Cercetările au avut loc în primele trei luni ale anului, din ianuarie până în martie. Lista partidelor suspecte conţine un meci dintr-un turneu de Mare Şlem din ATP, un meci din WTA, 12 de la turneele Challenger, 24 de meciuri din cadrul Federaţiei Internaţionale de Tenis (ITF), din proba masculină, şi 10 din proba feminină.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Am invitat doi absolvenţi ai programului EMBA la cursul meu de antreprenoriat din weekendul trecut. I-am rugat să le împărtăşească studenţilor din experienţa lor antreprenorială. Ei se numără printre cei peste 40% de absolvenţi care, după ce finalizează programele noastre, îşi înfiinţează propria afacere.
În cazul lor, este vorba despre o activitate de comerţ electronic, a cărei idee s-a conturat ca temă a lucrării de disertaţie, apoi s-a materializat în câteva luni prin înfiinţarea unei companii care s-a dezvoltat cu paşi siguri. Invitatul a vorbit, printre altele, despre importanţa elaborării şi urmăririi business plan-ului, chiar şi atunci când realitatea aduce modificări substanţiale la gândirea iniţială. Invitatul şi-a terminat expunerea cu un citat al lui Eisenhower: „Planurile nu înseamnă nimic, dar planificarea este totul“.
Într-adevăr, elaborarea business plan-ului suscită opinii pro şi contra. Am dezbătut chestiunea asta acum două săptămâni, la conferinţa de educaţie antreprenorială organizată de European Foundation for Management Development.
Eu sunt de partea celor care consideră ca elaborarea planului afacerii este utilă, în special în faza de start-up. Iar experienţa prezentată de absolventul EMBA a adus un nou argument. De aceea, am luat decizia să duc mai departe articolul anterior despre planul de afaceri, considerând că acest lucru este util pentru unii dintre cititori.
Planul afacerii este un document care precizează în ce constă afacerea, ce resurse şi strategii se vor folosi şi ce rezultate sunt aşteptate într-un anumit orizont de timp.
Procesul de redactare a planului afacerii este o experienţă utilă pentru antreprenor, obligându-l să se gândească într-o manieră sistematică la conceptul căruia intenţionează să-i dea viaţă. Schema pe care trebuie să o respecte în procesul de redactare a documentului îl ajută să ia în considerare toate detaliile afacerii. Astfel, poate descoperi aspecte pe care le-a trecut cu vederea în fazele anterioare şi care pot determina eşecul afacerii sau, dimpotrivă, pot fi exploatate pentru creşterea competitivităţii viitoarei companii.
Planul scris le permite cititorilor (finanţatori, potenţiali parteneri, furnizori sau angajaţi importanţi) să-şi formeze rapid o impresie despre ideea de afacere a antreprenorului.
CONŢINUTUL ŞI MODUL DE REDACTARE A BUSINESS PLAN-ULUI
Este necesar ca planul să conţină informaţiile care îi interesează pe cei cărora le este adresat (antreprenorul însuşi sau finanţatori şi potenţiali colaboratori). Să prezinte atât argumentele pentru succesul afacerii (piaţa favorabilă, preţul avantajos cu care se pot vinde produsele/serviciile, existenţa forţei de muncă cu calificarea necesară etc.), cât şi riscurile anticipate. Să detalieze cum se vor exploata oportunităţile pentru creşterea avantajului competitiv şi cum vor fi contracarate efectele riscurilor identificate. Cititorii vor fi cu atât mai precauţi cu cât antreprenorul are mai puţină experienţă, neputând lua ca referinţă performanţe anterioare. De aceea, în acest caz, rigurozitatea în elaborare este esenţială.
Este important ca planul să fie concis, clar, logic şi atractiv, ţinând seama de faptul că se adresează unor persoane ocupate, dar şi că nu toţi cititorii cunosc domeniul de activitate prezentat.
