BusinessMagazin

Tag: incompatibilitate

  • Articol de lege în baza căruia ANI a declarat incompatibili aleşi locali, discutat de Curtea Constituţională

    Articolul de lege în cazul căruia Curtea Constituţională (CC) urmează să stabilească dacă este sau nu constituţional prevede că un ales local se află în stare de incompatibilitate dacă este şi reprezentant în adunările generale ale societăţilor de interes local.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, potrivit articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    CC a fost sesizată în acest sens de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, pe numele căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    Curtea Constituţională dezbate frecvent excepţii de constituţionalitate cu privire la Legea ANI.

    “Din câte ştiu, mai avem decizii pe acest text de lege. Sunt decizii mai vechi pe acest text de lege, nu pe acest articol, dar pe legile astea sunt foarte multe contestaţii”, a declarat marţi, înainte de începerea şedinţei publice, preşedintele Curţii Constituţionale, judecătorul Augustin Zegrean.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009.

    Constantin Micu a contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată. Hotărârea a fost contestată de Florin Micu, în 2 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

  • Articol de lege în baza căruia ANI a declarat incompatibili aleşi locali, discutat de Curtea Constituţională

    Articolul de lege în cazul căruia Curtea Constituţională (CC) urmează să stabilească dacă este sau nu constituţional prevede că un ales local se află în stare de incompatibilitate dacă este şi reprezentant în adunările generale ale societăţilor de interes local.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, potrivit articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    CC a fost sesizată în acest sens de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, pe numele căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    Curtea Constituţională dezbate frecvent excepţii de constituţionalitate cu privire la Legea ANI.

    “Din câte ştiu, mai avem decizii pe acest text de lege. Sunt decizii mai vechi pe acest text de lege, nu pe acest articol, dar pe legile astea sunt foarte multe contestaţii”, a declarat marţi, înainte de începerea şedinţei publice, preşedintele Curţii Constituţionale, judecătorul Augustin Zegrean.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009.

    Constantin Micu a contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată. Hotărârea a fost contestată de Florin Micu, în 2 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

  • ANI: Doisprezece actuali sau foşti aleşi locali, între care doi primari, în incompatibilitate

    Într-un comunicat de presă transmis joi dimineaţă, ANI precizează că sunt în incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane de funcţii şi calităţi un număr de 12 foşti sau actuali aleşi locali – doi primari, doi viceprimari, un consilier judeţean, un fost consilier judeţean, cinci consilieri locali şi un fost consilier local.

    Astfel, ANI a constatat că viceprimarul din Piatra Neamţ Monica Elena Anton s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27.06.2012 – 26.04.2013, întrucât simultan cu funcţia de ales local a deţinut atât calitatea de avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură ”Monica Anton”, cât şi pe cea de practician în cadrul Cabinetului Individual de Insolvenţă ”Anton Elena Monica”.

    ANI a constatat starea de incompatibilitate şi în cazul lui Gheorghe Vasiloiu, consilier judeţean în Consiliul Judeţean Neamţ întrucât în 28 august 2008 societatea comercială la care a fost administrator şi membru în consiliul de administraţie şi la care este asociat a încheiat cu Consiliul Judeţean Neamţ un contract de asociere pe o perioadă de cinci ani, prin care a fost alocată suma de 108.000 de lei pe lună până la data de 31 decembrie 2008 şi suma de 90.000 de lei pe lună începând cu 1 ianuarie 2009.

    În stare de incompatibilitate s-a aflat, în intervalul 28.02.2011 – 20.06.2012, şi fostul consilier judeţean în CJ Botoşani Ioan Strujan întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat contracte de prestări servicii cu Consiliul Judeţean Botoşani şi instituţii din subordinea acestuia.

    Potrivit ANI, s-au aflat în incompatibilitate şi doi primari – Alin Bănică Stanciu, primarul comunei Izvoarele din judeţul Giurgiu, şi Ioan Vesa, primarul comunei Brazii din judeţul Arad -, precum şi Sorin Avram, viceprimarul comunei bistriţene Leşu, care au deţinut simultan şi funcţia de ales local şi pe cea de administrator al unei societăţi comerciale, respectiv titular al unei întreprinderi individuale.

    În situaţii de incompatibilitate s-au aflat şi cinci consilieri locali – Gheorghe Săndulescu, consilier în comuna teleormăneană Stejaru, Ion Hornea, consilier în comuna Tîmna (Mehedinţi), Leon-Gabriel Georgescu, consilier în comuna Dobreşti (Argeş), Costel Măru, consilier în comuna Tănăsoaia (Vrancea), şi Petre Petricioaia, consilier la Roşiorii de Vede (Teleorman). În cazul a patru dintre aceştia, ANI a constatat că, simultan cu funcţia de consilier local, au fost şi angajaţi ai primăriei, iar consilierul din Roşiorii de Vede a deţinut şi funcţia de cenzor la societatea comercială al cărei acţionar este Consiliul Local.

