BusinessMagazin

Tag: internet

  • Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”

    „Pot să vă spun despre un caz care a avut un impact asupra oamenilor din România. Exemplul este despre vulnerabilitatea din WhatsApp. Această vulnerabilitate a fost destul de simplu de exploatat pentru hacker. Toată lumea se gândeşte că, atunci când ataci un dispozitiv, trebuie să rulezi un program foarte complex pentru a obţine informaţiile sau controlul asupra dispozitivelor mobile. Având în vedere că aplicaţia WhatsApp este instalată pe dispozitivele a 1,5 miliarde de oameni în toată lumea, tot ce trebuie să facă un hacker este să te sune, iar în cele mai multe cazuri nici nu este nevoie ca persoana apelată să răspundă apelului”, exemplifică Itai Greenberg, vicepreşedinte al diviziei de product management în cadrul Checkpoint Software Technologies, cu prilejul unei conferinţe pe tema securităţii informatice.

    Compania pe care o reprezintă se axează pe servicii de securitate informatică, respectiv securitate în cloud, pe zona de mobile şi prevenţia ameninţărilor cibernetice. Fondată în 1993 în Israel, compania are la nivel global peste 5.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de dolari, potrivit lui Greenberg. În prezent sunt peste 4.000 de companii la nivel global care folosesc soluţiile companiei cu origini israeliene Checkpoint pentru securitatea în cloud.

    Prezentă pe plan local din anul 2006, compania a realizat aici peste 100 de verificări de securitate în cadrul companiilor din piaţa locală. „În România, principalii competitori sunt Fortinet, Cisco şi Palo Alto, iar la nivel de regiune, Checkpoint este liderul din punctul de vedere al cotei de piaţă deţinute”, descrie Sebastian Bănică, country manager al Checkpoint pentru România şi Bulgaria, rezultatele companiei pe care o conduce.

    „Sunt convins că o să creştem şi o să ne atingem obiectivul de a fi lideri pe piaţa de securitate cibernetică şi în România, mai ales că văd în continuare o creştere accelerată, pentru că piaţa o cere. În prezent, lucrurile au devenit extrem de vizibile şi concrete.” Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania avea în 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, afaceri de 1,2 milioane de lei.

    Reprezentanţii Checkpoint observă că una dintre zonele cel mai expuse ameninţărilor informatice este cea de cloud; un argument în acest sens este faptul că 18% dintre firmele multinaţionale au avut anul trecut un incident de securitate IT pe partea de cloud, potrivit celei mai recente ediţii a raportului de securitate emis de companie. De asemenea, 30% dintre specialiştii chestionaţi de Checkpoint în cadrul studiului referitor la soluţiile de securitate informatică sunt de părere că securitatea tehnologiei este în responsabilitatea furnizorului, acest aspect fiind, din punctul lor de vedere, unul greşit.

    „Când vorbim de tehnologia cloud, trebuie să luăm în calcul ambele părţi, atât utilizatorul, cât şi furnizorul tehnologiei. De asemenea, 59% dintre responsabilii cu securitatea infromaţiei nu iau încă în calcul ameninţările informatice prin intermediul dispozitivelor mobile, iar telefoanele inteligente, care ajung să fie neprotejate, sunt porţi perfecte pentru atacurile informatice”, observă Itai Greenberg.

    Atacurile care au loc în prezent nu sunt doar pe laptop sau doar pe telefoanele mobile, acestea realizându-se prin toate dispozitivele utilizatorilor. Un exemplu îl constituie momentul în care telefonul mobil este atacat, iar acest atac foloseşte diferite metode simultan, cum ar fi e-mailul, ajungând şi pe alte dispozitive de pe care este accesat.

    România este peste media europeană de 30% privind atacurile de crypto mining, ajungând la aproape 50%. Acest lucru arată că România are putere din punctul de vedere al dezvoltării pe partea de tehnologie, dar nivelul de pregătire este foarte scăzut.

    „După ce facem acest audit privind vulnerabilităţile din reţeaua companiei, la final se realizează un raport privind problemele prezente. Aceste rapoarte au fost în număr de aproximativ 12.000 – 14.000 în ultimii trei ani, din care nicio companie la nivel mondial nu a fost găsită ca fiind 100% protejată de ameninţări. În România au fost peste 100 de audituri de securitate în ultimii doi ani, iar rezultatul a fost clar. Nicio verificare nu a fost complet verde, fiecare a avut probleme, iar principala nevoie a pieţei este conştientizarea acestui lucru”, a spus Sebastian Bănică.

  • Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie

    În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani. 

    După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.

    El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta.  A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.

    „Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.

    Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.

  • Grumpy Cat, una dintre cele mai celebre pisici din lume, a murit

    Pisica a murit marţi, din cauza unei infecţii urinare, “în braţele mamei sale, Tabatha (Tabatha Bundesen, n.r.)”, potrivit comunicatului.

    “În afară de faptul că a fost copilul nostru şi un membru preţuit al familiei, Grumpy Cat a ajutat milioane de oameni din toată lumea să zâmbească, chiar şi în momente grele. Spiritul ei va rămâne viu prin fanii ei de peste tot”, se mai arată în comunicat.

    Născută pe 4 aprilie 2012, în Morristown, Arizona, Grumpy Cat, pe numele real Tardar Sauce, a devenit o veritabilă senzaţie pe internet chiar din acel an, iar popularitatea ei a crescut în mod constant atât în presa tradiţională, cât şi în spaţiul online. Motivul pentru care Grumpy Cat afişa o expresie morocănoasă în permanenţă consta în faptul că renumita pisică suferea de nanism felin, o maladie din cauza căreia nu creştea. În plus, avea ocluzie dentară inversă, mandibula fiind mai lungă decât maxilarul superior, ceea ce îi conferea animalului o expresie permanentă de nemulţumire.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost şters de pe internet clipul dedicat de Guţă PSD

    Cântăreţul de manele Nicolae Guţă a lansat o piesă intitulată “Victorie PSD” în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. Pe parcursul piesei, Guţă îi îndeamnă pe fanii săi să “ştampileze trandafirii”.

    În acelaşi timp, în videoclipul piesei au fost incluse imagini de la mitingul uriaş al PSD din vara anului 2018, de la alte manifestaţii ale social-democraţilor, precum şi de la festivalul Neversea. Totodată, în clip pot fi văzuţi Liviu Dragnea şi alţi lideri democraţi.

    Organizatorii Neversea au reclamat însă folosirea imaginilor din festival fără acordul lor, invocând încălcarea drepturilor de autor.

    “Din păcate, nu este prima dată când brandul Neversea sau imagini din cadrul festivalului sunt folosite fără acordul nostru. Şi în situaţia de faţă, ca în toate situaţiile similare, am luat deja măsurile care se impun pentru a ne proteja exploatarea imaginii în moduri care nu au fost agreate. Suntem un festival de muzică de anvergura europeană. Artişti foarte cunoscuţi din lume urcă pe scene la concerte. Aşadar, suntem departe de orice implicare în campanii electorale, însă îi încurajăm pe toţi europenii să îşi exprime dreptul democratic de a alege, de a vota!”, a declarat Edy Chereji, director de comunicare al Festivalului Neversea, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Videoclipul a fost eliminat de pe canalul YouTube unde a fost publicat iniţial, în schimb mai poate fi vizionat pe platforma online, unde a fost distribuit de mai multe ori.

    Duminică, pe pagina de Facebook, Guţă a scris: “Mai facem şi dedicaţii speciale că doar trăim într-o ţară democratică!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost şters de pe internet clipul dedicat de Guţă PSD

    Cântăreţul de manele Nicolae Guţă a lansat o piesă intitulată “Victorie PSD” în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. Pe parcursul piesei, Guţă îi îndeamnă pe fanii săi să “ştampileze trandafirii”.

