BusinessMagazin

Tag: investigatii

  • Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 21 de investigaţii, amenzile totalizând 54 milioane de euro

    În acelaşi timp, Consiliul a iniţiat investigaţii asupra unor forme grave de fapte anticoncurenţiale, 62% dintre noile proceduri declanşate vizând posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă. Pe această zonă, odată cu finalizarea celor 21 de cazuri, durata medie a investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă, aflate în curs la sfârşitul anului 2015, a scăzut cu 6 luni faţă de sfârşitul anului precedent, potrivit raportului de activitate prezentat luni de Bogdan Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce Moldova ar putea fi cea mai înspăimântătoare ţară din lume

    Associated Press a publicat un raport potrivit căruia o reţea criminală din fosta Uniune Sovietică încearcă să vândă materiale radioactive extremiştilor din Orientul Mijlociu. AP a dezvăluit, în urma unei investigaţii, o piaţă neagră pentru materiale nucleară în Moldova, informează The Atlatic.

    Autorităţile locale împreună cu FBI-ul au oprit patru încercări, în ultimii cinci ani, ale unei grupări cu legături ruseşti să vândă materiale radioactive extremiştilor islamici. Ultima acţiune de acest fel a avut loc în februarie 2015 când un contrabandist s-a oferit să vândă cesiu (element chimic), îndeajuns pentru a contamina câteva străzi dintr-un oraş, unui membru al Statului Islamic, conform Associated Press.

    Cei de la Atlatic punctează faptul că cesiu nu este un element cheie în creearea unei arme nucleare şi că are şi utilizări medicale şi industriale. În plus, autorităţile au spus că fiola de cesiu recuperată nu avea proprietăţile radioactive cu care se lăuda traficantul şi că nu este potrivită pentru a face o “bombă murdară”.

    Pe de altă parte, în 2011, un om aflat sub acoperire a reuşit să cumpere uraniu îmbogăţit de la cineva dintr-un automobil Lexus parcat în apropierea circului din Chişinău. Atunci s-a dovedit că materialul avea proprietăţi radioactive şi putea fi utilizat pentru creearea unei bombe nucleare.

    Însă în cele mai multe operaţiuni de arestări au fost efectuate după ce au fost obţinute doar mostre de material nuclear, nu cantităţi mari. Iar asta înseamnă că, dacă traficanţii au avut acces la cantităţi mai mari, acele materiale radioactive rămân în mâinile criminalilor

    “Atata timp cât contrabandişti cred că pot face foarte mulţi bani fără să fie prinşi, ei vor continua să facă asta”, a spus Constantin Malic, ofiţer de poliţie care a făcut parte din investigaţii.

    Citiţi aici ce este şi ce vrea Statul Islamic

  • Acest personaj de televiziune a avut un efect neaşteptat: o creştere importantă a numărului de femei care au urmat o carieră în medicină sau ştiinţă

    A apărut pe micile ecrane timp de nouă ani şi făcea parte dintr-o echipă de investigaţii supranaturale, iar anul acesta a reapărut în faţa spectatorilor după mai bine de un deceniu. Probabil aţi ghicit. Este vorba despre agentul FBI Danna Scully care alături de Mulder a rezolvat nenumărate cazuri.

    Se pare că Scully nu doar a distrat oamenii, ci şi a convins mai multe femei să urmeze o carieră într-o agenţie guvernamentală, ştiinţe sau medicină. Întâmplarea a primit şi un nume – “Efectul Scully”.

    Actriţa Gillian Anderson spune că era conştientă de acest efect şi că a primit nenumărate scrisori de la femei care au fost inspirate de personajul Dana Scully şi că doresc o carieră asemănătoare (fără extratereşti).

    Anne Simon, profesor de biologie, care a fost şi consultant în cadrul producţiei TV a declarat că “într-o zi mi-am întrebat studenţii câţi dintre ei au fost influenţaţi de Dana Scully în alegerea carierei şi jumătate dintre ei au spus că a avut un rol în decizia lor.”

