BusinessMagazin

Tag: informatii

  • Acum nu doar companiile din România pot să îşi evalueze angajatorii. Şi angajaţii pot să le dea note şefilor

    Elementul de noutate:
    Prin intermediul Undelucram.ro, candidaţii se pot informa în avans despre toate aspectele jobului la care aplică. Astfel, candidaţii îşi găsesc mediul şi cultura organizaţională care li se potriveşte, iar angajatorii îşi cresc rata de angajare şi de retenţie. Platforma are rolul de a rezolva una dintre problemele vechi ale pieţei de HR din România şi din afara ţării: sincronizarea aşteptărilor angajaţilor cu oferta companiilor.

    Descrierea inovaţiei:
    Undelucram.ro este o platformă online care conţine mai multe secţiuni de interes, având ca obiectiv transparentizarea pieţei muncii din România. Platforma online permite angajaţilor din România să îşi evalueze anonim locul de muncă: managementul, mediul de lucru, salariul, colegii, interviul de angajare. Platforma permite distribuţia de informaţii corecte şi verificate despre mediul de lucru din companiile româneşti. Astfel, angajaţii pot accesa instrumente şi date statistice care le oferă o perspectivă reală asupra unui job.
    Undelucram.ro are în spatele tehnologiei o bază de date dedicată pieţei locale, ceea ce permite algoritmilor să facă predicţii şi comparaţii cu o acurateţe foarte bună. Pe lângă informaţiile despre piaţa muncii, platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi un instrument de comparare a salariului cu media din piaţă. Instrumentul, care poartă numele de Salariometru, permite oricărui angajat din România să afle în mai puţin de trei minute cum se poziţionează în piaţă raportat la domeniul de activitate. Astfel, indiferent de industria în care activează, angajaţii pot afla dacă sunt plătiţi corespunzător experienţei lor.  Costin Tudor este fondatorul companiei Undelucram. El are o experienţă de peste 13 ani în IT & customer satisfaction şi de şase ani este antreprenor, dezvoltând mai multe proiecte de succes.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma online funcţionează ca un one-stop-shop pentru candidaţii care vor să afle informaţii în timp real despre companiile în cadrul cărora îşi doresc o carieră. În acelaşi timp, este o soluţie de employer branding şi recrutare pentru angajatorii care vor o targetare cât mai eficientă. Platforma este accesată lunar de peste 350.000 de vizitatori.

    Proiectul undelucram.ro a apărut în ediţia specială a Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din România, 2018.

  • Dora, robotul care ţine interviuri de angajare în locul oamenilor de HR. Cum funcţionează şi ce limbi vorbeşte

    Elementul de noutate:
    Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor.

    Descrierea inovaţiei:
    „Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, descrie Călin Ştefănescu,  cofondator al Happy Recruiter, modul în care robotul funcţionează. Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc. Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care îl folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului. Happy Recruiter are şapte cofondatori, o parte dintre aceştia fiind persoane cu experienţă în recrutare, marketing, product development şi dezvoltare agilă. Toţi cei şapte cofondatori sunt din Târgu-Mureş şi au lucrat împreună la Tjobs, platformă de recrutare cu oferte de muncă pentru străinătate deţinută acum de un holding olandez. Cei şapte cofondatori ai Happy Recruiter sunt Mădălina Rigo (recruiter), Raluca Ştefănescu (recruitment manager), Liviu Livanu (sales manager), Dragoş Lup (project manager), George Cheteles (CTO), Andrei Cornea (data analyst) şi Călin Ştefănescu (business developer).
    Întrebat într-un interviu ZF de investiţiile făcute în platformă şi de sursa finanţării, Călin Ştefănescu a răspuns: „În cazul investiţiei am ales abordarea că banii nu sunt un impediment în a dezvolta ceva. Deşi am avut câteva oferte de finaţare iniţială, le-am refuzat şi am pornit Happy Recruiter cu absolut zero cash, am lucrat într-un apartament la subsolul unui bloc din Târgu-Mureş, puţin înghesuiţi, dar foarte motivaţi, cu un scop comun foarte bine definit”.

    Efectele inovaţiei:
    Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 200.000 de interviuri, iar peste 24.800 de candidaţi s-au angajat sau sunt în proces de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter.