Este bine ca, în vederea definitivării, antreprenorul să roage o persoană avizată apropiată şi de încredere (un alt antreprenor, un consultant, un investitor) să citească forma aproape finală a documentului, verificând astfel dacă răspunde cerinţelor de mai sus.
CAPITOLELE MARI ale planului de afaceri sunt scrisoarea de introducere, rezumatul, planul propriu-zis şi anexele.
INTRODUCEREA este adaptată pentru fiecare cititor în parte şi explică într-un mod atractiv despre ce afacere este vorba şi ce tranzacţie reciproc avantajoasă îi propune antreprenorul cititorului, lăsând loc pentru negocieri ulterioare.
REZUMATUL. Cei interesaţi citesc în primul rând rezumatul, pentru a-şi forma o impresie generală asupra afacerii. De aceea este bine ca antreprenorul să acorde multă atenţie redactării lui, pentru a prezenta, în două – trei pagini, cele mai importante aspecte, care să capteze interesul pentru lectura întregului material. Cititorii caută aici informaţii despre etapa de dezvoltare în care se află afacerea, produsele/serviciile oferite şi beneficiile distincte şi valoroase pe care le aduc utilizatorilor, piaţa şi concurenţa înregistrată pe piaţa respectivă, detalii despre antreprenor şi angajaţii săi importanţi, care să demonstreze competenţa, credibilitatea şi implicarea lor, dar şi încrederea şi hotărârea de a reuşi.
Deşi este plasat la începutul materialului, rezumatul va fi elaborat după finalizarea planului propriu-zis.
PLANUL PROPRIU–ZIS. Este cea mai importantă parte a documentului. Conţinutul său este prezentat în Tabelul I.
Pentru a putea lua decizia de a finanţa sau colabora cu antreprenorul sau de a nu o face, cititorii – investitori, sau potenţiali parteneri – cântăresc cu atenţie următoarele aspecte: competenţa şi credibilitatea antreprenorului şi a echipei sale, rentabilitatea investiţiei, avantajele anticipate în schimbul riscului de finanţare sau de colaborare asumat. De aceea, este indicat ca acestea să reiasă clar din conţinutul planului.
ANEXELE. Această parte permite prezentarea unor documente de interes dar care, incluse în corpul propriu-zis al planului, ar îngreuna lectura lui. Ele trebuie bine structurate, numerotate, astfel încât să se poată face trimitere către ele în conţinutul planului. Este vorba despre: planuri, schiţe sau fotografii ale produselor, organigrame, documente financiare, documente legale, scrisori de apreciere de la clienţi sau de la furnizori, curriculum vitae ale membrilor cei mai importanţi ai echipei manageriale şi personalului-cheie etc. Este la latitudinea antreprenorului să decidă ce documente să anexeze planului.
Opiniile despre planul afacerii sunt foarte diferite. Unii consideră că este indispensabil succesului, alţii, dimpotrivă, că este inutil. Sigur, sunt şi păreri mai nuanţate. Am întâlnit persoane mi-au spus: „nu pot lansa businessul, pentru că nu mi-am terminat business planul” – o scuză.
În ultimii ani, în România s-au finanţat programe care să-i înveţe pe tineri să întocmească planuri de afaceri şi să-i stimuleze să-şi înfiinţeze, pe baza lor, întreprinderi. Tot mai mulţi antreprenori maturi şi specialişti le vorbesc începătorilor despre importanţa şi conţinutul acestui document. Sunt disponibile nenumărate publicaţii şi softuri despre cum se scrie un business plan.
Planul afacerii este doar în mică măsură o condiţie obligatorie sau o garanţie a succesului antreprenorial. Iar când antreprenorul paralizează în demersul de a-l întocmi, devine chiar o frână. Cred însă că elaborarea acestui document sporeşte şansele de reuşită a afacerii şi că este bine ca antreprenorul să-l întocmească cu atenţie, înainte de a pune în joc fonduri, timp şi emoţii.