    Totodată, ANI s-a sesizat şi în cazul unui fost consilier local la Caranşebeş, Petru Albai, întrucât în perioada mandatului său societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat un contract de prestări servicii cu Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, aflat în subordinea CL Caransebeş.

  • Orban: Victor Ponta şi Daciana Sârbu au încălcat flagrant legislaţia privind incompatibilităţile

    Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban îi acuză pe premierul Victor Ponta şi pe soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, de încălcarea legislaţiei privind incompatibilitatea şi conflictul de interese, Orban spunând că Ponta nu a trecut în declaraţia sa de avere bunurile soţiei, aşa cum prevede legea, şi că Daciana Lucru a omis şi ea să precizeze în declaraţiile de avere depuse ca europarlamentar bunurile lui Victor Ponta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În acest context, Ludovic Orban a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri după-amiază, la Târgovişte, că fapta celor doi “poate să aibă o încărcătură de natură penală”.

    ”Am văzut că domnul Horia Georgescu este extrem de viguros în bătălia pentru descoperirea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese. A băgat vreo mie de primari de comune, a băgat câţiva consilieri judeţeni, câţiva primari, câţiva preşedinţi de consilii judeţene, numai că nu vede lângă bătătură, adică nu se uită la Bucureşti. Şi aici permiteţi-mi să vă spun că Victor Ponta şi Daciana Sârbu au încălcat flagrant legislaţia privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, în baza căreia se depun declaraţiile de avere. De când s-au căsătorit – sigur, probabil s-or fi căsătorit în China şi probabil domnul Horia Georgescu nu recunoaşte căsătoria făcută în China (…) – conform legislaţiei, fiind în România, un demnitar aflat într-o funcţie publică are obligaţia de a trece în declaraţia de avere averea integrală a sa şi a soţiei”, afirmă Ludovic Orban.

    Acesta susţine că în declaraţia de avere pe care o depune Victor Ponta de aproape şapte ani, “de când este căsătorit”, nu apare averea Dacianei Sârbu şi că, de asemenea, Daciana Sârbu, care depune declaraţii de avere fiind europarlamentar, nu a trecut în declaraţia sa de avere bunurile lui Victor Ponta.

    “Ne aflăm în situaţia unei încălcări grave a legii inclusiv care poate să aibă o încărcătură de natură penală pentru că domnul Ponta avea şansa în primul an în al doilea an, în al treilea an, în al patrulea an, în al cincilea an, în al şaselea an, să rectifice declaraţia de avere şi să treacă averea soţiei astfel încât să se vadă de cetăţenii români averea reală pe care o deţine familia Ponta-Sârbu” a spus Ludovic Orban.

    Vicepreşedintele liberal a precizat că premierul şi soţia sa deţin împreună şapte case. De asemenea, Orban l-a criticat pe şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, despre care a spus că ”poate are orbul găinilor în ceea ce priveşte Palatul Victoria”.

    ”Vă dau aşa, numai o cifră: şapte case. Familia Sârbu-Ponta deţine şapte case, nu vorbesc de terenuri, depozite şi alte lucruri. De ce vă spun că are o încărcătură penală, deci este considerată fals, o declaraţie întocmită în fals? Sunt întrunite condiţiile pentru infracţiunea de fals. Eu nu pot să înţeleg, poate domnul Horia Georgescu are orbul găinilor în ceea ce priveşte Palatul Victoria, poate nu a ajuns, ocupat fiind să-i găsească pe toţi consilierii locali comunali şi pe toţi primarii de comune pe care i-a băgat în incompatibilitate dintr-o modificare legislativă neinspirată (…) poate atât de ocupat cu lupta aia a uitat să se lupte cu rechinii cei mari. Eu cred că peştele de la cap se împute, eu cred că lupa ANI trebuie să vizeze în primul rând oamenii care deţin funcţii importante, cum sunt preşedintele României, primul-ministru, miniştrii, parlamentarii i aşa mai departe”, a afirmat Orban.

    Acesta a spus că se aşteaptă ca în perioada imediat următoare ANI să se autosesizeze în privinţa premierului şi a soţiei acestuia, în caz contrar vicepreşedintele PNL spunând că va sesiza el atât ANI, cât şi Parchetul.

    ”Mai aştept încă două zile ca ANI să se autosesizeze şi să ia toate deciziile legale care se impun în această privinţă, în caz contrar voi sesiza oficial ANI şi de asemenea voi sesiza Parchetul referitor la cercetarea eventualelor infracţiuni de fals şi iz de fals” a mai spus Ludovic Orban.