  • Călin Fusu, CEO şi fondator / BestJobs: “Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă”

    Carte de vizită
    ¶ Avea doar 16 ani când şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice din Bucureşti
    ¶ Călin Fusu a fost unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local
    ¶ A fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs, platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre, platforma de E-fulfillment Frisbo şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso

  • Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, fost editor politic la ZF (1998–2000)

    „Companii din toate domeniile economiei puteau găsi informaţii relevante în paginile ziarului. Eu cred că piaţa din România are nevoie de Ziarul Financiar şi de dezvoltarea sa. Suntem într-o epocă în care informaţia corectă şi de actualitate, cunoaşterea, expertiza, capacitatea de analiză a tendinţelor contează enorm în succesul unei afaceri şi în dezvoltarea economiei. Deci Ziarul Financiar poate juca un rol cheie în succesul României de mâine.

    Pentru mine, experienţa la Ziarul Financiar a reprezentat o perioadă de maturizare profesională. Lucrasem anterior în presă, timp de doi ani, tot pe politică internă. La Ziarul Financiar am dus experienţa jurnalistică la alt nivel, prin felul în care am început să scriu, sintetizând informaţiile într-un mod mai complex, am abordat stiluri jurnalistice noi, precum comentariul şi articolul de opinie; am început să-mi dezvolt capacităţile manageriale, preluând coordonarea echipei de la departamentul de politică internă şi lansând un supliment turistic al ziarului, Promenade.

    Mie mi-a plăcut toată experienţa de la Ziarul Financiar, pentru că scriam altfel pe teme de politică internă decât toată presa. Unii ne criticau pentru stilul nostru, dar eu îl apreciam pentru că era echilibrat şi în stilul presei occidentale de calitate, pe care o aveam ca model. Altfel, ţin minte şi acum că am fost trimisă corespondent la un Consiliu European de iarnă şi atunci a fost primul meu contact cu universul european. Am fost impresionată şi emoţionată. De atunci mi-am dorit să fiu o ziaristă europeană şi un cetăţean european mai mult ca niciodată. Am fost mândră şi de articolul pe care l-am publicat în ziar, desigur. Şi acum îmi doresc acelaşi lucru: să fim cetăţeni europeni şi să citim în Ziarul Financiar un ziar european!”

  • NEWS ALERT | Răsturnare de situaţie în privinţa lui Florin Busuioc! Medicul care i-a fost aproape actorului a făcut anunţul: informaţii de ultimă oră

    Noutatea o reprezintă starea îmbunătăţită a lui Busu, care acum e conştient şi vorbeşte. În urmă cu 24 de ore, era de aşteptat ca medicii bucureşteni să-i monteze un al doilea stent, dar organismul a răspuns bine tratamentului cadrelor medicale.
     
    Doctorul Paul Traşcă, cel care l-a operat pe omul de televiziune, la spitalul din Craiova, este la curent cu ultimele noutăţi despre pacientul său celebru: “Domnul Florin Busuioc a depăşit momentul critic. A fost detubat, este conştient şi vorbeşte. Nici nu se pune probleme de a doua operaţie la inimă. Urmează o perioadă de recuperare şi probabil va mai rămâne la secţia ATI. Atât ştiu de la colegii mei de la Bucureşti”.
     

  • Întreaga viaţă digitală a unei persoane se vinde pe piaţa neagră cu mai puţin de 50 de dolari

    Dacă 59% dintre respondenţii din cercetarea Kaspersky Lab sunt conştienţi de faptul că firmele pot face bani vânzând datele lor personale unor terţi, 50% nu ştiu cât valorează datele lor pentru companiile respective sau pentru infractorii cibernetici.
    Realitatea este că datele – inclusiv cele pe care mulţi oameni le consideră inofensive sunt furate în mod constant şi vândute pe dark web. De exemplu, înregistrările medicale furate care erau vândute cu preţuri între 70 şi 100 de dolari bucata în 2016, se vând acum mai ieftin pentru că sunt atât de multe în circulaţie. 

    Un studiu suplimentar al echipei globale de cercetare şi analiză de la Kaspersky Lab a arătat că infractorii pot vinde viaţa digitală completă a cuiva pentru mai puţin de 50 de dolari: informaţii furate din conturi de social media, informaţii bancare, acces de la distanţă la servere şi desktop-uri şi chiar date din cadrul unor servicii populare ca Uber, Netflix şi Spotify, precum şi de pe site-uri de gaming, aplicaţii de servicii matrimoniale şi site-uri porno, care ar putea să păstreze informaţii despre carduri de credit. Cercetătorii au mai descoperit că preţul plătit pentru un singur cont compromis este mai mic, majoritatea vânzându-se cu aproximativ 1 dolar contul. Infractorii fac inclusiv reduceri pentru cantităţi mari.

