Tag: infractiune

  • Medic din România explică legea vaccinării. „Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard”

    Din păcate nu constituie infracţiune faptul că ministerul Sănătăţii nu cumpără la timp vaccinuri astfel că mulţi copii rămân nevaccinaţi din cauza funcţionarilor.

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Legea vaccinării are multe calităţi, dar şi câteva hibe greu de trecut cu vederea:

    – consimţământul părintelui nu ar trebui niciodată “prezumat”. Prezumţia de consimţământ se aplică doar în situaţii vitale, în UPU, când pacientul vine într-o situaţie în care nu îşi poate exprima opţiunea şi trebuie intervenit pentru salvarea vieţii, sau când pleacă din UPU spre sala de operaţii, în comă indusă.
    E ilogic să spui că ai prezumat consimţământ şi, dacă părintele refuză, poate fi acuzat de rele tratamente asupra minorului

    – relele tratamente asupra minorului sunt reglementate prin art. 197 NCP si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani. Cuvântul folosit de legiuitor e “punerea în primejdie gravă” a victimei. Nevaccinarea nu aduce primejdii grave în mod echivoc. Expune, dar nu constituie o cauză directă. Agentul patogen e cauza primejdiei grave. Agentul patogen e ubicuu. Statul se poziţionează inegal faţă de cetăţean. Când nu am avut vaccinuri, când fostul ministru al Sănătăţii a refuzat să semneze contracte de achiziţii pe vaccinuri încât să fie pe stoc, putem spune că ar fi putut intra la Art 197.

    Că un părinte, fie prin voinţă fie neputiinţă, nu merge la doctor să vaccineze, nu devine infractor. Proiectul iniţial cuprindea sancţiuni administrative, forma agreată de ministrul Voiculescu avea şi ea un versant pozitiv, includea o formă de reabilitare a părintelui încât să ia decizia informat. Noul proiect formulează prolix, coercitiv, o strategie sortită din start eşecului. Statul nu va putea niciodată să demonstreze măcar un caz de rele tratamente prin nevaccinare. Deci legea nu are valoare.

    – medicii vor fi sancţionaţi dacă iau o poziţie anti-vaccinală. Să îmi fie cu osebire. Nu e treaba MS să se bage în dezbaterea ştiinţifică, medicală, fie ea bine argumentată ori ba. Avem o profesie liberală, avem studii care lasă dovezile empirice să vorbească, dar nu suntem stăpânii adevărului. Dacă un medic alege altă cale, dacă refuză să vaccineze pentru că preferă apa sfinţită, frunza de varză sau lăptişorul de matcă face malpraxis. Nu e nevoie de dublă reglementare. Una e dezbaterea medicală, alta e actul medical. Iar relaţia cu media e liberă, cel mult poate atrage atenţia colegiului medicilor, care poate merge până la ridicarea licenţei de practica. Ce face legea vaccinării e să repete un adevăr anterior valabil.

    – grupurile de experţi judeţene în vaccinologie sunt, pe hârtie, un adaos bun. Doar că se suprapun peste DSP-URI şi DGASPC-uri, includ un pomelnic de doctori şi nu e foarte clar ce ar căuta un psiholog acolo. Spun asta ca probabil singurul psihiatru din România care a făcut lobby pro-vaccinare în ultimii 3 ani, şi care a promis că va vedea ziua când vom avea o lege a vaccinării. O reţea de bune practici în vaccinare nu-i musai să fie un pahar berzelius pentru (şi) mai mulţi bugetari. M-aş fi aşteptat, dată fiind România cea care e, să avem un asistent social.

    – asigurarea stocurilor pe 4 ani reprezintă o întoarcere la cutume (mai) vechi. Numai bine resuscitasem institutul Cantacuzino că ne grăbim înapoi la cuie in sicriu. Bănicioiu amendase ordinul 75, şi scurtase perioada la 2 ani. La cum mătură bolile Europa odată cu valul de migraţie, e greu de crezut că Statul va avea un estimat corect de stoc încât să atingă plafoanele de atriţie la dozele cumpărate, şi rămase neutilizate. Ori banul dat aşa, cu gingăşie, să închidă gura presei că, uite băi, gata, am luat pe 4 ani, mulţumiţi? nu e nici măcar populism, e o golăneală ieftină.

    – toată responsabilitatea pică pe umerii medicului de familie, măgarul de povară al Sănătăţii, către care curg toate hârtiile vieţii introduse prin noua lege. Sunt sigur că abia aştepta. Nu e ca şi cum până acum nu ar fi avut vrafuri de maculatură de completat, adăugăm un dosar cu şină pentru toate pretenţiile cretine ale Casei Naţionale de Asigurări, posesoarea a DOUĂ sisteme informatice, din care nu merge nici unul, pentru centralizarea datelor pacientului, ambele fiind imposibil de racordat la restul/ vezi evidenţa populaţiei etc, pe motiv că au fost făcute pe genunchi, fără o lege a siguranţei cibernetice, într-o ţară unde legile se schimbă abia după ce apar noutăţile, încât să le acomodeze.

