România a fost depăşită în octombrie doar de Estonia, cu o inflaţie de 4,5%.
Locul 3 l-a ocupat Ungaria, cu o inflaţie de 3,9%, urmată de Bulgaria, cu 3,6%, precum şi de Letonia şi Belgia, fiecare având câte 3,2%.
De cealaltă parte, cele mai mici rate ale inflaţiei le-au înregistrat Danemarca (0,7%), Portugalia (0,8%), Irlanda (1,1%), Polonia (1,5%), Croaţia, Italia şi Finlanda (câte 1,7%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Inflaţia din zona euro a accelerat în luna octombrie iar preţurile de consum au crescut, complicând misiunea băncilor centrale pe fondul celui mai slab ritm de creştere economică din 2014 până în prezent.
Preţurile de consum au crescut cu 2,2% faţă de anul trecut, în timp ce indicatorul care măsoară inflaţia excluzând componentele volatile, a crescut la 1,1%.
Inflaţia a depăşit în ultimele 5 luni ţinta de inflaţie a Băncii Centrale Europene, de sub 2%, în contextul în care preţurile la energie au reprezentat unul dintre principalele motive de creştere.
Mario Draghi, preşedintele BCE, şi-a exprimat încrederea faţă de o piaţă a muncii robustă şi faţă de faptul că toate creşterile salariale din zona euro vor ridica şi preţurile de bază, justificând astfel o retragere a stimulilor monetari.
La nivel naţional, inflaţia a crescut în octombrie faţă de septembrie şi în unele din cele mai dezvoltate economii ale zonei euro. Astfel, în Germania nivelul inflaţiei a crescut cu 0,2% în octombrie, la 2,4%, în timp ce în Italia inflaţia a crescut de la 1,5% la 1,7%.
Cu toate acestea, în timp ce perspectivele de inflaţie pentru blocul celor 19 naţiuni din zona euro se temperează, perspectivele pentru creşterea economică s-au deteriorat.
Creşterea economică s-a împotmolit pe final de an în Germania şi Italia, două dintre cele mai mari economii ale regiunii, iar sentimentul din piaţă din indică o revenire puternică prea curând. Riscurile rămân proeminente, iar criza bugetară din Italia împreună cu varianta unui „hard” Brexit ameninţă viitoarea creştere economică a zonei euro.
Mixul dintre o inflaţie accelerată şi o creştere economică încetinită vine într-un moment riscant pentru BCE – care a decis că va încheia anul acesta programul de achiziţie de obligaţiuni.
Până acum, bancherii centrali nu au tras nu semnal de alarmă, Mario Draghi declarând săpămâna trecută că zona euro se confruntă cu „un moment slab, nu cu o recesiune” din cauza unor factori temporari precum problematica sectorului auto din Germania, iar acesta susţine că factorii temporari nu vor afecta perspectivele pe termen lung ale creşterii economice din zona euro.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia, prin internediul unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX, că ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate ȋn România.
“APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova ȋn cadrul Guvernului, ȋn regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra Bugetului de Stat. Conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, ȋncasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal”, transmite Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice.
În opinia acestora, o economie în scădere este unul dintre puţinele lucruri care ar putea diminua rata foarte ridicată a inflaţiei din această ţară.
Banca centrală turcă a încercat să tempereze creşterea inflaţiei majorând recent rata de referinţă a dobânzii la 24% de la 17,75%, calmând astfel temerile pieţelor referitoare la independenţa acesteia în faţa preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Mulţi investitori cred că dobânzile mari în sine nu sunt suficiente pentru a susţine lira şi a îmblânzi inflaţia şi că acestea ar putea crea de asemenea probleme pentru companiile şi băncile locale care se luptă să-şi refinanţeze volume ridicate de datorii.
„Ne aşteptăm la accelerarea inflaţiei medii anuale de la 1,1%% în 2017 la 3,8% în 2018 (pe indicele UE). Conform INS, preţurile de consum au urcat cu un ritm lunar de 0,28% în august, dinamica an/an accelerând la 5,06%, evoluţie influenţată de majorarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. La opt luni, inflaţia medie s-a situat la 5% an/an (4,2% an/an pe indicele armonizat UE)”, se scrie în analiza publicată miercuri de Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al BT.
Această prognoză reprezintă o confirmare a scenariului central anunţat anterior de economistul BT, fiind reconfirmată ca urmare a datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, această prognoză este peste ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR), care este de +/- 2,5%, pentru finele fiecărui an. Prognoza BT mai prevede o rată anuală a inflaţiei de 2,9% pentru acest an şi de 2,7% pentru 2020.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Rata anuală a inflaţiei a crescut în august la 5,1%, faţă de 4,6% în iulie, după un avans de 4,1% al preţurilor la alimente, de 6,7% la produse nealimentare şi de 2,6% la servicii, a anunţat marţi Institutul National de Statistica.
Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,7%.
Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2016 – august 2017), calculată pe baza IPC, este 4,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,5%.
Inflaţia anuală a scăzut în iulie, la 4,6%, după ce staţionase la 5,4% în mai şi iunie, cel mai mare nivel din februarie 2013, când a ajuns la 5,65%.
Comparativ cu luna iulie, în august preţurile de consum au avansat cu 0,2%, cu un plus de 0,6% la mărfuri nealimentare, de 0,1% la servicii şi o uşoară scădere, de 0,1%, la alimente.
De la începutul anului, biletele de avion s-au scumpit cu 19%, gazele cu 16%, serviciile poştale cu 21%, combustibilii cu 5,6%, legumele cu 4,4%, în timp ce fructele proaspete s-au ieftinit cu 2%, ouăle cu 27%.
BNR a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, Banca Naţională estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 %.
Este totodată şi cea mai mare inflaţie lunară înregistrată de Turcia din decembrie 2003 încoace, atunci când inflaţia a fost de 18,36%.
De altfel, luna trecută, creşterea inflaţiei a coincis şi foarte probabil că a şi fost cauzată de accelerarea procesului de devalorizare a lirei turceşti, care a culminat pe 13 august. Raportat la dolarul american, lira turcească a pierdut 40% din valoare pe parcursul acestui an.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Este totodată şi cea mai mare inflaţie lunară înregistrată de Turcia din decembrie 2003 încoace, atunci când inflaţia a fost de 18,36%.
De altfel, luna trecută, creşterea inflaţiei a coincis şi foarte probabil că a şi fost cauzată de accelerarea procesului de devalorizare a lirei turceşti, care a culminat pe 13 august. Raportat la dolarul american, lira turcească a pierdut 40% din valoare pe parcursul acestui an.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
CUTREMUR total în lumea financiară. A început o nouă prăbuşire. Investitorii sunt disperaţi şi au început să scoată masiv banii