    Chiar şi acum acest efect rămâne subiect de cercetare.

  • RISE Project: Avem deja peste 100 de nume din România, implicate în dosarele Panama

     “E o colaborare transfrontalieră, avem deja peste 100 de nume din România, dar nu e un proces de Copy/Paste, adică nu iei datele din baza de date şi apoi le pui rapid online, e vorba de investigaţii. Noi am început acum vreo şase luni să lucrăm la investigaţiile astea şi suntem vreo zece angrenaţi în anchete.

    Facem analiză de date, lucrăm şi cu programatori. Pe lângă asta colaborăm cu jurnalişti din afara ţării în reţeaua de investigaţii ICIJ. Vom mai lucra în următoarele săptămâni, în următoarea lună, cu siguranţă”, a afirmat jurnalistul de investigaţii.

    Potrivit acestuia, cei implicaţi în oameni importanţi din România, unii foarte cunoscuţi. “Nu vă pot da numele acum, dar sunt în general oameni de afaceri care au un impact mare în economia din ţară”, a spus Paul Radu. Rise Project va da în următoarele săptămâni serii de anchete, vizualizări, informaţii despre personaje, despre felul în care au folosit firmele de tip off-shore. E vorba de firme nu doar din Panama, e vorba de firme înfiinţate de avocaţii din Panama, dar unele sunt in Seychelles, altele in Insulele Virgine Britanice, în Bahamas, peste tot în jurisdicţii off-shore.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectele vigilenţei autorităţilor şi ale înăspririi cadrului de reglementare la nivel global

    „Peisajul concurenţial local reflectă, în mare măsură, realitatea internaţională”, spune Diana Crângaşu, senior associate şi coordonator al practicii de dreptul concurenţei în cadrul Clifford Chance Badea. „La nivel global, vigilenţa autorităţilor de resort este în creştere, numărul de investigaţii privind suspiciunea unor înţelegeri de tip cartel şi amenzile în acest sens atingând niveluri record în ultimii ani, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în ţări importante pentru economia globală, cum sunt Statele Unite şi China”.

    La rândul său, Consiliul Concurenţei este extrem de activ în ultimii ani, atât prin investigaţiile derulate, cât şi prin numărul în creştere de sancţiuni impuse. „Acest lucru confirmă efortul autorităţii de a alinia piaţa românească la rigorile internaţionale şi o ajută să se maturizeze, folosind pârghiile concurenţiale corecte în raporturile economice dintre diverşi jucători. Nu este întotdeauna un lucru comod, însă este cu siguranţă singurul mod corect de a construi o economie sustenabilă şi puternică”, adaugă Diana Crângaşu.

    Discuţiile din cadrul unui seminar organizat recent de Clifford Chance Badea, care au abordat atât contextul concurenţial local, cât şi tendinţele europene şi de la nivel global, au identificat câteva previziuni pentru mediul de afaceri, în cursul acestui an.

    Previziunile anului 2016 în dreptul concurenţei

    1. Valoarea amenzilor în creştere. La nivel global, dar şi naţional, 2016 ar putea aduce mai puţine decizii de sancţionare, dar amenzi totale mai mari, în contextul în care autorităţile de concurenţă sunt mult mai atente şi mai agresive în analizarea şi sancţionarea cartelurilor. Investigaţiile vor viza tot mai mult pieţe cu impact major asupra unui număr mare de contribuabili. În acest context, este de aşteptat şi o creştere a numărului de contestaţii în instanţă (litigii), inclusiv pe partea cererilor de despăgubiri formulate în baza deciziilor de sancţionare ale autorităţilor de concurenţă.

    2. Eforturi multijurisdicţionale extinse. Investigaţiile concomitente în mai multe jurisdicţii devin o practică obişnuită. Cooperarea punctuală între autorităţile de concurenţă va continua să se extindă şi să devină mai importantă în finalizarea investigaţiilor. În România este de aşteptat o colaborare şi mai extinsă a autorităţii de concurenţă cu alte autorităţi şi instituţii de stat.  