    „Este uimitor, dar poţi vinde viaţa digitală completă a cuiva pentru mai puţin de 50 de dolari. Majoritatea celor cu vârste între 15 şi 35 de ani s-au înregistrat la peste 20 de servicii online diferite şi probabil că folosesc doar 10 în mod constant, ceea ce face şi mai uşoară misiunea hackerilor de a trece neobservaţi şi de a face bani”, spune David Jacoby, senior security researcher la Kaspersky Lab.
    Cele mai răspândite metode prin care infractorii fură astfel de date sunt campaniile de phishing sau folosirea unei vulnerabilităţi de securitate din soft-ul unei aplicaţii. După un atac reuşit, infractorii obţin liste care conţin o combinaţie de e-mail-uri şi parole pentru serviciile compromise. Şi, cum multe persoane folosesc aceeaşi parolă pentru conturi diferite, atacatorii ar putea să folosească această informaţie pentru a accesa şi conturi de pe alte platforme. Unii infractori care vând date oferă inclusiv garanţie pe viaţă, aşa că, dacă un cont nu mai funcţionează, clientul primeşte datele unui nou cont, gratuit.

    Datele furate: valoroase şi versatile

    E adevărat că datele furate au o valoare de revânzare limitată, dar sunt preţioase pentru că pot fi întrebuinţate în multe scopuri. Victimele ar putea să aibă probleme uriaşe – să piardă bani sau să le fie afectată reputaţia, să fie urmărite pentru o datorie pe care cineva a făcut-o în numele lor sau chiar să fie suspectate de delicte comise folosind identitatea lor. În cazul cel mai fericit, victimele se vor vedea nevoite doar să îşi re-securizeze conturile. S-ar putea, însă, să fie şi alte efecte ale furtului de date. Infractorii au tendinţa să lucreze împreună şi banii câştigaţi din vânzarea de date să fie folosiţi pentru a finanţa activităţi precum traficul de droguri şi arme sau alte forme de criminalitate organizată. De asemenea, identităţile furate pot fi utilizate pentru a falsifica paşapoarte folosite în traficul de persoane sau pentru numeroase alte delicte.

    „Furtul de date şi de identitate se întâmplă frecvent, iar hackerii nu vizează doar companii sau celebrităţi. Datele tuturor au o valoare şi pot fi vândute. Mai mult, comerţul cu informaţii furate finanţează unele infracţiuni mai grave. Toţi avem datoria să ne protejăm pentru a stopa aceste activităţi. Există măsuri simple pe care le putem lua pentru prevenţie – folosirea unei soluţii de securitate şi conştientizarea volumului de date pe care le dăm gratuit, mai ales pe profiluri de social media sau organizaţiilor”, adaugă David Jacoby.

    Măsurile de securitate recomandate de reprezentanţii Kaspersky sunt de a verifica întotdeauna dacă adresa din link şi e-mail-ul expeditorului sunt reale, înainte de a da click pe orice. De asemenea, pentru a evita situaţia în care un caz de scurgere de date afectează toate conturile, nu trebuie folosită niciodată aceeaşi parolă pentru mai multe site-uri sau servicii. Pentru a afla cine deţine datele personale, pot fi folosite servicii care caută automat informaţiile utilizatorului într-un număr mare de resurse.

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscuri de securitate în sectorul financiar, fabrica de bani a criminalilor informatici”

    Alături de sănătate şi producţie, sectorul financiar este o componentă vitală pentru buna funcţionare a societăţii, iar grupările de criminalitate informatică se îndreaptă cu predilecţie asupra acestor industrii-cheie. Elocvent este atacul informatic din 2017 asupra companiei americane Equifax, unul dintre marii jucători de pe piaţa creditelor, care a expus datele personale a 143 de milioane de clienţi.

    Studiile recente confirmă că sectorul financiar este unul dintre cel mai atacate din 2018, hackerii dezvoltând metode de atac informatic din ce în ce mai sofisticate. Potrivit Accenture, numărul atacurilor informatice s-a triplat în zona financiară în ultimii cinci ani, iar costul de limitare a daunelor a crescut cu aproape 10%. Denial of Service, ransomware, exploatarea vulnerabilităţilor din tehnologiile existente şi ingineria socială, practicată în special în zona financiar-bancară, rămân cele mai răspândite metode de atac. Atacurile din interior nu sunt nici ele de neglijat însă: foşti angajaţi ale căror privilegii nu au fost revocate la terminarea relaţiilor contractuale sau chiar angajaţi complici cu grupările de criminalitate informatică sunt cauze majore ale breşelor de securitate.

    Riscurile provocate de terţi (third-party risks), precum furnizori de servicii sau contractorii externi, rămân principala cauză a breşelor de securitate din zona financiară. O astfel de vulnerabilitate le-a permis hackerilor să manipuleze sistemul internaţional de mesagerie Swift în 2015 şi 2016 pentru a fura sute de milioane de dolari de la bănci din mai multe ţări din Europa, Asia, America de Sud şi Oceania.

    Infrastructurile vulnerabile ce nu dispun de securitate informatică adecvată pot duce la scurgeri de informaţii, afectând milioane de utilizatori. Integrarea cu piaţa fintech, liberalizată şi încurajată de directive precum Payment Services Directive, de asemenea reprezintă un risc major de securitate dacă normele de implementare nu sunt respectate cu stricteţe. Spre exemplu, instituţiile financiare din Marea Britanie nu sunt conştiente de riscurile generate de colaborarea cu dezvoltatorii de aplicaţii, deşi studiile arată că aproximativ 72% dintre companiile financiare din Marea Britanie au suferit cel puţin o breşă de securitate în ultimul an în urma vulnerabilităţilor unor terţi. Pe lângă pierderi financiare, întreruperea activităţii şi furtul de date confidenţiale, orice atac informatic generează o lipsă de încredere în rândul clienţilor, afectând astfel reputaţia companiei pe viitor.

    De cele mai multe ori, hackerii recurg la o varietate de metode pentru a-şi atinge scopul, de la înregistrarea tastelor pentru furtul credenţialelor conturilor şi informaţii legate de plăţi la injectare de cod pentru coruperea platformelor de online banking prin atacuri de tip man-in-the-middle. Pe viitor, anticipăm o creştere a incidenţei malware-ului bancar şi a atacurilor cibernetice în această industrie.

    Lipsa de specialişti, bugetul redus şi lipsa de proceduri constituie alte obstacole pentru sectorul financiar. În urma unui studiu global, Bitdefender a descoperit că peste jumătate dintre instituţiile financiare au suferit breşe de securitate şi aproape 60% au avut parte de un atac avansat sau au detectat comportament suspect în infrastructură. Peste 80% dintre directorii de securitate IT sunt de părere că soluţiile de detecţie şi răspuns, denumite generic EDR, oferă modalităţi de analiză avansată asupra breşelor de securitate şi contribuie la înţelegerea unui atac asupra infrastructurii.

    Costul unei breşe de securitate este enorm pentru companiile financiare. De fapt, sectorul financiar are cel mai mare cost de atenuare şi reducere a efectelor unui atac informatic, cu aproximativ 40% mai mare faţă de alte sectoare. Companiile care reuşesc să limiteze efectele în mai puţin de o lună de la producerea incidentului pot economisi resurse semnificative. Cu cât trece mai mult timp, cu atât costurile se vor mări. În industria financiară, timpul mediu de detectare a unui atac avansat este de aproximativ şase zile.

    În ciuda deficienţelor, directorii de securitate IT au încredere în soluţiile de securitate pe care le folosesc. Cu toate acestea, lipsa la nivel global a personalului calificat le afectează planurile pe termen lung. Aproximativ 80% dintre respondenţi s-au plâns de lipsa gravă de personal ce le afectează negativ strategiile pe termen lung. Alte probleme menţionate sunt lipsa de securitate compatibilă cu orice infrastructură, lipsa de vizibilitate, bugetul redus şi lipsa backupurilor.

    Pentru a-şi proteja companiile de riscuri şi de viitoare atacuri informatice, directorii IT trebuie să se adapteze schimbărilor rapide din zona de securitate. O primă măsură pe care o pot lua este organizarea unor workshopuri interne pentru a-şi educa angajaţii să depisteze tentativele de atac şi de inginerie socială, precum şi riscurile la care se expun când conectează dispozitivele personale la infrastructura companiei. Pe lângă actualizări constante de software şi de securitate, asigurarea unei protecţii optime a infrastructurii presupune şi ca directorii de securitate IT să implementeze multiple niveluri de protecţie, capabile să ofere vizibilitate mărită şi să oprească atacurile informatice înainte ca acestea să aibă loc, fără să afecteze performanţa sistemului.

  • Operaţiunea de evacuare a unor pacienţi către alte zone din ţară, la Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, judeţul Ilfov, în cadrul exerciţiului Seism 2018.