    – nu în ultimul rând, registrul naţional de vaccinare, unde ar trebui raportate efectele adverse vaccinale, e o glumă proastă. Cu bune, cu rele, VAERS a reuşit să surprindă, în ei 25 de ani de funcţionare în SUA, şi chestiuni indirecte, care ţin de manevra de vaccinare, reacţii neobişnuite, dar şi chestiuni care ţin de practică uzuală, de calitatea vaccinului etc. Noi, de frica presei şi a gloatei, am renunţat la un RENV autentic, şi propunem unul mai mititel, mai chiomb. Acolo unde presa ar trebui să fie aliat, să promoveze atitudinea cooperantă INCLUSIV in cazurile de accident de vaccinare sau eveniment advers, jucăm Hoţii şi vardiştii, pentru că datele RENV mai mult acoperă decât descoperă lucruri de îmbunătăţit. E un fel al statului de-a-şi fura căciula prin propriile politici de sănătate.

    Băbăeţ, era chiar atât de greu să faceţi o campanie coerentă în mass-media încât să priceapă tot omul ce e aia imunitate de grup (herd immunity), principalul responsabil pentru epidemia de rujeolă, prin absenţă? Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard. Au muncit doctorii ăia prin Timiş şi Arad de le-a ieşit pe nas din cauza unor vaideei de la Centru, fără plată ore suplimentare fără nimic, în timp ce Ministerul, ca Dumnezeu, stătea şi se uita. Aferim!”

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    O tânără de 21 de ani a fost arestată pe aeroportul din Sidney în timp ce se pregătea să plece din Australia; numele ei este Christine Jiaxin Lee, iar povestea ei este uluitoare.

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee va începe pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Se modifică din nou legea evaziunii fiscale. Cum pot scăpa infractorii de dosar penal

    O sedinta din cursul acestei saptamani, organizata de Guvern, a avut ca subiect legea evaziunii fiscale si, spun unele surse, a vizat modificarea legii evaziunii fiscale prin aducerea mai multor completari referitoare la plata prejudiciilor cauzate de aceasta infractiune.

    O prima schita a proiectului emis de Ministerul de Finante arata ca una dintre prevederi propune ca, in cazul in care un faptuitor plateste integral prejudiciul provocat de o fapte de evaziune fiscala, ANAF e obligat sa renunte la plangerea penala, scrie fiscalitatea.ro

    Cu toate acestea, Anca Dragu, ministrul de justitie, a declarat ca Guvernul nu a discutat nicio astfel de propunere. De asemenea, potrivit HotNews.ro, ministrul a mai precizat ca o prevedere a proiectului propune ca persoanele gasite vinovate de evaziune sub 50.000 de lei si care achita prejudiciul integral pana la primul termen al procesului nu vor mai avea dosar penal:

    “Daca pana la primul termen persoana care este acuzata de evaziune fiscala de pana la 50.000 de lei plateste suma cu toate penalitatile, o singura data, practic dosarul se inchide”.

    Pentru cei care fac evaziune fiscala al carei cuantum depaseste 50.000 de lei, se vor aplica prevederile Codului Penal.

    O prima schita a proiectului amintit a fost publicata:

    Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziuniifiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza, dupa cum urmeaza:
    1. La articolul 2, dupa litera g) se introduce o noua litera, lit. h), cu urmatorul cuprins:
    h) prejudiciu – suma impozitelor, taxelor, contributiilorsi a altor sume datorate bugetului general consolidat si a dobanzilor aferente acestora.

    2. Dupa articolul 9 se introduce un nou articol, art. 9, cu urmatorul cuprins:
    Art. 9?
    (1) Faptele prevazute la art. 8 si 9, sunt considerate infractiuni numai daca valoarea prejudiciului este mai mare de 20.000 de euro, inclusiv, in echivalentul monedei nationale la data emiterii actului constatator.

    (2) Pentru infractiunile prevazute la art.8 si 9, actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a organului fiscal. Organul fiscal retrage plangerea prealabila daca prejudiciul este achitat integral de faptuitor.

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    O tânără de 21 de ani a fost arestată pe aeroportul din Sidney în timp ce se pregătea să plece din Australia; numele ei este Christine Jiaxin Lee, iar povestea ei este uluitoare.

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee va începe pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Vânătorul care l-a împuşcat mortal pe primarul din Tătuleşti, pus sub control judiciar

    Potrivit sursei citate Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă că în acest caz se efectuează urmărire penală pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

    Procurorii au fost sesizaţi de poliţiştii din Scorniceşti despre faptul că sâmbătă, în jurul orei 11,00, o persoană a fost împuşcată mortal la o partidă de vânătoare care avea loc pe Fondul de Vânătoare nr. 9 din Tătuleşti. Urmărirea penală în cauză a fost începută iniţial pentru infracţiunea de omor şi ulterior a fost dispusă schimbarea încadrării juridice în ucidere din culpă.

    Procurorul de caz a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de autorul infracţiunii, ţinând cont de gravitatea faptei, modalitatea de comitere şi de urmări.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Horea Uioreanu, judecat pentru că ar fi cerut informaţii despre supravegherea sa de la un subofiţer SRI

     Procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Horea-Dorin Uioreanu, arestat în altă cauză, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    În acelaşi dosar, procurorii au sesizat instanţa de judecată cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei de către Anca Elena Albu, la data faptelor subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii – Direcţia Judeţeană de Informaţii Cluj, acuzată de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată şi de către mama acesteia, Silvia Bălaj, acuzată de complicitate la această infracţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro