BusinessMagazin

Tag: incalzire globala

  • Încălzirea globală: Terra a cunoscut un precedent, în urmă cu 55 de milioane de ani

    În 1980, mai mulţi cercetători americani au studiat praful acumulat pe fundul oceanic, în apropiere de Antarctica. În urma acelor analize, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că Terra a cunoscut un proces de încălzire globală, în urmă cu 55 milioane de ani.

    În acea perioadă, denumită Maximum termic al trecerii de la Paleocen la Eocen (PETM), ca şi în prezent, temperaturile au crescut, ca şi aciditatea oceanelor, iar anumite specii au dispărut.

    Deşi s-a crezut multă vreme că acel episod climatic a durat doar 13 ani, savanţii şi-au revizuit rezultatele şi au ajuns la concluzia că fenomenul s-a întins în realitate pe o perioadă de 1.700 de ani. În schimb, el a fost mult mai brutal decât cel de astăzi, ţinând cont de faptul că, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, temperatura de pe Glob a crescut doar cu 1 grad Celsius. În timpul PETM, temperatura medie globală a crescut cu 5 grade Celsius.

    Descoperind un anumit număr de asemănări, cercetătorii au luat decizia de a studia cu mare atenţie acel fenomen pentru a înţelege mai bine procesele climatice globale din zilele noastre. Mai multe echipe de specialişti au analizat fosile de plancton care conţineau molecule de oxigen. Analizând modificările suferite de structura acelui oxigen, savanţii au ajuns la concluzia că temperaturile de pe Terra au crescut într-adevăr foarte mult în acea epocă. Ei au putut să examineze şi conţinutul de carbon şi au observat că tipul de carbon prezent în acea perioadă a evoluat, confirmând emisiile de gaze cu efect de seră.

    Cantitatea de gaz carbonic eliberată în atmosferă era de aproape 10 ori mai mică decât în prezent. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Salt Lake City din Statele Unite, autorii acestui studiu, în epocă, 1 miliard de tone de CO2 erau eliberate în atmosferă în fiecare an. Or, în prezent, această cantitate fiind de 9,5 miliarde de tone pe an, savanţii consideră că, deşi cauzele fenomenului primei încălziri globale au rămas necunoscute, pot fi totuşi analizate foarte uşor consecinţele acesteia.

    Însă există şi un element speculativ în ceea ce priveşte originea fenomenului: creşterea concentraţiei de metan s-ar fi putut afla la originea unei creşteri a temperaturilor, încălzind astfel oceanele, care la rândul lor creşteau concentraţia de metan etc. Savanţii estimează că este foarte probabil ca un astfel de fenomen să fie în plină derulare în prezent.

    PETM, care nu a fost singurul episod de acest fel – fapt descoperit ulterior -, a dus la extincţia multor specii de pe fundul oceanelor. În schimb, numeroase tipuri de microbi s-au dezvoltat. Cauza acestor dispariţii şi apariţii este simplă: concentraţia de fier prezentă în minerale a crescut, contribuind la iradierea multor specii. Doar cele rezistente la radiaţii au supravieţuit. Într-adevăr, tot mai multe minerale bogate în fier au apărut în acea vreme, iar apa mărilor şi oceanelor a încercat să absoarbă gazul carbonic, determinând o acidificare a oceanelor şi, ca urmare, moartea unora dintre speciile de vieţuitoare marine.

    În afara oceanelor, mamiferele s-au schimbat şi ele. Deşi nu se ştie deocamdată cum au putut să apară anumite specii în astfel de condiţii de mediu, savanţii ştiu deja că acea creştere a temperaturii a provocat o dispersie şi o schimbare a aspectului fizic (de talie mai mică, mai slabe etc.) în rândul vechilor vieţuitoare. Natura a suferit de pe urma acestor evoluţii climatice. În statul american Wyoming, de exemplu, anumite plante au dispărut complet şi au reapărut abia după încheierea PETM.

    În schimb, planeta a evoluat în ultimii 55 de milioane de ani, iar anumite fenomene care se produc în zilele noastre nu au avut loc atunci. Este cazul creşterii nivelului mărilor şi oceanelor: Deşi au existat inundaţii consistente în epocă, gheţarii erau atunci aproape inexistenţi pe Terra, iar nivelul apei a rămas aproape neschimbat. În prezent, activitatea vulcanică ar putea determina încălzirea scoarţei oceanice şi să ducă astfel la o încălzire a apei. Potrivit specialiştilor, o astfel de derulare a evenimentelor ar putea contribui la creşterea, pe termen scurt, a nivelului apelor cu peste 30 de metri.

  • Londra, New York, Tokyo şi Shanghai, ameninţate de ape – FOTO

    Emisiile de carbon produse în timpul arderii petrolului, gazului şi cărbunelui vor duce la topirea calotei glaciare Antarctice şi la o creştere distructivă a nivelului mării.

    Până în prezent studiile privind schimbările climatice s-au concentrat asupra calotei din vestul Antarcticii, însă o nouă cercetare publicată în Science Advances pretinde că şi estul continetului ar fi ameninţat, informează Daily Mail.

    Profesorul Anders Levermann, coautor al studiului, a explicat pentru „The Independent”:  „Dacă dorim să lăsăm moştenire viitorului oraşe ca Toyko, Hong Kong, Shanghai, Calcutta, Hamburg sau New York va trebui să evităm o descărcare în estul Antarcticii”.

    Studiul concluzionează că „emisiile nedomolite de carbon”, care duc la creşterea nivelului mării, ameninţă întreaga calotă glaciară antarctică.

    „Dacă eliberăm toate resursele combustibile fosile pe care le putem obţine, Antarctica va deveni aproape lipsită de gheaţă”, susţine profesorul Levermann.

    „Dacă viitoarele emisii de dioxid de carbon nu vor fi limitate, nivelul mării va creşte cu peste 10 metri în următorii 1000 de ani, iar calota glaciară va dispărea”, mai spune cercetătorul.

    Nu este clar dacă acest proces dimanic este reversibil, iar dacă este, nu se ştie cât timp va dura.

    Ken Caldeira, colegul profesorului Levermann, a declarat, pentru „The Independent”, că nu putem continua extracţia combustibililor fosili şi eliberarea acestora în atmosferă sub formă de dioxid de carbon: „Dacă nu oprim trimiterea spre cer a deşeurilor sub forma dioxidului de carbon, terenul pe care locuiesc în prezent peste un miliard de oameni va ajunge într-o zi sub ape”.

    În prima parte a acestui an, oamenii de ştiinţă au avertizat că omenirea trebuie să fie pregătită pentru o creştere a vitezei schimbărilor climatice.

    Potrivit studiului, rata de creştere a temperaturilor în emisfera norică ar putea fi de 0,25 de grade Celsius pe decadă până în 2020, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 1000 de ani.

    Studiul efectuat de cercetătorii americani de la Pacific Northwest National Laboratory din Washington s-a concentrat asupra schimbărilor produse la intervale de 40 de ani pentru a stabili ce schimbări pot percepe oamenii în timpul vieţii.

    Pământul se încălzeşte din cauza creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră care împiedică disiparea căldurii solare.

    Din cauza variaţiilor climatice pe termen scurt, efectul probabil al încălzirii globale la nivelul unei perioade relevante, cum ar fi durata vieţii unui om, nu este foarte bine înţeles.

  • Încălzirea globală: occidentalii demonstrează, chinezii poluează

    “MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FACEM CA ACEST MOMENT SĂ DEVINĂ UNUL DECISIV„, A SPUS PRIMARUL NEW YORKULUI, BILL DE BLASIO.

    Uriaşul marş a coincis cu demonstraţiile împotriva poluării care au avut loc la nivel mondial, din Marea Britanie şi până în India şi Australia.

    Organizatorii din Manhattan au spus că peste 500 de autobuze au transportat demonstranţi din afara oraşului, iar poliţia a blocat traficul pentru a face loc sutelor de mii de studenţi, angajaţi, părinţi, oameni de ştiinţă, apicultorilor şi multor altora care s-au alăturat marşului. Între alte celebrităţi participante s-au mai numărat actorii Mark Ruffalo, Edward Norton şi Evangeline Lilly. Ruffalo a spus că s-a aflat acolo pentru copiii săi. ”Vreau să fac tot ce pot pentru a le asigura lumea pe care o merită„, a explicat starul din ”Avengers„.