    Seism 2018 este cel mai amplu exerciţiu medical din cadrul unui program al Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. Acesta a avut loc în România până la data de 18 octombrie. Simularea a implicat 1.000 de persoane şi echipe medicale din Austria, Germania, Italia, România, Slovacia, Suedia, Norvegia şi Israel, precum şi experţi din alte state care participă la acest mecanism.
    Exerciţiul a simulat răspunsul la un cutremur de gradul 7,5 pe  scara Richter în Capitală, când capacităţile naţionale de salvare sunt depăşite, iar România activează Mecanismul de Protecţie Civilă al UE. Exerciţiul este al cincilea şi ultimul din perioada 2017-2018. Exerciţii similare au avut loc în Regatul Unit, Danemarca, Bulgaria şi Austria. Acestea sunt organizate de ţările participante, cu o contribuţie financiară de la Comisia Europeană, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Comisiei Europene.

  • Gabriela Firea, atac direct la conducerea PSD: Am informaţii certe că se pune la cale un plan de sabotare a mea

    “Am informaţii certe că la sediul central al PSD din Şoseaua Kiseleff se pune la cale un plan de sabotare a mea în calitate de Primar General al Capitalei, prin întoarcerea împotriva mea a consilierilor generali PSD. Concret, dl. Codrin Ştefănescu, fost secretar general adjunct al PSD, în total dispreţ faţă de statutul partidului, a început să-i convoace individual pe consilierii generali pentru a-i convinge să se delimiteze de mine şi de echipa mea şi să nu-mi mai voteze proiectele, promiţându-le funcţii şi alte avantaje”, transmite, vineri, Gabriela Firea într-un comunicat de presă.

    Primarul general al Capitalei mai susţine că sunt exercitate presiuni asupra consilierilor generali ai PSD să semneze declaraţii prin care să spună că sunt constrânşi să voteze la şedinţele CGMB proiecte cu care edilul nu este de acord.

    “Mai mult, se fac presiuni asupra consilierilor generali să semneze declaraţii cum că sunt constrânşi să voteze, la fiecare şedinţă, proiecte cu care nu sunt de acord. Oricine ar semna aşa ceva s-ar dovedi nu doar de rea credinţă, ci şi nedemn. Pentru că toate proiectele pe care le propun eu sunt conforme cu Programul de Guvernare Locală, aprobat de conducerea partidului, şi cu care ne-am prezentat în faţa electoratului în 2016. Am primit încrederea alegătorilor din Bucuresti, care ne-au dat 7 primari şi majoritate în Consiliul General tocmai pentru a putea pune în aplicare acest program”, mai spune Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La interviu cu inteligenţa artificială

    Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor. Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 158.000 de interviuri, iar peste 19.000 de persoane au fost angajate sau sunt în prezent în curs de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter, care foloseşte inteligenţa artificială pentru recrutarea de personal de pe reţelele de socializare.

    „Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, spune Călin Ştefănescu,  cofondator al Happy Recruiter.

    Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc.

    „În zona de head-hunting şi top management nu performează atât de bine. Dar pentru alte roluri este incredibilă. În medie, în aproximativ cinci zile companiile îşi găsesc oamenii şi cam în două săptămâni deja sunt angajaţi”, descrie Călin Ştefănescu modalitatea de funcţionare a platformei.

    Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care o folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului.

    „Inteligenţa artificială deja a început să lase o amprentă mare în domeniul recrutării. Sunt vreo patru roboţi de recrutare în lume care au început să avanseze şi în alte sectoare. Este un ajutor fantastc, trăim o revoluţie industrială în momentul acesta. Nu ne dăm seama, dar e incredibil cum evoluează şi cât de mult ne ajută”, spune Ştefănescu.

    Aşadar, programele dotate cu IA pot colecta informaţii, crea un profil al candidatului şi pot ordona „CV-urile”, astfel să-şi dea seama care persoană ar fi cea mai potrivită pentru job. Această metodă de procesare a datelor devine foarte valoroasă în piaţa HR de astăzi datorită abilităţii sale de a găsi acei candidaţi pasivi, care sunt cei mai doriţi în general, care nu îşi caută în mod activ un alt job sau poziţie şi sunt mulţumiţi de actuala poziţie, lucru care poate fi un semn că acesta este un activ valoros pentru companie.