    3. Programele de conformitate vor fi esenţiale. În acest context, programele de conformitate revin în prim plan, iar bunele practici devin esenţiale. Un astfel de program trebuie adaptat la propriul business, iar elaborarea sa trebuie să aibă la bază o analiză riguroasă de risc, specifică activităţii şi industriei în care activează societatea, precum şi structurii sale organizaţionale. Este nevoie ca efortul şi responsabilitatea cu care companiile implementează un astfel de program să atragă şi o recompensare efectivă din partea autorităţilor de concurenţă, prin aplicarea unei reduceri la amenda finală atrasă de o eventuală investigaţie.

    4. Noutatea economică si comercială va fi sub lupa autorităţilor de concurenţă. Autorităţile de concurenţă vor continua să analizeze posibilitatea existenţei cartelurilor şi a practicilor comerciale anticoncurenţiale în domeniile care s-au dezvoltat major în ultimii ani, dar şi în practicile comerciale recente – este de aşteptat că vor exista mai multe investigaţii în vânzările online, industria IT, retail, dar şi în industria de administrare a aşa-numitelor big data. Excepţiile din legislaţia fiscală naţională a Statelor Membre vor continua să fie sub scrutin din punct de vedere al relevanţei regulilor din legislaţia ajutorului de stat. 

    5. „Pericolul” din discursurile publice. Autorităţile de concurenţă vor analiza în investigaţiile lor toate discursurile publice ale societăţilor (comunicate de presă, rapoarte financiare sau informări către investitori, previziuni financiare sau proiecţii de strategii şi evoluţii de preţuri, interviuri acordate presei etc.), folosirea canalelor social media de către angajaţii companiilor, precum şi analizele sau statisticile prezentate în cadrul conferinţelor de industrie. Cazurile recente de practici concertate au inclus şi analiza atentă a comunicatelor de presă transmise de societăţi din diferite industrii.

    6. Mai multă vigilenţă în M&A. Dacă 2015 a înregistrat câteva tranzacţii mari de fuziuni şi achiziţii, ce au generat concentrări economice substanţiale, în 2016 acest entuziasm ar putea fi temperat de constrângeri concurenţiale. „Am asistat deja la situaţii în care planuri ambiţioase de M&A au fost abandonate sau restrânse, pentru că – odată analiza concurenţială realizată, era posibil că tranzacţia fie să nu fie aprobată de autorităţile de concurenţă, fie să atragă remedii majore pentru aprobare, care ar fi redus prea mult scopul economic al tranzacţiei în sine”, explică Diana Crângaşu. Analiza unei tranzacţii de M&A majore trebuie să cuprindă din momentul negocierilor şi o analiză a posibilelor remedii (spre exemplu, divizări ale business-ului, vânzări de active), pe care o autoritate  de concurenţă ar fi dispusă să le accepte pentru a aproba respectiva tranzacţie.

    7. Focus pe prevenţie. Din ce în ce mai multe autorităţi de concurenţă vor încerca să se implice şi în activitatea de iniţiere şi elaborare a politicilor publice, prin avizarea acestora din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia concurenţei, căutând astfel să prevină pe cât posibil situaţii în care anumite proiecte legislative sau acţiuni ale autorităţilor publice să provoace impact şi consecinţe anticoncurenţiale în piaţă.

    Clifford Chance este prezentă în România din 2006 şi operează în prezent sub denumirea Clifford Chance Badea. Biroul din Bucureşti se implică în mod constant în tranzacţii complexe de împrumuturi sindicalizate, finanţări, restructurări, emisiuni de eurobonduri şi de acţiuni pe pieţe internaţionale de capital, instrumente financiare derivate, achiziţii de companii de către investitori strategici sau fonduri de private equity, proiecte de infrastructură şi autostrăzi, investiţii imobiliare, precum şi litigii şi arbitraje interne şi internaţionale.