    În acelaşi timp, în videoclipul piesei au fost incluse imagini de la mitingul uriaş al PSD din vara anului 2018, de la alte manifestaţii ale social-democraţilor, precum şi de la festivalul Neversea. Totodată, în clip pot fi văzuţi Liviu Dragnea şi alţi lideri democraţi.

    Organizatorii Neversea au reclamat însă folosirea imaginilor din festival fără acordul lor, invocând încălcarea drepturilor de autor.

    “Din păcate, nu este prima dată când brandul Neversea sau imagini din cadrul festivalului sunt folosite fără acordul nostru. Şi în situaţia de faţă, ca în toate situaţiile similare, am luat deja măsurile care se impun pentru a ne proteja exploatarea imaginii în moduri care nu au fost agreate. Suntem un festival de muzică de anvergura europeană. Artişti foarte cunoscuţi din lume urcă pe scene la concerte. Aşadar, suntem departe de orice implicare în campanii electorale, însă îi încurajăm pe toţi europenii să îşi exprime dreptul democratic de a alege, de a vota!”, a declarat Edy Chereji, director de comunicare al Festivalului Neversea, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Videoclipul a fost eliminat de pe canalul YouTube unde a fost publicat iniţial, în schimb mai poate fi vizionat pe platforma online, unde a fost distribuit de mai multe ori.

    Duminică, pe pagina de Facebook, Guţă a scris: “Mai facem şi dedicaţii speciale că doar trăim într-o ţară democratică!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care a schimbat viaţa tuturor oamenilor de pe planetă şi ce avertisment are pentru toţi oamenii care folosesc invenţia sa

    Berners-Lee vrea să îşi salveze invenţia de o serie de probleme care încep să domine mediul online, inclusiv ştirile false şi lipsa unui sistem de protecţie a datelor personale.

    „Trebuie să aveţi un control complet asupra datelor personale. Nu este vorba despre petrol. Nu este vorba despre o marfă”, a declarat acesta.
     
    Atunci când este vorba de date personale, „nu ar trebui să poţi să le vinzi pe bani”, pentru că este vorba despre „un drept (al omului, n.r.)”.
     
    Berners-Lee, care, anul trecut, a lansat o platformă de dezvoltare numită Solid, având ca scop să le permită utilizatorilor un control complet asupra datelor, a vorbit despre perspectiva unui viitor înfricoşător, dacă nu se rezolvă problema protejării acestor informaţii.
     
    „Este posibil ca, în viitor, sistemul de operare pe care îl foloseşti să monitorizeze tot ceea ce cumperi”, a spus acesta. În acest scenariu posibil, „browser-ul poate stoca mai multe informaţii decât platforma Amazon”, a explicat acesta.
     
    „Nu ar trebui să presupunem că lumea va rămâne la fel”, a mai spus acesta.
     
    Oamenii trebuie să facă mai mult să se apere şi să îşi protejeze datele personale şi nu să aştepte pur şi simplu ca guvernele să aibă grijă de interesele lor.
     
    Platforma Solid are ca scop „separarea aplicaţiilor de stocarea de date”, astfel încât utilizatorii să decidă unde şi cum să îşi împărtăşească informaţiile personale.
     
    Acesta a mai declarat în conferinţa de presă de luni că ar trebui să existe şi o mai bună legislaţie în domeniu, pentru a proteja cele mai vulnerabile date personale, de exemplu, cele genetice.
     

  • Statistică îngrijorătoare: O treime dintre utilizatorii de Internet şi-ar vinde datele personale unei persoane necunoscute

    În ciuda consecinţelor palpabile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a datelor cu caracter personal, unul din cinci respondenţi (18%) şi-ar sacrifica bucuros viaţa privată şi ar comunica datele dacă ar primi ceva gratuit. Mai mult, peste o treime (39%) ar accepta bani în schimbul acordării de acces total străinilor la datele lor private. Având în vedere tendinţa ca utilizatorii de Internet să-şi comunice datele private dacă primesc ceva în schimb, această abordare cu beneficii pe termen scurt poate duce la pagube mai importante pe termen lung.