    Demonstranţii au sunat alarma cu tobe, goarne şi peste 20 de fanfare, în timp ce bisericile din oraş au sunat clopotele. În acest timp, 40.000 de oameni au demonstrat la Londra pentru combaterea încălzirii globale, între ei aflându-se Emma Thompson şi muzicianul Peter Gabriel, în timp ce 10.000 de persoane au mărşăluit în Australia.
     
    IDERII MONDIALI PROMIT UN ACORD MONDIAL PENTRU COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    După proteste, discursuri şi angajamente din partea companiilor, liderii mondiali au încheiat un summit al Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice cu sarcina dificilă de a căuta un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

    Preşedintele american Barack Obama şi peste 100 de lideri mondiali au promis să negocieze un acord care să atace problema schimbărilor climatice precum creşterea nivelului oceanelor, intensificarea cicloanelor, inundaţiile record şi valurile de caniculă provocate de poluare.

    ”Sună clopotele de alarmă. Cetăţenii noştri demonstrează. Nu putem să pretindem că nu îi auzim„, a spus Obama în faţa delegaţilor Naţiunilor Unite de la New York.

    Ce nu se ştie încă este cum vor rezolva statele vechile diferende pentru a asigura un acord de reducere a emisiilor poluante până la sfârşitul anului viitor, termenul stabilit. În centrul disputelor se află solicitarea Statelor Unite ca marile ţări în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia, să accepte reducerea emisiilor poluante, la fel ca statele dezvoltate. Obama a spus în mod clar că nu va da înapoi în privinţa acestei solicitări.

    Statele aflate în dezvoltare vor ca ţările bogate să plătească miliarde de dolari pentru a le ajuta să dezvolte energia regenerabilă şi să rezolve problemele încălzirii globale. Angajamentele lor au rămas însă în mare parte neîndeplinite, cu toate că preşedintele francez Francois Hollande a promis 1 miliard de dolari, sumă egală cu cea oferită de Germania. Statele Unite nu au făcut încă niciun angajament în acest sens.

    ”Statele Unite au făcut investiţii ambiţioase în energie curată şi reduceri ambiţioase ale emisiilor de carbon. Cer astăzi tuturor ţărilor să ni se alăture, nu anul viitor sau peste doi ani, ci chiar acum, pentru că nicio ţară nu poate răspunde singură acestui pericol global„, a spus Obama.

    Summitul pe tema încălzirii globale de la Adunarea Generală anuală a ONU a avut rolul să pună bazele unui nou tratat pentru combaterea acestui fenomen, care să fie încheiat în decembrie 2015, dar a scos la iveală şi diferenţele majore care divizează ţările în probleme ca despăduririle, poluarea cu carbon şi scurgerile de metan de la exploatările de petrol şi gaze. Astfel, Brazilia a anunţat că nu va semna un angajament de oprire a despăduririlor până în 2030, Statele Unite au decis să nu se alăture unui grup de 73 de state care susţin taxarea emitenţilor de carbon, în timp ce China insistă ca ţările în curs de dezvoltare să fie tratate diferit faţă de statele dezvoltate, chiar dacă Obama a spus că nimeni nu trebuie să fie tratat preferenţial.

    ”Trebuie să înscriem lumea pe o nouă direcţie. Schimbările climatice sunt problema definitorie a epocii noastre. Ne defineşte prezentul. Răspunsul nostru va defini viitorul„, a afirmat liderul ONU, Ban Ki-Moon, în remarcile sale de deschidere a summitului. În unele privinţe, acest summit a răspuns apelului.

  • Încălzirea globală şi o bacterie pun în pericol una dintre cele mai populare băuturi din lume

    În 24 de ore, întreaga populaţie consumă 1,6 miliarde de ceşti de cafea. Este cea mai populară băutură după apă şi ceai. Din punct de vedere financiar, cafeaua este al doilea cel mai tranzacţionat bun după petrol, iar businessul cafelei a atins, anul trecut, 28,6 miliarde de dolari.

    O bacterie numită Hemileia vastatrix face însă din ce în ce mai multe ravagii, iar în 2013 a produs pagube de jumătate de miliard de dolari în rândul fermierilor din America Centrală.

    Mai mult decât atât, încălzirea globală a început să joace un rol extrem de important, astfel încât seceta şi valurile de căldură excesivă distrug anual sute de tone de cafea. Aceşti factori, combinaţi, pot ajunge să distrugă aproape 40% din producţia de cafea a Americii Centrale, relatează Quartz.

    Având cel mai probabil origini în Africa de Est, bacteria infectează frunzele de cafea, lăsându-le cu pete galbene care distrug procesul de fotosinteză. Bacteria a ajuns pe continent în anii ’70, răspândindu-se pe cale aeriană şi pe hainele muncitorilor.

    Cercetătorii au reuşit, în timp, să producă un soi rezistent, însă bacteria dezvoltă noi tulpine anual. În 2013 aceasta a infectat trei sferturi din recolta din El Salvador şi două treimi din recoltele din Guatemala şi Costa Rica.

    Situaţia devine dramatică, în primul rând, pentru micii fermieri care depind de cafea pentru a supravieţui. Pentru restul lumii, ideea de dispariţia a cafelei nu pare încă a porni dezbateri.

  • Încălzirea globală face primele victime: o insulă e pe cale să fie înghiţită de ape

    Kiribati, o insulă din Pacificul de Sud, se află la doar 3 metri deasupra nivelului apei. Preşedintele statului, Anote Tong, a declarat de curând că în maximum 60 de ani insula nu va mai putea fi locuită, relatează Business Insider.

    Kiribati este în pericol să fie înghiţită de ape din cauza vitezei cu care gheţarii din Groenlanda şi Antarctica se topesc. Acest proces este cauzat, în mare măsură, de emisiile de carbon ale fabricilor, maşinilor şi activităţilor umane.

    Statul din Pacific nu este un poluator important, emisiile de arbon ajungând la doar 7% din media globală.

    Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează Intergovernmental Panel on Climate Change. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

    Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.
    Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.

  • ANALIZĂ: Obama schimbă tonul în lupta împotriva încălzirii globale în privinţa centralelor pe cărbune

     Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) urmează să dezvăluie luni propuneri în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2 pentru ansamblul centralelor termice existente, care reprezintă 40% din totalul emisiilor în Statelor Unite.

    În pofida faptului că gazele naturale capătă tot mai mult teren, cărbunele rămâne o componentă centrală a peisajului energetic american. El este extras în 25 de state, cu Wyoming pe primul loc, urmat de West Virginia, Kentucky, Pennsylvania şi Illinois.

    Sute de centrale pe cărbune, repartizate pe întregul teritoriu american, furnizează aproximativ 37% din electricitatea ţării, devansând gazele naturale (30%) şi domeniul nuclear (19%).

    Calendarul exact şi amploarea măsurilor nu sunt cunoscute încă, însă Washingtonul va stabili obiectivele de reducere a emisiilor pentru fiecare stat american în parte, lăsându-le ulterior o mare marjă asupra modului în care le vor atinge.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.

  • O dispută cu miză de miliarde: încălzirea globală, o ameninţare tot mai serioasă

    Schimbările climatice au consecinţe tot mai severe în întreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav până la sfârşitul secolului dacă omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite şi American Association for the Advancement of Science în rapoarte publicate recent, care au revigorat dezbaterea privind încălzirea globală. Cele mai vulnerabile sunt ţările cu economii emergente – unde industrializarea accelerată din ultimii 20 de ani a fost realizată iresponsabil, în contextul unor norme de mediu relaxate sau inexistente şi ocolite cu uşurinţă din cauza corupţiei -, dar şi statele sărace, neindustrializate, care au o contribuţie modestă la fenomen, însă suferă cel mai mult de pe urma creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta.

    RAPORTUL COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (IPCC) DIN CADRUL ONU ARATĂ CĂ ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ REPREZINTĂ O AMENINŢARE TOT MAI SERIOASĂ LA ADRESA SĂNĂTĂŢII, perspectivelor economice şi surselor de alimentare cu hrană şi apă potabilă a miliarde de oameni din întreaga lume. Efectele fenomenului au potenţialul să genereze foamete sau dezastre naturale şi riscă să provoace tensiuni sociale, violenţe şi chiar războaie, avertizează oamenii de ştiinţă.

    „Lumea, în multe cazuri, este prost pregătită pentru riscurile generate de schimbările climatice„, se arată în comunicatul publicat la începutul săptămânii trecute de agenţia ONU, care avertizează totodată că accentuarea fenomenului încălzirii globale creşte probabilitatea apariţiei unor efecte la scară largă, greu de anticipat şi posibil ireversibile.

    IPCC estimează că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o încetinire cu 0,2 – 2 puncte procentuale a producţiei economice globale. Multe guverne consideră această prognoză drept una conservatoare.
    IN URMĂTOARELE DECENII, SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PREDOMINANT NEGATIVE. CEI SĂRACI ŞI VULNERABILI VOR FI CEI MAI AFECTAŢI„, spune secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe în ceea ce priveşte poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apă potabilă şi deteriorarea unor ecosisteme.

    Raportul prezintă măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept o „poliţă de asigurare„ globală. Cei mai expuşi sunt locuitorii zonelor de coastă şi ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundaţiile şi creşterea nivelului mării pot avea consecinţe severe, de la dislocarea comunităţilor până la pierderea de vieţi.

    Avertismentele au fost luate în serios de înalţi oficiali. „Dacă nu acţionăm dramatic şi urgent, ştiinţa ne spune că condiţiile climatice şi modul nostru de viaţă sunt în pericol. Dezminţirea ştiinţei reprezintă malpraxis. Din unele direcţii auzim că nu ne putem permite să acţionăm. De fapt, nu ne permitem să aşteptăm. Costurile letargiei sunt catastrofale„, a declarat secretarul american de stat John Kerry într-un comunicat.

    Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează IPCC. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

    Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.
    Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.

    Credibilitatea IPCC a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce unul dintre rapoartele agenţiei, publicat în 2007, a prezentat estimări exagerate privind topirea gheţarilor din zona Himalaya. Evaluările ulterioare au indicat că eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului.

    Totodată, unul dintre autorii raportului publicat recent, profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerând că concluziile sunt prea „alarmiste„.

  • Invenţie românească candidată la Premiul Nobel

    “Oilfest” are o gamă foarte largă de aplicaţii şi cuprinde domenii cheie precum: agricultura, industria petrochimică, transporturile navale şi terestre etc. Numai în România, acest produs ar putea fi redate agriculturii circa 600.000 de hectare de pământ infestat, care valorează circa 60 miliarde euro, şi ecologizate 24 de lacuri infestate, aflate lângă rafinării, evaluate la 400 milioane euro, conform unei analize făcute de Institutul Naţional de  Statistică, a spus  inventatorul Mihai Borceanu, CEO al SC Oilfest Company SRL.

     „România trebuie să se impună pe această piaţă, iar Oilfest reprezintă un bun instrument în slujba mediului de afaceri românesc”, a mai adăugat  Borceanu în cadrul unui eveniment de prezentare a produsului.

     

  • “Schimbările climatice, o problemă etică similară sclavagismului”, susţine un specialist NASA

    “Prin comportamentul nostru actual creăm posibilitatea ca generaţiile viitoare să moştenească un sistem climatic ce poate scăpa de sub controlul omenirii. Este o situaţie de urgenţă: putem vedea ce este la orizont, efectele de peste câteva decenii asupra ecosistemelor, asupra nivelului oceanului planetar şi asupra ritmului extincţiei speciilor”, a declarat Hansen. Cercetătorul afirmă că omenirea se va confrunta în mod repetat cu dezastre naturale care vor afecta zone extinse ale planetei.

    Săptămâna viitoare, profesorului Hansen îi va fi decernată prestigioasa Medalie Edinburgh ca recunoaştere a meritelor sale în progresul ştiinţei. Hansen va pleda în discursul de acceptare pentru taxarea la nivel global a emisiilor de carbon.

    Mai mult pe www.descopera.ro.