În timp ce majoritatea antreprenorilor scriu planul ca să-l citească alţii, în general finanţatori sau furnizori de resurse, eu consider că principalii destinatari şi beneficiari ai acestui demers sunt, de fapt, chiar ei înşişi. Iată doar câteva motive:
În urma analizei atente a afacerilor avute în vedere, antreprenorii se lămuresc dacă pot crea premisele bunei lor funcţionări: (1) Echipe formate din persoane cu aptitudini şi experienţă relevantă, care, ideal, au mai lucrat împreună, se înţeleg bine şi se completează reciproc. (2) Un model de business atractiv şi durabil, care să conducă la avantaj competitiv. (3) Asigurarea resurselor prin atragerea de finanţatori, parteneri, furnizori, cu ajutorul unor tranzacţii avantajoase pentru toate părţile implicate.
Aşa cum arăta profesorul William Sahlman de la Harvard Business School, cititorii cunoscători ai planurilor de afaceri se uită atent la câteva elemente, aşteptându-se ca ele să fie bine puse în evidenţă:
(1) persoanele care vor face afacerea să funcţioneze,
(2) oportunitatea care stă la baza ei,
(3) contextul extern în care va funcţiona aceasta,
(4) riscurile şi recompensele previzionate.
Este indicat ca antreprenorii şi viitorii antreprenori care le scriu să le analizeze serios, nu doar pentru a răspunde aşteptărilor în cauză, dar şi pentru propriul succes.
(1) Secţiunea referitoare la întreprinzători şi echipele lor este cea mai importantă. Fără oamenii potriviţi, nicio oportunitate, oricât de promiţătoare, nu va putea fi transformată într-o afacere durabilă, care să se dezvolte. Planul trebuie să dea răspunsuri la întrebări esenţiale:
A devenit deja bine cunoscută declaraţia lui Arthur Rock, simbolul investitorilor americani: „Eu investesc în oameni, nu în idei. Chiar dacă apar probleme în privinţa produselor/serviciilor, oamenii competenţi vor şti să facă schimbările necesare”. De aceea, calitatea oamenilor este o condiţie esenţială a succesului. Dacă nu o îndeplinesc, e bine ca antreprenorii să se mai gândească dacă pornesc la drum. Un mare plus îl reprezintă notorietatea şi reputaţia lor în domeniul respectiv.
(2) Referitor la oportunitate, un business plan bun răspunde la mai multe întrebări:
Pentru antreprenori, cele mai favorabile sunt afacerile cu cerere în creştere şi competiţie mai puţin acerbă, care nu impune reducerea preţurilor, permiţând obţinerea unor marje atractive. Planul va prezenta în detaliu produsele/serviciile, preţurile şi costurile lor unitare, precum şi modalităţile de lansare pe piaţă şi costurile aferente. Analizând aceste informaţii, antreprenorii vor putea stabili cu mai multă certitudine dacă clienţii vor fi interesaţi de produsele/serviciile lor şi dacă-şi vor acoperi costurile. Cititorii vor dori să se lămurească dacă antreprenorii sunt conştienţi de aspectele favorabile ale oportunităţii, dar şi de pericolele care pot apărea.
(3) Orice oportunitate se manifestă într-un anumit context extern. Este vorba despre macromediul care influenţează oportunitatea, industria şi competiţia. Contextul poate fi favorabil apariţiei de noi oportunităţi sau dimpotrivă; el poate influenţa în bine sau în rău performanţele companiilor. Se vor analiza:
(4) Howard Stevenson, profesor de antreprenoriat la Harvard Business School şi investitor, arăta că antreprenorii adevăraţi vor să se bucure de toate recompensele pe care le pot aduce afacerile, dar pe cât posibil să transfere către alţii riscurile. Cum nu există afaceri fără riscuri, antreprenorii trebuie să demonstreze în business planuri că le anticipează şi ştiu cum să le minimizeze sau să le ocolească. De asemenea, să precizeze recompensele celor care-şi asumă aceste riscuri şi să-şi exprime disponibilitatea de a le negocia. Antreprenorii vor prezenta următoarele aspecte:
atunci când îşi riscă fondurile în afaceri antreprenoriale, investitorii doresc tranzacţii (deals) simple, corecte – din care să câştige toate părţile implicate, bazate pe încredere reciprocă şi care pot fi rediscutate, când se schimbă contextul. Riscul este inevitabil şi de aceea investitorii sunt mai încrezători atunci când business planul demonstrează că antreprenorii şi echipele îşi asumă responsabilitatea de a acţiona proactiv pentru a-l gestiona. Ei nu acceptă să investească în afacerile unor antreprenori care fie că nu sunt conştienţi de riscuri, fie încearcă să le ascundă. Şi, în definitiv, le fac astfel un bine, pentru că în felul acesta îi determină să evite un dezastru.
În încheiere, reiau ideea care mi se pare importantă: elaborarea planului de afaceri nu reprezintă o garanţie pentru dezvoltarea durabilă a viitoarelor afaceri, dar îi ajută pe antreprenori să evite anumite greşeli, dintre care unele pot fi fatale. Iar dacă business planul demonstrează că antreprenorii pot gestiona corect întregul proces antreprenorial, de la observarea oportunităţii până la fructificarea rezultatelor afacerii, investitorii pot decide să-i finanţeze.
Testul practic de integritate e proba căreia trebuie să îi facă faţă cei care vor să se angajeze la Garda Forestieră – “DNA-ul padurilor”. Astfel se încearcă recrutarea celor incoruptibili. Iar viitorii inspectori vor fi răsplătiţi cu salarii atractive, scrie stirileprotv.ro
Asta îşi propune ministrul mediului, care a vizitat o zonă în care defrişările au făcut prăpăd. Aproximativ 2.000 de hectare de pădure din Piatra Craiului au fost puse la pământ, iar o fundaţie încearcă acum să repare răul făcut acolo.
Pe Valea Dambovitei, cât vezi cu ochii, versanţi întregi au rămas golaşi. Din loc în loc, şanţuri adânci brăzdează terenul: sunt căile pe care milioanele de buşteni au fost coboraţi în vale.
Un referent din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) are o avere nejustificată de peste 83.000 de euro în 2009, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 352.074 de lei (aproximativ 83.089 de euro), între averea dobândită si veniturile realizate în cursul anului 2009 de George Turtureanu, referent în PMB.
Turtureanu a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare
Potrivit ANI, 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator şi-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).
Astfel, au fost găsiţi în conflict de interese deputaţii Mihăiţă Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorităţi), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorităţi), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurenţiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Răţoi (PSD), Ion Stan (PSD) şi Mădălin Ştefan Voicu (PSD), precum şi senatorul Cătălin Croitoru (PSD).
În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, şi foştii deputaţi Aledin Amet, Gheorghe Ana, Ştefan Vasile Beres, William Gabriel Brânză, Viorel Vasile Buda, Sorin Gheorghe Buta, Petru Călianu, Vasile Cărare, Radu Eugeniu Coclici, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Mircia Giurgiu, Pavel Horj, Doru Braşoan Leşe, Corneliu Olar, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu.
Dintre aceştia, în cazul foştilor deputaţi Viorel Cărare, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu şi a senatorului Cătălin Croitoru, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.
În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese de natură penală, a precizat ANI.
Inspectorii de integritate au constatat că fostul deputat Aledin Amet a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 1.143 de lei.
Gheorghe Ana a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de şef cabinet în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 9.691 de lei.
Fostul deputat Ştefan Vasile Beres a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat sora în funcţia de consilier şi pe fiul său în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salarialede 37.646 de lei, iar fiul său a avut venituri salariale de 26.203 lei.
Willian Gabriel Brînză a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale de 23.393 de lei.
Viorel Vasile Buda a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 19.517 de lei.
Sorin Gheorghe Buta a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.
Mihăiţă Calimente a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 33.258 lei.
Petru Călian a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 61.512 lei.