  • ANI: Deputatul Marin Anton a fost în incompatibilitate

    Potrivit ANI, Marin Anton nu a respectat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera e) din Legea 161/2003, potrivit cărora “calitatea de deputat este incompatibilă cu: (…) calitatea de comerciant persoana fizică”. Acesta a deţinut, simultan, atât funcţia de deputat, cât şi calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul “Anton D. Marin Întreprindere Individuală”.

    “Persoana evaluată a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Anton Marin a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare”, arată ANI într-un comunicat de presă transmis miercuri.

    Potrivit prevederilor legale, persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    Marin Anton a fost membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) până în 2007, când a plecat la PDL. În aprilie 2012, el s-a întors în PNL, al cărui membru a fost până în luna martie a acestui an. Începând din acel moment, Anton a trecut în Partidul Mişcarea Populară.

    Potrivit Forbes, deputatul Marin Anton are o avere estimată la aproape zece milioane de euro.

  • Băsescu respinge Legea prin care aleşii locali membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi nu mai erau incompatibili

     În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Persoanele declarate în incompatibilitate nu mai pot candida pentru funcţii publice timp de 3 ani

    Prin decizia luată joi de Curtea Constituţională s-a stabilit că sintagma “aceeaşi funcţie” de la articolul 25 alineatul 2 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice se referă la orice funcţie aleasă. Astfel, interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea modificarea legislaţiei privind incompatibilitatea pentru parlamentari

     ”Vreau să mă refer în mod special la un anumit aspect care a fost mult timp definitoriu pentru Senat: faptul că Senatul a fost pentru mult timp un loc al elitelor româneşti. M-am uitat peste istoria sa şi am constatat că mult timp preşedintele Academiei era senator de drept, că universităţile din Iaşi şi din Bucureşti desemnau senatori. Noi azi suntem într-o situaţie pe care o consider exagerată, dacă nu chiar aberantă: orice personalitate a vieţii publice care vrea să fie senator trebuie să renunţe la tot ceea ce a făcut până atunci”, a spus Ponta.

    El a spus că, potrivit normelor actuale, nu mai ai voie să fii profesor universitar, membru al Academiei sau să ai o poziţie de elită concomitent cu deţinerea postului de senator, lucru care, în opinia sa, este în defavoarea calităţii actului de legislaţie şi a prestigiului pe care Senatul îl poate avea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ecaterina Andronescu a câştigat definitiv procesul cu ANI privind incompatibilitatea

     În iunie 2011, Agenţia Naţională de Integritate arăta că, în urma verificărilor, s-a stabilit că Ecaterina Andronescu a fost în incompatibilitate, întrucât a exercitat, simultan, funcţiile de senator şi rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti. ANI preciza atunci că Andronescu era rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti din 2004 şi senator din 19 decembrie 2008, fiind şi vicepreşedinte al Partidului Social Democrat.

    Ecaterina Andronescu a contestat atunci raportul ANI privind incompatibilitatea. În 3 aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti i-a respins cererea de anulare a raportului ANI.

    Decizia a fost contestată de Andronescu, în iulie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care marţi a dat o decizie definitivă în acest dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă liberalism în 2014

    Deja Iohannis a spus că ruperea USL nu exclude o viitoare participare a PNL la o guvernare alături de USD, iar Antonescu, deşi a criticat verbal programul de guvernare al cabinetului Ponta III, a refuzat să-l atace alături de PDL cu o moţiune de cenzură, sub pretextul că programul e “prea neserios”, dar şi-a rezervat dreptul de a ieşi cu o moţiune proprie dacă până la 1 mai Guvernul nu taie CAS cu 5% şi nu introduce neimpozitarea profitului reinvestit.

    Forţa PNL în opoziţie depinde însă şi de capacitatea partidului de a nu pierde parlamentari, fie în favoarea altor partide, fie din cauza problemelor lor cu justiţia, iar aici problema PNL e veche. În ultima săptămână, ANI şi-a continuat neobosită ofensiva, cu încă un lot de 10 senatori şi 22 de deputaţi acuzaţi de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de interese: cei mai mulţi provin de la PNL (15), urmaţi de PSD (7) şi PC (3).

    În acelaşi timp, refuzul parlamentarilor de a aviza începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Daniel Chiţoiu (PNL) şi de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (PNL) şi Ştefan Stoica (PDL), declaraţi incompatibili de ANI, i-a oferit din nou preşedintelui Băsescu ocazia să acuze mafia transpartinică apărată de Parlament, dar i-a făcut şi pe membrii CSM să reflecteze, în premieră, dacă nu e cazul să spargă zidul parlamentar în calea justiţiei printr-o sesizare la CCR, pe motiv de existenţă a unui conflict între puterea judecătorească şi cea legislativă.