Tag: ING

  • CEO-ul ING România şi-a anunţat plecarea din România. Care sunt motivele

    După un mandat de 7 ani ca CEO al ING Bank România, Michal Szczurek a fost numit director de retail în ING Asia, mandatul său începând cu data de 1 iulie 2019, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii băncii.

     „În acest an, ING Bank România sărbătoreşte 25 de ani şi asta mi-a permis să mă uit în urmă nu doar la cei 7 ani petrecuţi aici, ci la tot ce au creat oamenii din ING. Şi spun creat pentru că doar prin efortul şi dedicarea lor am ajuns a şasea bancă din România, fără achiziţii externe. ING România e mai mult decât un start-up de succes, care a crescut într-o bancă serioasă şi relevantă. Am schimbat viaţa românilor făcând bankingul mai accesibil, eficient şi prietenos, am economist timpul clienţilor şi simplificat efortul lor, reuşind într-adevar să îi susţinem să fie cu un pas înainte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală” – Michal Szczurek, CEO ING Bank Romania.

    Szczurek are o carieră de peste 20 de ani în industria bancară, având un rol semnificativ în formarea celui mai mare fond de pensii din Polonia. Atunci când s-a alăturat grupului ING, a fost numit Director de Retail al ING Bank Polonia, şi, înainte de a fi numit la conducerea băncii din România, a fost Director de Retail al TMB Thailanda pentru trei ani, timp în care a transformat o bancă deţinută anterior de stat într-un business retail de succes.

     

     

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Bîtu, deputy CEO şi head of commercial banking { ING Bank }

    •   S-a alăturat echipei ING în urmă cu 16 ani, ocupând poziţia actuală de aproape nouă ani.
    •   Spune că integritatea, preocuparea pentru oameni, dorinţa de a promova progresul, temeinicia sunt principii după care se ghidează în egală măsură atât în viaţă, cât şi în carieră şi spune că dincolo de pregătirea academică şi profesională, respectarea valorilor morale şi calitatea umană au reprezentat fundamentul pe care a construit de-a lungul anilor.
    •   Consideră că principalele calităţi necesare pentru a reuşi în general în afaceri sunt ambiţia, curajul, tenacitatea, disciplina, dorinţa de îmbunătăţire continuă şi capacitatea de adaptare şi crede că atunci când acestea se combină cu abilitatea de a anticipa tendinţe sau cu determinarea de a îndeplini un vis sau un ideal, succesul este aproape garantat.
    •   În opinia sa oricine doreşte să înceapă acum o carieră în domeniul financiar-bancar trebuie să îşi definească mult mai bine decât în trecut motivaţia pentru o astfel de carieră şi trebuie să caute să înţeleagă bine direcţia sectorului bancar.

  • ING România închide multimatele, celebrele “bancomate cu scaun” din sucursale de unde puteai să faci transferuri: Multimatele se retrag rând pe rând

    ING România anunţă luni că închide serviciul Automatic Service Teller, celebrele bancomate din sucursale de unde puteai să faci transferuri, până la finalul lunii august 2019.

    Iţi sună cunoscut Automatic Service Teller sau AST? Dacă da, probabil îl ştii mai degrabă drept “aparatul de extrase”, “bancomatul cu scaun” sau “calculatorul de plăţi” din ING Self’Bank. Cel mai cunoscut apelativ e Multimat, dar şi acesta va ieşi din uz, pentru că vom retrage multimatele până la finalul lunii august 2019, anunţă ING România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Toată lumea vrea o bucată din felia nemţilor: După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, atât ING, UniCredit, Santander, cât şi SocGen şi BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători

    Commerbank, jucătorul mai mic dintre cele două bănci germane, atrage mai mult interes – în principal pentru că ar fi mai uşor de integrat.
     
    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul german, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.
     
    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.
     
    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guvernului, dar mai ales în rândul liderilor de sindicat care atrag atenţia asupra reducerilor de personal care ar veni din această fuziune.
     
    Astfel, una dintre alternative ar putea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olandeze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca germană, încercând să demareze negocierile.
     
  • Şah pentru Deutsche Bank: Banca olandeză ING se alătură cursei pentru preluarea Commerzbank

    Mutarea olandezilor adaugă încă o staţie în drumul lung care a devenit soarta celui de-al doilea creditor al Germaniei. 
     
    Financial Times a obţinut informaţii conform cărora cei doi executivi ai băncilor ar fi fost în discuţii informale despre un deal încă dinainte ca Commerzbank să intre în negocieri oficiale cu rivalul Deutsche Bank.
     
    ING devne astfel al doilea creditor european care îşi arată apetitul pentru Commerzbank. La începutul lunii aprilie, banca italiană UniCredit se pregătea pentru o contraofertă pentru preluarea controlului băncii germane, în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. 
     
    Acţiunile Commerzbank au crescut cu 3% în şedinţa de tranzacţionare de marţi şi cu 2,79% la debutul şedinţei de miercuri. 
     