Viorel Cărare a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat cumnatul şi soţia la biroul său parlamentar. Soţia acestuia a beneficiat, în baza contractelor civile încheiate, de venituri salariale de 31.933 de lei, iar cumnatul său a beneficiat, în baza contractului individual de muncă, de venituri salariale de 12.768 de lei. De asemenea, în cazul fostului deputat, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, întrucât şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut, în baza unuia dintre contractele civile încheiate, venituri salariale de 9.508 de lei.
Liviu Bogdan Ciucă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora acestuia sa a obţinut venituri salariale de 40.956 de lei.
Radu Eugeniu Coclici a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat mama în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, mama sa a obţinut venituri salariale de 32.576 de lei.
Senatorul Cătălin Croitoru, în perioada exercitării mandatului de deputat, a încheiat două contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier juridic şi nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 55.038 de lei, iar nora a avut venituri salariale de 37.399 de lei. În cazul lui Croitoru, ANI a sesiza PICCJ să facă verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a angajării rudelor sale.
Relu Fenechiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, acesta obţinând, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 4.051 de lei.
Gheorghe Firczak, a încheiat un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 62.580 de lei.
Gheorghe Gabor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiul şi soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 19.265 de lei, iar soţia sa a avut venituri salariale de 21.911 lei.
Mircia Giurgiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de şofer la biroul său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 13.975 de lei.
Pavel Horj a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 26.515 lei.
Iulian Iancu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de subinginer în cadrul biroului său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 23.460 de lei.
Miron Ignat a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 35.899 de lei.
George Ionescu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.991 de lei.
Kelemen Atilla Bela Laszlo a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de referent la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel venituri salariale de 27.248 de lei.
Doru Braşoan Leşe a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 92.443 de lei.
Ion Mocioalcă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 892 de lei.
Iuliu Nosa a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul parlamentar. În baza contractelor încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.971 de lei, la care se adaugă indemnizaţia pentru creşterea copilului pe care a primit-o timp de un an, începând din 20 martie 2012.
Laurenţiu Nistor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiica şi ginerele în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiica sa a obţinut venituri salariale de 34.171 de lei, iar ginerele acestuia a avut venituri salariale de 45.771 de lei.
Vasile Daniel Oajdea a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut venituri salariale de 32.970 de lei.
Corneliu Olar a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.
Neculai Răţoi a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nepotul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nepotul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 26.336 de lei.
Ion Stan a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut astfel venituri salariale de 6.594 de lei.
Mădălin Ştefan Voicu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale de 3.302 de lei.
Sorin Ştefan Zamfiresc a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, trei contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţiile de şofer, referent şi, respectiv, consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 28.893 de lei. În cazul lui Zamfirescu, ANI a sesizat Parchetul instanţei supreme, pentru posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a încheierii contractului civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier.
Dan Radu Zătreanu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, iar aceasta a obţinut astfel venituri salariale de 3.249 de lei. Şi în cazul lui Zătreanu, ANI a sesizat PICCJ, care va face verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.
ANI a precizat că actualii şi foştii parlamentari au fost informaţi despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, iar dintre aceştia, Radu Eugen Coclici, Neculai Răţoi şi Willian Brînză nu au depus la dosar un punct de vedere.
Potrivit ANI, cei 32 actuali şi foşti parlamentari au încălcat următoarele prevederi legale: art. 70 şi 71 din Legea 161/2003, potrivit cărora “prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative; Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”; art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.
ANI a menţionat că, în perioada 2011-2015, a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală şi administrativă.
În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, în urma sesizării Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea acestora în judecată, instanţa a dispus condamnarea la închisoare cu suspendarea pedepsei şi interzicerea unor drepturi în 17 cazuri, dintre care nouă sunt sentinţe irevocabile.
Referitor la conflictele de interese administrative, în 15 cazuri instanţa a confirmat, prin decizii definitive şi irevocabile, constatările Agenţiei Naţionale de Integritate.
Ofiţerul de integritate al FRF, Costin Negraru, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că federaţia face un gest reparatoriu faţă de fostul fotbalist.
