BusinessMagazin

Tag: intalnire

  • CEO-ul Boeing îşi păstrează poziţia de conducere, după întâlnirea cu acţionarii

    Potrivit Reuters, Muilenburg a rezistat unei moţiuni a acţionarilor. Ulterior, acesta a declarat reporterilor că va continua să conducă compania printr-o criză care a dus la menţinerea la sol al celui mai rapid vândut avion al companiei, în urma proceselor, investigaţiilor şi preocupărilor legate de siguranţa lui 737 MAX.

    „Mă preocupă foarte tare siguranţă avioanelor în viitor… Intenţia mea este să continui să conduc pe frontul siguranţei, calităţii şi integrităţii”, a spus CEO-ul după întâlnirea de luni, când reporterii i-au întrebat dacă a luat în consideraţie demisia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Partidul Laburist se întâlneşte marţi pentru a discuta despre organizarea unui nou referendum

    O mare parte a membrilor Partidului Laburist îi cer liderului Jeremy Corbyn să ceară organizarea unui nou referendum sau a unui vot de confirmare pe tema Brexit.

    Până acum, partidul de opoziţie a susţinut că va convoca organizarea unui referendum pentru a preveni „un Brexit Conservator dăunător” sau pentru a preveni ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord.

    Mai multe surse din cadrul Partidului Laburist au declarat pentru The Times că discuţiile dintre Guvernul condus de prim-ministrul Theresa May şi Partidul Laburist au făcut progrese semnificative. De asemenea, sursele laburiste au transmis că Guvernul pare să fi devenit mai deschis în ceea ce priveşte propunerile opoziţiei pentru Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi timişoreni câştigă 9 milioane de euro după ce au avut o idee la care nu s-a gândit nimeni

    Un ziarist şi un medic din Timişoara au început o afacere pe o nişă la care, în momentul în care s-au lansat, nu se mai gândise nimeni de pe piaţa locală. Produsele lor sunt astăzi la tot pasul, iar afacerile timişorenilor s-au triplat pe timp de criză, aducându-le venituri 9 milioane de euro.

    Octavian Sfeclă conduce alături de partenerul său, Ştefan Tudose, Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi prezentă pe piaţă din 1998 şi care a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG. Compania şi-a triplat afacerile pe timp de criză – de la 12.8 milioane de lei (3,2 mil. euro) în 2008, profit de 1.9 milioane de lei (cca. 500.000 de euro) şi 25 de angajaţi, la o cifră de afaceri de 41,9  milioane de lei (9 milioane de euro), profit de 1,6 milioane de lei (cca. 350.000 de euro) anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    De formaţie profesională medic, Octavian Sfeclă şi-a început cariera în cadrul departamentelor de vânzări şi marketing la companii din domeniul farmaceutic lansând ulterior împreună cu partenerul său, de profesie ziarist, Ştefan Tudose, afacerea Art Match, pe o nişă la care nu s-a gândit nimeni. “Proiectul Art Match a început cu investiţii minime şi a beneficiat de o dezvoltare organică, drumul de la un angajat la cei peste două sute pe care îi avem astăzi fiind unul natural, un fel de răspuns la dezvoltarea pieţei, dacă vreţi”, explică el evoluţia companiei într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    Art Match furnizează sisteme de afişaj, mobilier metalic şi elemente de infrastructură pentru retail; producţia de display-uri şi sisteme de afişaj din materiale plastice; realizează importul şi furnizarea de îmbrăcăminte identitară şi materiale promoţionale, cât şi servicii de montaj specifice activitaţilor companiei. Activitatea de baza a companiei este furnizarea de sisteme de afisaj in-store, specializare unde a devenit lider de piaţă, pe seama unui portofoliu de peste 15.000 de repere, din care circa 1000 sunt produse in-house, restul fiind importate de la parteneri Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, SUA, Canada sau Japonia.