     

  • SCANDALUL VOLKSWAGEN: SUA extinde investigaţiile împotriva producătorului german

    Numărul instituţiilor federale implicate în cazul VW sugerează că investigaţia ar putea duce la inculparea companiei şi a angajaţilor săi pentru delicte pornind de la poluare şi până la înşelarea autorităţilor şi a clienţilor, relatează Wall Street Journal.

    Comisi Federală pentru Comerţ, care investighează grupul pentru publicitate frauduloasă, a confirmat implicarea în anchetă, cu accent pe afirmaţii înşelătoare referitoare la emisii.

    Un purtător de cuvânt al Volkswagen a refuzat să comenteze despre evoluţia investigaţiei, afirmând doar că producătorul auto colaborează în toate investigaţiile oficiale.

    Reprezentanţii Departamentului de Justiţie au refuzat să comenteze.

    Implicarea procurorului din Detroit, Barbara McQuade, semnalează că biroul acestuia ar putea avea un rol semnificativ în acest caz major.

    McQuade are reputaţia de a fi un procuror agresiv, câştigând un proces de corupţie împotriva fostului primar al oraşului Detroit, Kwame Kilpatrick.

    În investigaţiile mari, cum este cazul Volkswagen, procurorul de caz este desemnat de Departamentul de Justiţie.

    Scandalul echipării maşinilor diesel ale Volkswagen cu dispozitive de manipulare a emisiilor a izbucnit în septembrie, când VW a recunoscut, după o investigaţie a agenţiei americane pentru mediu, că 11 milioane de maşini diesel la nivel mondial au fost dotate cu softuri care reduc nivelul emisiilor în timpul testelor.

    Grupul german va lansa anul viitor o campanie de rechemare în service a automobilelor implicate, pentru eliminarea softului ilegal. Dintre cele 11 milioane de vehicule, 8,5 milioane vor fi rechermate în Uniunea Europeană.

  • De ce Moldova ar putea fi cea mai înspăimântătoare ţară din lume

    Associated Press a publicat un raport potrivit căruia o reţea criminală din fosta Uniune Sovietică încearcă să vândă materiale radioactive extremiştilor din Orientul Mijlociu. AP a dezvăluit, în urma unei investigaţii, o piaţă neagră pentru materiale nucleară în Moldova, informează The Atlatic.

    Autorităţile locale împreună cu FBI-ul au oprit patru încercări, în ultimii cinci ani, ale unei grupări cu legături ruseşti să vândă materiale radioactive extremiştilor islamici. Ultima acţiune de acest fel a avut loc în februarie 2015 când un contrabandist s-a oferit să vândă cesiu (element chimic), îndeajuns pentru a contamina câteva străzi dintr-un oraş, unui membru al Statului Islamic, conform Associated Press.

    Cei de la Atlatic punctează faptul că cesiu nu este un element cheie în creearea unei arme nucleare şi că are şi utilizări medicale şi industriale. În plus, autorităţile au spus că fiola de cesiu recuperată nu avea proprietăţile radioactive cu care se lăuda traficantul şi că nu este potrivită pentru a face o “bombă murdară”.

    Pe de altă parte, în 2011, un om aflat sub acoperire a reuşit să cumpere uraniu îmbogăţit de la cineva dintr-un automobil Lexus parcat în apropierea circului din Chişinău. Atunci s-a dovedit că materialul avea proprietăţi radioactive şi putea fi utilizat pentru creearea unei bombe nucleare.

    Însă în cele mai multe operaţiuni de arestări au fost efectuate după ce au fost obţinute doar mostre de material nuclear, nu cantităţi mari. Iar asta înseamnă că, dacă traficanţii au avut acces la cantităţi mai mari, acele materiale radioactive rămân în mâinile criminalilor

    “Atata timp cât contrabandişti cred că pot face foarte mulţi bani fără să fie prinşi, ei vor continua să facă asta”, a spus Constantin Malic, ofiţer de poliţie care a făcut parte din investigaţii.