“FRF face un gest reparatoriu faţă de Marius Postolache, care în septembrie 2012 a dat dovadă de un curaj rar întâlnit pentru fotbalul românesc şi a vorbit despre meciurile trucate de echipa sa. El din momentul în care a vorbit nu şi-a mai găsit echipă. Vreau să-i mulţumesc pentru curajul pe care l-a avut şi că a trebuit să suporte jignirile unui sistem care nu a ştiut să aprecieze valoarea gestului său. Lucrurile s-au schimbat şi Marius Postolache va fi colaboratorul Federaţiei Române de Fotbal în prima campanie de prevenţie pe care FRF o organizează pe tema meciurilor trucate. Această campanie este destinată juniorilor membrilor afiliaţi, de peste 15 ani. Mesajul va ajunge în 23 de oraşe, vom sta de vorbă cu peste 3.000 de tineri jucători şi ne dorim ca acesta să fie un prim pas spre un fotbal mai curat”, a declarat Negraru.
Oficialul FRF nu a putut preciza când se vor lua decizii concrete în legătură cu cazul Postolache, atât pe cale sportivă, cât şi penală şi nici cum va reuşi să-i motiveze pe jucători să vorbească despre trucarea meciurilor.
Negraru a precizat că există suspiciuni de aranjament în cazul a 48 de întâlniri din primele trei eşaloane din România.
“Să recunoască este singurul lucru pe care îl cerem de la ei, noi avem capacitatea necesară să strângem alte probe. Nu poate exista o motivaţie de ordin financiar. Nu poţi cumpăra cinstea unui fotbalist. Putem să le garantăm că ceea ce s-a întâmplat cu Marius Postolache nu se va mai repeta. Sunt în momentul de faţă 48 de meciuri în privinţa cărora noi avem indicii că ar fi fost trucate. Aceste 48 de meciuri acoperă primele trei ligi din România. Ca obiectiv personal, sper ca undeva spre sfârşitul anului să putem înainta un prim set de probe care să arate că aceste meciuri au fost trucate. Cazul lui Marius Postolache face parte dintre aceste 48 de meciuri, au fost administrate probe suplimentare. Lucrurile sunt cât se poate de clare iar probele pe care le avem sunt cât se poate de concludente. Lucrurile acestea durează destul de mult, nu poţi face o analiză într-o lună. Sunt anchete care au durat şi cinci ani”, a afirmat Negraru.
Fostul fotbalist Marius Postolache va încrca să-i convingă pe tinerii jucători să-i urmeze exemplul şi să dezvăluie meciurile trucate. “Sunt un fost jucător de fotbal. Scopul meu este să încerc să le explic tinerilor fotbalişti că se înâmplă ca cineva din cadrul clubului să-ţi propună anumite lucruri şi dacă spui da nu mai poţi da înapoi. M-am lăsat acum vreo trei ani, după episodul Voinţa Sibiu. Nu m-am gândit o clipă după ce am spus ce s-a întâmplat că nu voi mai avea posibilitatea să joc fotbal. Pur si simplu m-am simţit marginalizat. Nu am mai putut lua legătura cu foştii antrenori. Nu am niciun regret, am vrut să spun ceea ce se întâmplă cu majoritatea fotbaliştilor din România, dar nu au curajul să spună. În momentul când spui adevărul te simţi dat la o parte”, a declarat Posolache, neputând spune însă de ce anume ar fi motivaţi alţi jucători să vorbească despre meciuri trucate.
Preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amantori şi Nonamatori, Emilian Hulubei, consideră că România este vulnerabilă în ceea ce priveşte trucarea meciurilor: “Este pentru prima oară când se face un program de prevenţie. Având în vedere contextul economic şi politic al României suntem o naţiune vulnerabilă la astfel de practici. Din păcate, tinerii jucători nu-şi dau seama de riscurile la care se expun. Li se pare o joacă, dar este penal şi poate avea repercursiuni foarte grave. Jucătorii sunt foarte expuşi, se feresc să nu păţeacă precum Marius Postolache, se feresc să facă declaraţii, pentru că nu au încredere nici în federaţie, nici în AFAN, nici în poliţie”.
Costin Negraru a oferit detalii referitoare la ultimele acuze de meciuri trucate apărute în Liga I. El a spus că în perioada următoare va discuta cu jucătorii echipei Pandurii, după ce un oficial al clubului a fost acuzat de conducerea grupării că a aranjat un meci al formaţiei antrenate de Edi Iordănescu.
“Referitor la situaţia apărută după declaraţiile domnului Negoiţă aţi văzut primii paşi făcuţi de Federaţia Română de Fotbal. Am ales această cale pentru că din punctul nostru de vedere situaţia este de competenţa instituţiilor de aplicare a legii din România. Noi suntem dispuşi să colaborăm cu orice instituţie de aplicare a legii. Nu pot face eu comunicarea fiind vorba de o instituţie a statului. Referitor la situaţia domnului Pârvulescu, am intrat în contact cu membrii Adunării Generale a grupării Pandurii Târgu Jiu, le-am solicitat câteva documente şi în perioada imediat următoare vom trece la discuţii cu jucătorii. Am avut o serie de discuţii cu domnul Pârvulescu, urmează să ne întâlnim şi cu cei de la Pandurii”, a adăugat Negraru.
El a precizat că există o stare continuă de suspiciune în ceea ce priveşte meciurile din Liga I, unele partide din finalul campionatului atrăgându-i atenţia.
Acţionarul FC Dinamo, Ionuţ Negoiţă l-a acuzat, la 6 mai, pe fundaşul Ştefan Bărboianu, pe care l-a dat afară de la echipă, că nu şi-a apărat corect şansele în derbiul cu Steaua, pierdut de “alb-roşii” cu scorul de 1-3, omul de afaceri precizând că ştie toate detaliile “trădării”. Ulterior, Negoiţă a fost la sediul DNA, unde a dat declaraţii procurorilor.
Preşedintele CS Pandurii Târgu Jiu, Eugen Pîrvulescu, a fost suspendat la 29 aprilie trei luni din funcţie de Adunarea Generală a Acţionarilor fiind suspectat de aranjarea meciului de pe teren propriu pierdut cu scorul de 0-1, cu Universitatea Cluj, din etapa a XXVII-a a Ligii I.
Fostul atacant Marius Postolache a părăsit terenul de joc fără voia antrenorului Alexandru Pelici, în timpul unei partide amicale disputate în ianuarie 2012 de Voinţa Sibiu cu formaţia poloneză Cracovia în cantonamentul din Antalya, declarând ulterior, pentru Prosport, că nu a dorit să participe la “o piesă de teatru”. Partida a fost câştigată de echipa poloneză cu scorul de 3-0.
Consiliul Naţional de Integritate a luat act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), urmând ca aceasta să fie trimisă Senatului României, potrivit unui comunicat de presă al CNI.
“Prin efectul legii, conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate este exercitată, până la alegerea unui nou preşedinte, de către domnul Bogdan Stan, în prezent, vicepreşedinte al ANI”, conform comunicatului de presă.
În cadrul şedinţei de joi, consiliul a discutat şi despre paşii ce urmează să fie făcuţi pentru declanşarea procedurii de organizare a concursului pentru alegerea unui nou preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.
“Membrii Consiliului Naţional de Integritate apreciază că Agenţia Naţională de Integritate este o instituţie matură, pe deplin operaţională, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor proceduri solide, şi îşi exprimă încrederea în faptul că instituţia va continua să-şi îndeplinească cu succes obiectivele cuprinse în cadrul normativ existent şi asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi prin Strategia Naţională Anticorupţie”, conform sursei citate.
Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.
Ulterior, el a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a instanţei supreme.
Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.
În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.
Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.
Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.
De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.
În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.
Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.
El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.
Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.
De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.
În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.
Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.