    Compania a fost înfiinţată în 1998, în Timişoara, iar un an mai târziu, a devenit distribuitorul oficial al liderului la nivel mondial în chibrituri personalizate Swedish Match în România.  În anul 2000, compania a realizat prima livrare către un lanţ de retail, divizia de discout a Delhaize Group, Profi, acest client fiind urmat de-a lungul timpul de peste alţii 300 de clienţi. Un an mai târziu, Art Match s-a impus ca furnizor specializat de soluţii şi sisteme de afişaj in-store, piaţă pe care a devenit, în timp, lider naţional. În 2003, Art Match a devenit furnizorul oficial pentru Selgros România, primul magazin echipat de către companie fiind cel din Oradea. Un an mai târziu, compania a încheiat un parteneriat cu compania germană STOREbest în România, care se afla în expansiune la nivel european în momentul respectiv.

    În 2005, Art Match a predat, la cheie, primul magazin Penny din România, colaborearea cu REWE România continuând şi în prezent, pe seama serviilor de montaj şi mentenanţă, advertising pe care le oferă compania, cât şi elemente de producţie publicitară. Ulterior, compania a început să gestioneze stocuri în depozitul propriu, devenind astfel primul furnizor român specializat capabil să efectueze livrări în 48 de ore oriunde în ţară. În 2007, compania începe să utilizeze tehnologia de import pentru prelucrarea foliilor de plastic şi livrează primul element produs de companie: un display PET pentru British American Tobacco România. La scurt timp după, Art Match a început să se extindă în afara graniţelor ţării, vizate fiind ţările limitrofe. Primul proiect concret, pe seama proximităţii de oraşul Timişoara, a fost filiala din Serbia, cu sediul în Belgrad.

    În 2008, compania s-a extins cu a doua filială în afara ţării, Art Match Ungaria şi a continuat extinderea şi investiţiile pe timp de criză, astfel că în 2009, a inaugurat noi capacităţi de producţie şi stocare, iar la începutul lui 2010, a deschis filiala din Bucureşti, atât pentru a controla mai bine piaţa locală, cât şi pentru a dezvolta activităţi în Bulgaria. Ulterior, compania a contractat primul proiect major de montaj în afara României pentru un magazin Hornbach, cu elemente produse în Timişoara. 

  • De ce dau greş unii antreprenori din România după mai mulţi ani de reuşită?

    1. Saltul peste etape în construirea afacerii

    Afacerea este ca o casă: dacă fundaţia şi pilonii de rezistenţă lipsesc sau au fost executate cu vicii, casa se poate prăbuşi oricând. Chiar şi după câţiva ani. Din păcate, mulţi încep cu pereţii şi cu acoperişul, apoi adaugă direct mobilierul şi accesoriile. Aşa este la început, mult optimism, elan şi creativitate.

    Însă orice afacere trebuie să înceapă cu definirea viziunii şi misiunii, cu propunerea de valoare către piaţă: sensul existenţei acelui business, ideea genială, visul antreprenorial. Acestea nu se schimbă, indiferent de context. Apoi, numele şi identitatea corectă, brandul care să reflecte acea viziune şi misiune. Asta e baza pentru arhitectura de brand, declinat în portofoliul de produse, apoi integrarea acestora în modelul de business.

    Majoritatea celor care se împotmolesc acumulează sincope pentru că au sărit peste etape. Remodelarea afacerii te forţează să te întorci la aceste începuturi, la fundaţie. Iar corecţiile cauzate de salturi costă enorm. De exemplu, au fost situaţii în care, după 25 de ani de activitate, am schimbat chiar şi numele unor companii.

    2. Dezvoltare haotică prin diversificare în exces

    Modelul de business defectuos induce o dezvoltare de tip „oportunistic” pe termen scurt, prin idei creative şi bune, care însă nu pot fi susţinute de modelul de business neadaptat şi de o gândire limitativă de „income management”. Am întâlnit zeci de companii care implementau strategii de marketing şi comunicare, dar pierdeau din cota de piaţă pentru că modelul de business era învechit şi nu putea susţine acea strategie.
    Diversificarea în exces pare cea mai la îndemână metodă de dezvoltare pentru foarte mulţi antreprenori: produse noi (de exemplu, se dublează numărul de articole în portofoliu), servicii şi divizii noi, pieţe sau segmente noi de consum.

    Apoi, această cea mai la îndemână metodă de creştere, această caracatiţă, începe să înghită resurse; core business-ul (adică segmentul la care se pricep cel mai bine) scade, pentru că nu mai există focus, creşte presiunea pe adaos şi pe cash, iar oamenii devin depăşiţi de situaţie şi demotivaţi.