  • O măsură a ING România îi va afecta pe toţi utilizatorii de carduri ai băncii în acest weekend. Ce trebuie să ştie aceştia

    ING Bank a anunţat, prin intermediul platformei de mobile banking, că serviciile de tranzacţionare cu cardul ale băncii vor fi parţial disponibile sâmbătă spre duminică, 13 aprilie. Astfel, în intervalul 1:30 – 2:15, compania va desfăşura un „proces de mentenanţă programată” ce ar putea afecta aceste servicii.

    ING Bank România este a şasea bancă din România în funcţie de active.

  • Schimbări pentru cei care retrag cash de la ING: Banca limitează retragerile şi depunerile de numerar din propriile bancomate şi din bancomatele altor bănci. Ce sume puteţi retrage începând de luni

    Astfel, sumele maxime pentru retragerile şi depunerile de numerar de către persoanele fizice vor fi de 15.000 de lei pe zi pentru retragerile de la bancomatele ING sau bancomatele altor bănci şi 15.000 de lei pentru depunere la bancomatele ING.

    Potrivit reprezentanţilor băncii, în cazul în care un client va avea nevoie să retragă sau să depună o sumă mai mare de 15.000 de lei va trebui să sune la numărul 031.406.24.64, pentru a oferi detalii despre tranzacţie.
     
    „Prioritatea noastră numărul unu este să iţi păstrăm întotdeauna banii în siguranţă. Din acest motiv, pentru a reduce anumite riscuri asociate cu tranzacţiile în numerar, vom introduce câteva schimbări şi măsuri de control suplimentare. Aceste schimbări sunt în acord cu modificările observate în comportamentul utilizării de numerar de către clienţii ING, aflat pe o tendinţă descrescătoare, dar şi cu evoluţia practicilor europene de utilizare a numerarului”, potrivit ING.
     
  • Surpriză: Cât a câştigat în 2018 ca membru în board-ul ING Mariana Gheorghe, fosta şefă a Petrom

    Mariana Gheorghe, 63 de ani, care a plecat anul trecut de la condu­cerea OMV Petrom după mai bine de un deceniu, a primit 105.000 euro (8.750 de euro/lună) în 2018 din po­ziţia de membru al con­si­liului de supraveghere al grupului olandez ING. Ea a primit un nou mandat de patru ani în boardul ING.

    Mariana Gheorghe a ajuns în luna mai 2015 pe poziţia de membru al boardului gru­pului financiar ING, una dintre cele mai înalte poziţii atinse de un executiv român.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ING Bank Romania, a şasea bancă din România în funcţie de active, introduce serviciul de plăţi Apple Pay, după succesul răsunător de pe Android

    ING Pay, disponibil pentru telefoanele cu sistem Android, a avut în România cea mai rapidă rată de adopţie şi cel mai mare grad de utilizare dintre toate cele peste 40 de ţările din cadrul grupului ING.
     
    De când a fost lansat, în iulie anul trecut, deja 70.000 de utilizatori au făcut aproximativ 3 milioane de tranzacţii, acoperind aproape 4% din totalul tranzacţiilor la POS făcute de cardurile ING.
     
    Luni, Apple a lansat, pe lângă un nou serviciu de televiziune de tip streaming şi un serviciu de jocuri online, un card de credit, Apple Card, care va fi atât un card virtual – pe iPhone, cât şi unul fizic, serviciul fiind furnizat împreună cu Goldman Sachs Group şi Mastercard. Versiunea fizică este din titan, gravat cu laser, urmând să fie lansat în Statele Unite în această vară.
     
  • Când guvernul majorează salariul minim, este o măsură socialistă. Când o companie majorează salariul minim intern, este o măsură capitalistă

    Până acum, nicio bancă nu a anunţat care este salariul minim oferit. Salariul mediu în sistemul bancar se apropie de 4.000 de lei net. ING a obţinut în 2018 un profit net de 685 de milioane de lei, aproape 150 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de 2017. Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.

    Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.
    La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.

    Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
    În aceste condiţii, marile reţele vor avea nevoie de mai mulţi oameni.

    Mega Image tocmai a anunţat că vrea să angajeze peste 1.100 de oameni în 2019, pentru a ţine pasul cu expansiunea pe care o are în plan.
    Pentru a atrage aceşti oameni către retail, în condiţiile în care în economie există un deficit de forţă de muncă în toate companiile, retailerii trebuie să majoreze salariile minime şi să anunţe acest lucru pentru a atrage atenţia. S-au dus vremurile în care salariul era confidenţial.
    Salariul minim va deveni o armă strategică pentru retaileri în lupta cu ceilalţi competitori.

    În acest moment, pe medie, reţeaua Lidl plăteşte cel mai bine, cu 3.000 de lei net.
    Când guvernul anunţă creşterea salariului minim, decizia este văzută ca o măsură socialistă şi toţi economiştii protestează susţinând că economia României nu poate face faţă creşterilor salariale de două cifre, că nu există suficientă ofertă internă pentru a acoperi cererea şi de aceea rezultă acest deficit comercial – care a fost în 2018 de 15 miliarde de euro – nesustenabil.
    Când companiile private majorează salariul minim, este o măsură capitalistă, economiştii justificând acest lucru prin faptul că au de unde, au suficientă productivitate pentru a acoperi aceste creşteri.

    Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.

    Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.

    Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.

    Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
    Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei.
    S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
    Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.