    Compania arată că datele comunicate de bună voie online s-ar putea să aibă efecte greu de imaginat, distrugând reputaţii şi cariere. Devine tot mai frecventă situaţia în care angajatorii şi potenţialii angatori caută pe platforme social media, cum ar fi LinkedIn, Instagram şi Facebook, pentru a verifica dacă personalul şi candidaţii au o reputaţie bună şi nu aduc prejudicii companiei. Angajaţii înşişi trebuie, de asemenea, să fie atenţi să nu dezvăluie prea mult despre ei şi despre locurile lor de muncă pe reţelele de socializare. Într-adevăr, cifrele de la Career Builder4 arată că 57% dintre angajatori au găsit în social media conţinut care i-a determinat să nu angajeze un candidat, iar o treime (34%) au mustrat sau au concediat un angajat din cauza conţinutului postat online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pregăteşte Vodafone pentru noua revoluţie industrială

    5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. 5G se rezumă în principal la utilizarea mai eficientă a spectrului radio şi la a permite mai multor dispozitive să acceseze acelaşi internet mobil în acelaşi timp; în principiu, 5G se va adresa zonelor urbane cu o densitate mult peste medie. Benzile de frecvenţă mai redusă (600-800 MHz) sunt mult mai bune pentru distanţele lungi, aşa încât operatorii de reţea se vor concentra pe îmbunătăţirea acoperirii 4G LTE, în paralel cu lansarea 5G.
    Mai mult, tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii online sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.
    „5G aduce elemente de noutate tehnologică cu ajutorul cărora se pot dezvolta servicii noi care nu au fost posibile în generaţiile anterioare, precum: viteze mari de transfer pe o comunicaţie mobilă (viteze de ordinul Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (de ordinul milisecundelor), ce permit crearea de servicii de comunicaţie în timp real, asigurarea unor paliere diferite de garanţie a calităţii şi performanţei comunicaţiei mobile în funcţie de importanţa serviciului respectiv”, spune Cătălin Buliga, director de tehnologie în cadrul Vodafone România.
    „În România, tehnologia 5G va fi disponibilă în 2019, la început pe arii restrânse şi apoi, în funcţie de contextul de piaţă, se va extinde la nivel naţional”, notează Buliga, care adaugă că Vodafone şi-a menţinut constant nivelul de investiţii în reţeaua sa mobilă şi va continua să investească în reţeaua actuală 4G/4,5G, pentru a susţine creşterea volumului de trafic de date mobile. În ceea ce priveşte ritmul şi nivelul investiţiilor în tehnologia 5G, acestea vor depinde, în primul rând, de costurile de licenţiere a spectrului radio necesar pentru 5G, de viteza de adopţie a tehnologiei, de gradul de monetizare a tehnologiei şi de obligaţiile impuse de regulator.
    Legat de industriile care ar putea beneficia de tehnologia 5G, directorul de tehnologie al Vodafone explică faptul că viteza de adopţie într-o anume industrie va depinde de viteza cu care se vor dezvolta serviciile care sunt suficient de relevante pentru industria respectivă, astfel încât acele servicii să fie şi adoptate.
    În timp ce multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – maşini autonome, drone, realitate virtuală şi IoT (Internet of Things), spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin intermediul telefoanelor adaptate pentru 5G.
    În conformitate cu planul Comisiei Europene, România are nevoie de o strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor de comunicaţii mobile de tip 5G, iar aceasta a fost definitivată în noiembrie 2018.
    Investiţiile în reţeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitaţia pentru frecvenţele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, declara la finalul anului trecut Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiţi undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicaţii, iar diferenţa de aproximativ 7,5 miliarde se regăseşte în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla.”
    La finalul anului 2018, Vodafone România înregistra 9,9 milioane de clienţi; din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Veniturile din servicii au ajuns, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2018, la 180,2 milioane de euro. Abonaţii Vodafone România reprezentau 40,9% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59,1%. Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În februarie 2019, Vodafone România a marcat o premieră mondială, primul concert în care a fost integrată o secvenţă live transmisă printr-o hologramă realizată cu ajutorul tehnologiei 5G; când va veni însă momentul în care tehnologia 5G să ajungă la un grad de penetrare similar cu cel al 4G? „Ne dorim ca tot acest ecosistem să fie suficient de permisiv din punctul de vedere al costurilor, astfel încât gradul de penetrare al tehnologiei 5G să fie cel puţin similar cu cel al tehnologiei 4G”, crede Cătălin Buliga.
    Recent, Vodafone Romania a fost certificată drept cea mai bună reţea de date mobile din România, potrivit testelor realizate în martie 2019 de către compania independentă de testare a reţelelor de comunicaţii P3 communications GmbH din Germania. Campania de măsuratori s-a desfăşurat pe tot teritoriul României, pe un traseu aleator ales de către auditorul P3 communications; măsurătorile au acoperit o distanţă rutieră totală de 7.000 km şi un procent de 23% din populaţia României (68% efectuate în localităţi urbane şi rurale, 32% efectuate pe drumurile rutiere).
    Pe baza datelor obţinute, Vodafone a înregistrat cel mai mare punctaj pentru calitatea şi performanţa serviciilor sale de date mobile.
    „Certificarea Best Mobile Network for Data pe care tocmai am obţinut-o în urma testelor şi măsurătorilor efectuate de P3 communications în luna martie 2019 este încă o dovadă a investiţiilor constante pe care Vodafone România le face în calitatea serviciilor sale”, încheie Buliga.

  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.

    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • Ultima modă. Cum păcălesc şoferii radarul poliţiei rutiere şi camerele pentru rovinietă

     O scăpare a Codului Rutier face ca şoferii care folosesc dispozitive de ascundere a numărului de înmatriculare să primească cea mai mică amendă rutieră 97 de lei.
     
    Astfel de dispozitive se găsesc pe internet iar vânzătorii se laudă că, în mai puţin de 2 secunde numărul este acoperit complet; timp mai scurt decât cel pentru reducerea vitezei în faţa unui radar.
     
    Dispozitivul este, de fapt, un suport al plăcuţei de înmatriculare care are o perdeluţă de cauciuc. În momentul în care şoferul apasă pe unul dintre butoanele telecomenzii perdeluţa acoperă integral numărul de înmatriculare…

    Setul se vinde la negru pe internet cu 100 de euro. Include suporturile pentru ambele plăcuţe de înmatriculare, telecomanda cu o rază de acţiune de până la 50 de metri şi accesoriile pentru montaj. Vânzătorul descrie că în doar 1,8 secunde numărul poate să fie acoperit integral cu perdeluţa de cauciuc din suportul numărului de înmatriculare. Vânzătorul descrie că, în cazul în care cel care foloseşte acest dispozitiv uită perdeluţa de cauciuc peste număr, un LED va pâlpâi ca să îl va avertizeze pe şofer.

    Interesant este că legislaţia rutieră este atât de prost concepută încât certificatul de înmatriculare nu poate fi reţinut în astfel de situaţii. Ci doar dacă nu funcţionează becurile care luminează numărul sau dacă, în faţa plăcuţei, sunt afişe, reclame sau înscrisuri. Pentru situaţia în care sunt montate dispozitive sau folii care ascund numărul de înmatriculare şoferul este sancţionat cu cea mai mică amendă prevăzută de codul rutier – 97 de lei dacă este plătită în 48 de ore, scrie realitatea.net