    Programele cu inteligenţă artificială pot realiza şi interviuri, mai ales pentru acei candidaţi care vor să lucreze în afara graniţelor ţării din care sunt şi nu au posibilitatea de a se deplasa pentru interviu. Un exemplu este HireVue, un program dotat cu inteligenţă artificială care foloseşte chestionare prestabilite la care candidatul se poate filma atunci când dă răspunsurile. Acest lucru permite recrutorului să intervieveze un număr mai mare de candidaţi şi mai apoi să selecteze persoanele care să treacă mai departe în procesul de selecţie.

    Inteligenţa artificială în recrutare va îmbunătăţi experienţa angajatului şi va duce angajamentul la un nivel personal. În marile corporaţii mulţi dintre angajaţi se pot simţi „pierduţi” sau pot simţi lipsă de motivaţie. De la cereri de concediu neaprobate la sentimentul că nu sunt destul de apreciaţi, aceştia sunt factori care pot produce un declic şi angajatul să plece, lucru care se transpune într-o fluctuaţie de personal, ceea ce generează costuri suplimentare companiilor. Un salariu mare nu face neapărat un angajat fericit. Accesul la o gamă largă de informaţii înseamnă că un angajator are mai multe pârghii de a îmbunătăţi experienţa angajatului. Ţinând cont de datele pe care le poate obţine un program de IA în organizarea mediului de lucru, poate duce la o fluctuaţie de personal scăzută.

    „În zona de fluctuaţie şi de retenţie a personalului trebuie să avem în permanenţă în vedere cei 3 M: să Măsurăm, să Monitorizăm şi să facem un Management al fluctuaţiei de personal. Dacă ai tot timpul date clare, atunci ştii şi ce ai de făcut. Fluctuaţia de personal înseamnă şi mulţi bani cheltuiţi de companie. Un om care pleacă din companie înseamnă de 2,3 ori salariul lui brut, pentru că se iau în calcul timpul în care postul este vacant, dar şi perioada de recrutare şi training până când viitorul angajat devine productiv în companie“, a spus Smărăndiţa Schnel, director HR BPO al Telekom România, companie cu peste 6.100 de angajaţi, în cadrul evenimentului ZF HR Conference 2018.

    Inteligenţa artificială în zona de resurse umane înseamnă costuri mai reduse pe termen lung. Pe lângă orele suplimentare de muncă, multe companii îşi cheltuiesc banii pe recrutarea „old-school”. Un studiu din 2016 citat de publicaţia Entrepreneur a arătat că angajarea unui om costă compania în medie 4.129 de dolari în Statele Unite.

    Amazon avea aproape 550.000 de angajaţi în trimestrul al treilea din 2017, iar cu un an înainte avea puţin mai mult de 300.000 de angajaţi, potrivit CNN. Timp de un an, compania a angajat aproape 250.000 de oameni, fapt ce ar fi generat un cost de aproximativ 1 miliard de dolari doar pentru recrutări într-un an (la un cost mediu de 4.129 dolari pentru angajarea unei persoane).

    Acest calcul a fost făcut în baza prezumţiei că Amazon nu foloseşte programele cu IA în procesul de recrutare. Se estimează că, într-un astfel de scenariu, Amazon ar fi putut economisi până la 1 miliard de dolari printr-un proces de recrutare automatizat, susţine Barbara Van Pay, CEO al Smart HR Consultancy, într-un articol al publicaţiei internaţionale Entrepreneur.

    Cu toate acestea, tehnologiei IA îi lipsesc câteva atuuri când vine vorba de recrutare, cum ar fi abilitatea de a oferi feedback în urma unui interviu. Alte mari minusuri pentru inteligenţa artificială sunt lipsa empatiei şi interacţiunea umană. Inteligenţa artificială vede date acolo unde omul vede emoţie şi acest lucru nu se va schimba prea devreme, este de părere Barbara Van Pay, CEO al Smart HR Consultancy, într-un articol publicat de entrepreneur.com.

    „Din cauza conceptului cu origini în filmele de la Hollywood, multe organizaţii se sperie de ideea de a lăsa pe mâna unui robot anumite proceduri din businessul lor, însă ziua în care inteligenţa artificială va prelua controlul asupra lumii pare să fie departe. Având un potenţial de nedescris în vederea creşterii eficienţei, împreună cu un cost prietenos pe termen lung, se pune întrebarea: merită să foloseşti beneficiile IA pentru nevoile tale de recrutare? Este alegerea potrivită pentru business?”, întreabă Barbara Van Pay. Piaţa roboţilor software creşte într-un ritm alert, urmând ca în acest an să atingă valoarea de 1,1 miliarde de dolari, de la 325 de milioane de dolari în 2016, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Forrester, citat de ZF.