviciul înainte de intrarea în vigoare a acestor noi dispoziţii, în luna ianuarie.

    Măsura se înscrie în cadrul unei noi legi privind proprietatea intelectuală adoptată la sfârşitul lunii octombrie de Parlamentul spaniol.

    Închiderea serviciului Google News în Spania nu reprezintă o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării noii proceduri legislative.

    Grupul american anunţase în acea perioadă că site-urile sale ajută editorii de presă să îşi crească audienţa. Google a reafirmat acest argument şi miercuri.

    Google este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile.

  • Răspunsul la întrebarea “Pe cine votăm preşedinte”: Să-l alegem pe cel mai funny

    Scriu acest text în ziua în care scoţienii votează în cadrul referndumului pe tema independenţei. Indiferent de rezultat, avem de-a face cu al doilea semnal puternic, în doar câteva luni, după referendumul celor din Veneţia, adresat politicienilor europeni. Fraza definitorie a momentului a fost emisă de doi profesori universitari: „Europa este prinsă într-o capcană catch 22: nu vrea să meargă înainte, nu este interesată să meargă înapoi şi nu-şi poate permite, din punct de vedere economic, să bată pasul pe loc“.

    Am o sugestie pentru apropiatele alegeri prezidenţiale de la noi şi pentru nehotărârea pe care o încearcă, cred, cei mai mulţi români – „eu cu cine votez?“ – şi zic să-l alegem pe cel mai funny. Nu vreau ca preşedintele să vină să-mi invoce calp Constituţia, să se arate învins de securişti sau să-mi invoce modelul social suedez, ca să iau nişte fapte la întâmplare (ultimele două sunt pentru cunoscători), dar, dacă tot îl plătim, măcar să ne distreze.

    Lăsând amuzamentul deoparte, o să mă justific: este extrem de plauzibil ca peste cinci ani rolul preşedinţilor, al politicienilor în general şi al statelor ca entităţi să fie mult mai redus decât în prezent. Poate părea utopie, şi mulţi gândesc asta chiar acum, în timp ce citesc aceste rânduri. Dar mă gândesc că la fel de utopic ar fi fost să-i spui unui est-european, în 1984, că peste numai cinci ani Zidul Berlinului va cădea; 1984 era anul în care Uniunea Sovietică trecea din perioada Andropov în scurta perioadă Cernenko (iar Mihail Gorbaciov era un trepăduş, de rang înalt, dar trepăduş, la Moscova).

    În acelaşi an Ronald Reagan făcea un soi de gafă la radioul american, clamând în faţa tehnicienilor şi a microfonului, dar nu „on air“: „My fellow Americans, I’m pleased to tell you today that I’ve signed legislation that will outlaw Russia forever. We begin bombing in five minutes“. Chiar dacă mesajul nu a fost public, ruşii şi-au alertat armata şi s-au supărat aşa de rău că au boicotat Jocurile Olimpice de la Los Angeles. 1984 a fost şi primul an în care Ceauşescu a interzis circulaţia maşinilor particulare pe timpul iernii. Cine ar fi crezut în căderea comunismului, repet, peste numai cinci ani? Sau peste cinci ani foarte lungi, depinde cum priveşti.

    Revenind în zilele noastre, să spunem că oamenii, europenii în general s-au lehamisit de austeritate, de criză şi de toate cele comise fie de cei din capitale, fie de cei de la Bruxelles. Văd mişcarea separatistă din Scoţia şi referendumul neoficial din martie, când peste 89% dintre veneţieni s-au declarat de acord cu desprinderea de Italia şi revenirea la vechea republică care a durat la vremea ei mai mult de 1.000 de ani, strâns legate de această lehamite. Şi cele peste 30 de mişcări separatiste de pe bătrânul continent vor primi un nou suflu după episodul Scoţia, în ansamblu, şi se vor alimenta din acesta. Din toamna anului 2004 până în toamna anului trecut nivelul încrederii cetăţenilor în instituţiile europene a scăzut de la 50% la 30%, iar în guvernele locale de la 34% la 23%.

    În aceste condiţii, în noua realitate economică (urăsc formularea asta!) şi în noile condiţii de mobilitate, sunt posibile mişcări de separare mai mult sau mai puţin oficiale, enclave de inşi mânaţi de interese comune care să depindă mai puţin de „centru“ şi mai mult de inteligenţa şi puterea lor de a rezista şi clădi o viaţă. Asta dacă nu se vor extinde idei asemeni celor ale premierului ungar Viktor Orban, preluat de Bloomberg, care anunţa în iulie că este atras de ideea unui stat mai puţin liberal, dar clădit pe baze naţionaliste, de genul Rusiei, Turciei sau Chinei. O idee care poate părea la fel de puţin plauzibilă ca ideea destrămării autorităţilor statale de care vorbesc eu, dar care are gradul ei de plauzibil.

    De aceea zic că s-ar putea să ne ostenim degeaba în încercarea de a-l găsi pe cel mai bun, deştept şi diplomat, pe care să-l aşezăm în fruntea ţării. Calculele bugetare le fac cei de la FMI şi din alte instituţii financiare, căpşunarii sunt principalul investitor străin din România, realitatea ne arată că ne putem descurca în orice situaţie, corporaţiile fac treaba, iar poporul este mai preocupat de entertainment decât de antreprenoriat şi bunăstare (cei cu generalizarea să se abţină, vă rog), aşa că zic din nou: măcar votaţi un comedian bun.

    Ilustrez cu „Ministrul patinator“ sau „The Reverend Robert Walker Skating on Duddingston Loch“, cel mai cunoscut tablou scoţian, pictat de Henry Raeburn pe la 1790.