    Citiţi aici ce este şi ce vrea Statul Islamic

  • UE a lansat două investigaţii oficiale împotriva Qualcomm, pentru încălcarea legislaţiei antitrust

    Prima investigaţie va analiza dacă Qualcomm a încălcat legislaţia Uniunii Europene în domeniul concurenţei care interzice folosirea abuzivă a poziţiei dominante pe piaţă pentru a oferi stimulente financiare clienţilor, cu condiţia să cumpere aproape exclusiv cipuri ale companiei, se arată într-un comunicat al Executivului UE.

    CE va analiza în cadrul celei de-a doua investigaţii dacă Qualcomm s-a angajat într-o politică agresivă de preţuri, prin practicarea unor preţuri sub nivelul costurilor, pentru a scoate concurenţa de pe piaţă.

    “Lansăm aceste investigaţii pentru a ne asigura că furnizorii din sectorul tehnologiei pot concura în funcţie de meritele produselor. Dorim să ne asigurăm că utilizatorii de telefoane mobila sau tablete primesc ceea ce plătesc. Concurenţa este cea mai bună cale de a stimula inovaţia”, a declarat comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager.

    Deschiderea investigaţiilor oficiale înseamnă că CE va analiza cazurile cu prioritate, dar acest fapt nu va influenţa şi rezultatul acestora.

  • FBI oferă un milion de dolari pentru capturarea unui hacker român

    Biroul Federal pentru Investigaţii din SUA a pus la dispoziţie o recompensă de un milion de dolari (890.000 euro) pentru arestarea unui hacker român despre care există informaţii că s-ar ascunde în România, suspectul fiind pe locul doi în topul persoanelor căutate de FBI pentru astfel de infracţiuni.

    Autorităţile federale americane promit recompense totale de 4,2 milioane de dolari pentru cei mai periculoşi cinci infractori cibernetici.

    Cel mai căutat hacker este Evgheni Mihailovici Bogacev, un cetăţean rus pentru care FBI ar oferi trei milioane de dolari, scrie Mediafax.

    Nicolae Popescu se află pe locul doi în topul celor mai căutaţi hackeri online, relatează blogul cotidianului The Washington Post. Românul este acuzat că a păcălit clienţi pe site-uri de vânzări auto, unde posta anunţuri cu maşini care nici măcar nu existau în realitate. Românul şi complicii săi ar fi obţinut prin această metodă infracţională venituri de trei milioane de dolari.

    FBI suspectează că Nicolae Popescu se ascunde în România, oferind pentru capturarea lui o recompensă de un milion de dolari.

  • Facebook se confruntă cu un val de investigaţii în Europa, privind respectarea vieţii private

    Investigaţiile de referă la utilizarea de către companie a informaţiilor personale despre peste 300 de milioane de utilizatori din Europa, prin combinarea datelor din servicii precum Instagram şi WhatsApp, pentru a atrage publicitate, relatează MarketWatch.

    Autorităţile de reglementare se referă şi la felul în care Facebook foloseşte butonul “like” pentru a urmări obiceiurile utilizatorilor de navigare pe Internet.

    Investigaţiile ar putea duce la ordine oficiale de modificare a practicilor de afaceri ale Facebook, dar şi la posibile amenzi care ar putea atinge milioane de euro.

    Eforturile comune ale autorităţilor de reglementare sunt semnificative având în vedere că până nu demult Facebook a fost investigată de o singură instituţie de acest tip, cea din Irlanda, unde se află sediul central din Europa al companiei americane.

    În ultima perioadă, autorităţile europene de reglementare s-au concentrat pe practicile marilor companii americane, înainte de introducerea unei legi care urmează să modifice felul în care sunt tratate problemele referitoare la respectarea vieţii private în Uniunea Europeană.