    În timp ce se caută „vinovaţii” şi până se conştientizează că direcţia nu este bună, începe declinul. O asemenea companie intră direct în eficientizare şi optimizare. Redresarea necesită timp. Dar altfel nu este posibilă o relansare

    3. Reactivitatea: reacţia la acţiunile concurenţilor direcţi

    Majoritatea antreprenorilor pe care i-am întâlnit dezvoltau companiile reactiv, şi nu strategic. Foarte atenţi la competitorii direcţi, mereu reacţionau la ceva, mai degrabă emoţional decât raţional: ei au lansat „cutare”, dacă nu-i urmăm şi noi, sigur nu mai vindem. Sau: au promoţii tot anul, trebuie să ne aliniem şi noi… Au dublat numărul de agenţi, trebuie să recrutăm mai mulţi oameni… Sau: pur şi simplu le veneau idei în somn, pe care le implementau instant, fără o analiză de impact înainte. Şi uite aşa modelul de business se dă peste cap.

    4. Lipsa gândirii integrate pe business

    Orice afacere funcţionează integrat. Organizaţiile sunt ca nişte fiinţe umane: toate elementele companiei (atât cele hard, cât şi cele soft) sunt interconectate, sunt interdependente şi funcţionează doar dacă sunt în echilibru.

    Adesea, lipsa unei gândiri holistice creează disfuncţionalităţi uriaşe şi în modelul de business, aceste dezechilibre fiind cauzele unor vulnerabilităţi care au impact negativ în business. De exemplu: degeaba ai oameni competenţi şi produse revoluţionare, dacă nu ai sisteme şi infrastructură care să susţină vânzările. Sau degeaba le ai pe toate la un loc, dacă îţi lipseşte o strategie de trade sau de brand coerentă. Sau degeaba investeşti în training şi coaching, dacă modelul de business – în totalitatea lui – nu poate susţine forţa de vânzare.

    Am întâlnit destule companii cu oameni de vânzări excepţionali, care pur şi simplu erau ghidaţi să vândă un portofoliu total neadaptat pieţei şi tot lor li se reproşau rezultatele slabe.

    5. Utilizarea metodei „copy paste” şi a reţetelor prestabilite

    Orice om de business ar trebui să simtă, să ştie că ADN-ul afacerii sale este baza pentru reţetele de suces. Afacerile nu funcţionează după reţete aplicate, ci doar prin crearea propriei reţete. Această reţetă proprie constituie şi baza modelului de business pliat fix pe ADN-ul oricărei afaceri.

    Din experienţa mea de CEO şi mentor, soluţiile importate din exterior nu aduc performanţa aşteptată. În tot acest proces creativ de construire a propriului model de business, sunt esenţiale etapele pe care le-am enumerat la începutul acestui articol, pentru că tocmai primele etape definesc ADN-ul şi personalitatea businessului, fără de care nu se poate construi pe termen lung.

    De cele mai multe ori, antreprenorii rămân îndrăgostiţi de produse, de serviciile pe care le creează şi uită de piaţă. Or, modelul de business este, în fapt, modul în care transformi un produs sau un serviciu în bani, modul în care vinzi. Aici au antreprenorii nevoie de profesionişti: în dezvoltarea şi inovarea modelului de business.

    Pentru un antreprenor, ideea de business este motorul afacerii, iar modelul de business este busola acesteia, pilotul care conduce. Cele mai multe afaceri antreprenoriale nu pier pentru că îşi pierd motoarele, ci pentru că îşi pierd direcţia.

  • De ce dau greş unii antreprenori din România după mai mulţi ani de reuşită?

    1. Saltul peste etape în construirea afacerii

    Afacerea este ca o casă: dacă fundaţia şi pilonii de rezistenţă lipsesc sau au fost executate cu vicii, casa se poate prăbuşi oricând. Chiar şi după câţiva ani. Din păcate, mulţi încep cu pereţii şi cu acoperişul, apoi adaugă direct mobilierul şi accesoriile. Aşa este la început, mult optimism, elan şi creativitate.

    Însă orice afacere trebuie să înceapă cu definirea viziunii şi misiunii, cu propunerea de valoare către piaţă: sensul existenţei acelui business, ideea genială, visul antreprenorial. Acestea nu se schimbă, indiferent de context. Apoi, numele şi identitatea corectă, brandul care să reflecte acea viziune şi misiune. Asta e baza pentru arhitectura de brand, declinat în portofoliul de produse, apoi integrarea acestora în modelul de business.

    Majoritatea celor care se împotmolesc acumulează sincope pentru că au sărit peste etape. Remodelarea afacerii te forţează să te întorci la aceste începuturi, la fundaţie. Iar corecţiile cauzate de salturi costă enorm. De exemplu, au fost situaţii în care, după 25 de ani de activitate, am schimbat chiar şi numele unor companii.

    2. Dezvoltare haotică prin diversificare în exces

    Modelul de business defectuos induce o dezvoltare de tip „oportunistic” pe termen scurt, prin idei creative şi bune, care însă nu pot fi susţinute de modelul de business neadaptat şi de o gândire limitativă de „income management”. Am întâlnit zeci de companii care implementau strategii de marketing şi comunicare, dar pierdeau din cota de piaţă pentru că modelul de business era învechit şi nu putea susţine acea strategie.
    Diversificarea în exces pare cea mai la îndemână metodă de dezvoltare pentru foarte mulţi antreprenori: produse noi (de exemplu, se dublează numărul de articole în portofoliu), servicii şi divizii noi, pieţe sau segmente noi de consum.

    Apoi, această cea mai la îndemână metodă de creştere, această caracatiţă, începe să înghită resurse; core business-ul (adică segmentul la care se pricep cel mai bine) scade, pentru că nu mai există focus, creşte presiunea pe adaos şi pe cash, iar oamenii devin depăşiţi de situaţie şi demotivaţi.

    În timp ce se caută „vinovaţii” şi până se conştientizează că direcţia nu este bună, începe declinul. O asemenea companie intră direct în eficientizare şi optimizare. Redresarea necesită timp. Dar altfel nu este posibilă o relansare

    3. Reactivitatea: reacţia la acţiunile concurenţilor direcţi

    Majoritatea antreprenorilor pe care i-am întâlnit dezvoltau companiile reactiv, şi nu strategic. Foarte atenţi la competitorii direcţi, mereu reacţionau la ceva, mai degrabă emoţional decât raţional: ei au lansat „cutare”, dacă nu-i urmăm şi noi, sigur nu mai vindem. Sau: au promoţii tot anul, trebuie să ne aliniem şi noi… Au dublat numărul de agenţi, trebuie să recrutăm mai mulţi oameni… Sau: pur şi simplu le veneau idei în somn, pe care le implementau instant, fără o analiză de impact înainte. Şi uite aşa modelul de business se dă peste cap.

    4. Lipsa gândirii integrate pe business

    Orice afacere funcţionează integrat. Organizaţiile sunt ca nişte fiinţe umane: toate elementele companiei (atât cele hard, cât şi cele soft) sunt interconectate, sunt interdependente şi funcţionează doar dacă sunt în echilibru.

    Adesea, lipsa unei gândiri holistice creează disfuncţionalităţi uriaşe şi în modelul de business, aceste dezechilibre fiind cauzele unor vulnerabilităţi care au impact negativ în business. De exemplu: degeaba ai oameni competenţi şi produse revoluţionare, dacă nu ai sisteme şi infrastructură care să susţină vânzările. Sau degeaba le ai pe toate la un loc, dacă îţi lipseşte o strategie de trade sau de brand coerentă. Sau degeaba investeşti în training şi coaching, dacă modelul de business – în totalitatea lui – nu poate susţine forţa de vânzare.

    Am întâlnit destule companii cu oameni de vânzări excepţionali, care pur şi simplu erau ghidaţi să vândă un portofoliu total neadaptat pieţei şi tot lor li se reproşau rezultatele slabe.

    5. Utilizarea metodei „copy paste” şi a reţetelor prestabilite

    Orice om de business ar trebui să simtă, să ştie că ADN-ul afacerii sale este baza pentru reţetele de suces. Afacerile nu funcţionează după reţete aplicate, ci doar prin crearea propriei reţete. Această reţetă proprie constituie şi baza modelului de business pliat fix pe ADN-ul oricărei afaceri.

    Din experienţa mea de CEO şi mentor, soluţiile importate din exterior nu aduc performanţa aşteptată. În tot acest proces creativ de construire a propriului model de business, sunt esenţiale etapele pe care le-am enumerat la începutul acestui articol, pentru că tocmai primele etape definesc ADN-ul şi personalitatea businessului, fără de care nu se poate construi pe termen lung.

    De cele mai multe ori, antreprenorii rămân îndrăgostiţi de produse, de serviciile pe care le creează şi uită de piaţă. Or, modelul de business este, în fapt, modul în care transformi un produs sau un serviciu în bani, modul în care vinzi. Aici au antreprenorii nevoie de profesionişti: în dezvoltarea şi inovarea modelului de business.

    Pentru un antreprenor, ideea de business este motorul afacerii, iar modelul de business este busola acesteia, pilotul care conduce. Cele mai multe afaceri antreprenoriale nu pier pentru că îşi pierd motoarele, ci pentru că îşi pierd direcţia.

  • Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Donald Tusk la Bruxelles

    Şeful statului participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

    Pe agenda de discuţii este combaterea dezinformării în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai şi relaţiile externe ale UE. Potrivit agendei oficiale, joi, de la ora 13.00, Iohannis este prezent la Summitul Partidului Popular European.

    De la ora 16.00, Klaus Iohannis va fi prezent la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, prima sesiune de lucru şi apoi la ui dineu de lucru separat al Şefilor de Stat/Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două puteri mondiale, aflate în război de peste 70 de ani, se întâlnesc din nou pentru a discuta despre un tratat de pace

    Adjunctul ministrului rus de Externe Igor Morgulev şi omologul său, Takeo Mori, vor participa la discuţii, relatează agenţia Kyodo. Cei doi sunt aşteptaţi să îşi exprime părerea privind dezvoltarea tratatului de pace între cele două ţări.
     
    La 16 februarie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov şi omologul său japonez Taro Kono, au fost de acord ca adjuncţii săi să participe la discuţii privind tratatul de pace.
     
    Insulele din Arhipelagul Kurile au fost centrul disputei între Rusia şi Japonia încă de la sfârşitul celui de-al doilea Razboi Mondial, împiedicându-le pe cele două să semneze un tratat de pace.
     

  • Dăncilă, despre întâlnirea pe OUG pe legile justiţiei: Am invitat şi reprezentanţii PG, DNA şi DIICOT

    “Am avut la începutul săptămânii, alături de ministrul Justiţiei, o întâlnire cu reprezentanţii CSM, Inspecţiei Judiciare şi ai principalelor asociaţii profesionale din domeniul juridic, pentru a discuta despre cadrul legislativ. Aş vrea să se ştie că am transmis invitaţia şi reprezentanţilor Parchetului General, DNA şi DIICOT. Am dat dovadă de toată deschiderea pentru că e de datoria primului ministru să invite toate părţile implicate, având în vedere opiniile exprimate în spaţiul public de către diferiţi reprezentanţi ai corpului magistraţilor. Nu a fost vorba despre o negociere, aşa cum au încercat unii să speculeze în spaţiul public, pentru că independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor cetăţenilor nu se negociază. Au fost discuţii deschise şi constructive pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sistemului judiciar, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a precizat că soluţiile agreate cu oficialii Consiliului Superior al Magistraturii şi aosciaţiile de magistraţi se vor regăsi într-un act normativ, care e deja în lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Tusk se va întâlni cu Theresa May duminică în Egipt

    Cei doi oficiali vor discuta despre procesul de Brexit şi despre opţiunile pe care le are Marea Britanie pentru a depăşi impasul în care se află negocierile.

    În cadrul întâlnirii nu vor fi luate decizii finale şi nu va fi încheiat un acord, a transmis un diplomat european, citat de Reuters.

    „Nu se va încheia niciun acord în deşert”, a declarat oficialul.

    La summitul din perioada 24-25 februarie vor participa liderii Uniunii Europene şi ai ţărilor din Liga Arabă.

    Întâlnirea dintre Donald Tusk şi Theresa May va avea loc duminică, la ora 16.30.

  • Emmanuel Macron şi Angela Merkel vor avea o întâlnire oficială în data de 27 februarie

    Întâlnirea dintre cei doi lideri vine cu o lună înaintea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, iar Guvernul Theresa May speră să obţină concesii suplimentare din partea Bruxellesului pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro