BusinessMagazin

Tag: inaugurare

  • Microsoft şi E-Civis au inaugurat RoboHub, spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare

    Asociaţia E-Civis, cu sprijinul Microsoft, a lansat RoboHub, un spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare care îşi propune să deschidă drumul spre tehnologie şi spre o gândire analitică copiilor din familiile dezavantajate din Bucureşti şi zonele adiacente.
    În cadrul RoboHub (str. Mihai Eminescu 19-21) vor avea loc în fiecare week-end, începând din data de 29 septembrie, diferite cursuri, de la programare cu cei mai mici roboţi programabili, Minecraft Education şi MakeCode, până la cele cu Arduino şi Raspberry Pi.

    Fiecare tip de curs va avea maxim 20 de participanţi şi o durată de 1 lună, permiţând astfel unui număr cât mai mare de copii să ia contact direct cu unele dintre cele mai îndrăgite discipline, robotica şi programarea, şi oferindu-le totodată şansa de a testa platforme de programare şi hardware diferite. Din 29 septembrie vor începe cursurile de Introducere în programarea roboţilor şi Programarea cu MakeCode şi Micro:Bit, iar la sfârşitul lunii octombrie vor mai fi introduse încă 4 tipuri diferite.  

    “Am ales roboţii ca mijloc de învăţare din mai multe motive, identificate inclusiv în lucrări academice: atelierele cu roboţi sunt activităţi practice, care presupun o gândire critică şi creativă. Dincolo de acest lucru, îi ajută pe copii să reflecte şi asupra naturii umane prin analizarea modului complex în care un robot trebuie programat pentru a efectua acţiuni, cum ar fi păşitul sau comunicarea prin cuvinte.

    De asemenea, investiţia Microsoft a deschis calea unei colaborări sustenabile în domeniul educaţiei digitale pentru copiii din Bucureşti şi judeţele învecinate prin atragerea unor parteneri importanţi precum Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului sau Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti.”, a declarat Ana-Maria Stancu, iniţiator şi Preşedinte E-Civis.

    RoboHub este parte a programului “Alt Viitor” derulat de Microsoft pentru a susţine dezvoltarea de competenţe digitale, prin activităţi de programare, pentru peste 11.000 de elevi. În plus, prin evenimentele de popularizare şi resursele online şi offline dezvoltate în cadrul fiecăruia dintre cele patru proiecte, va creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii, asigurându-se totodată formări de specialitate pentru mai bine de 4.000 de profesori din întreaga ţară, concentrându-se în special pe zone defavorizate.

    E-Civis este o asociaţie activă în România din 2009, membră la nivel local şi european a Digital Skills and Jobs Coalition, dar şi a Reţelei Europene de Robotică, având o experienţă semnificativă în promovarea valorilor democratice prin intermediul tehnologiei. Prin proiectul Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, E-Civis îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării şi din Moldova, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare.

  • MedLife îşi extinde reţeaua cu o hyperclinică în Oradea

    Hyperclinica MedLife este rezultatul unei investiţii de 1.2 milioane euro, se întinde pe o suprafaţă de 1.100 mp şi este dispusă pe trei nivele. Unitatea cuprinde un punct de recoltare, cinci săli de investigaţii (gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, urologie, cardiologie etc.), un salon post-anestezic şi 12 cabinete, destinate consultaţiilor clinice şi paraclinice. Echipa este formată din peste 60 de medici, asistente şi personal de suport.
    „Inaugurarea primei hyperclinici MedLife în Oradea susţine planurile noastre de extindere naţională. Este un oraş în plină dezvoltare, iar deschiderea unei clinici de mari dimensiuni aici nu face altceva decât să vină în întîmpinarea pacienţilor şi să le ofere servicii medicale integrate, la cele mai înalte standarde. Aşa cum am anunţat încă de la începutul anului către investitori şi acţionarii noştri, vom continua planul de extindere la nivel de ţară şi vom prospecta în continuare piaţa, cu accent pe oraşele cu populaţie medie”, a declarat Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.

    Pacienţii pot accesa servicii medicale multidisciplinare şi tratamente pentru 19 specialităţi, printre care medicină internă, pediatrie, ortopedie, ginecologie, alergologie, ORL, neurologie, psihologie, psihiatrie, diabet şi nutriţie, cardiologie şi stomatologie.
    În prezent, MedLife funcţionează în Oradea cu un laborator de analize, inaugurat în martie anul acesta, două puncte de recoltare şi o hyperclinică, aceasta din urmă fiind cea mai recentă investiţie.

    Totodată, astăzi, MedLife a anunţat şi preluarea integrală a centrului Transilvania Imagistică Oradea, furnizor de servicii medicale de diagnostic, imagistică şi radiologie, unul dintre cei mai importanţi jucători din nord-vestul ţării pe acest segment. Centrul este dotat cu aparatură medicală de înaltă performanţă, iar investigaţiile sunt realizate de către o echipă de specialişti.

  • Şova: Până la finalul acestui an, vor fi inauguraţi cel puţin 60 de kilometri de autostradă

    „Estimările mele au fost făcute că am putea pune în circulaţie în jur de 60 de kilometri de autostradă, iar acest obiectiv ni-l vom atinge. Aşa cum au evoluat şantierele, apreciez, că, într-o variantă optimistă, ar putea fi vorba de până la 80 de kilometri de autostradă, pe care, până la 31 decembrie 2018, să se poată circula”, a declarat Lucian Şova, după audierile din Comisia de specialitate din Camera Deputaţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România – FOTO

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.
     
    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.
     
    De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.
     

  • Primul tren din lume pe bază de HIDROGEN. Principiul de funcţionare

    Două trenuri Coradia iLint fabricate de producătorul francez TGV Alstom circulă, de luni, pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde şi Buxtehude din nordul Germaniei – o rută deservită până acum de trenuri echipate cu motoare diesel, scrie AFP.

    “Primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen intră în serviciul comercial şi este pregătit pentru producţia în serie”, a declarat Henri Poupart-Lafarge, CEO Alstom, la ceremonia de lansare din Bremervoerde, staţia unde trenurile vor fi alimentate cu hidrogen.

    Locomotivele sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o reacţie chimică între hidrogen şi oxigen, un proces în urma căruia singurele emisii sunt aburul şi apa. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a ajuns un produs care era considerat GUNOI să fie iubit de milioane de oameni

    Doritos este în prezent un brand de snack-uri care valorează miliarde de dolari –  în trecut însă, acesta era considerat gunoi în parcul de distracţii Disneyland, locul în care acest produs s-a născut.  

    Parcul de distracţii a fost inaugurat în California, în 1995, an în care compania Frito-Lay a deschis şi un restaurant în parc. Restaurantul se numea Casa de Fritos şi avea specific mexican.

    Aici se vindeau celebrele tortillas, lipiile mexicane cu diferite umpluturi. Fiindcă multe dintre aceste preparate erau aruncate după ce se învecheau, reprezentanţii restaurantului au găsit o variantă de utilizare a acestora. Au  tăiat şi prăjit fostele tortillas, iar produsul rezultat le-a plăcut clienţilor atât de mult, încât Casa de Fritos l-a inclus în meniu.

    Noile chips-uri s-au dovedit a fi atât de populare, încât au început să fie distribuite la nivel naţionale de Frito-Lay în 1966. În prezent, sunt răspândite în toată lumea.

     

  • Începe prăbuşirea în sistemul bancar: LOVITURĂ majoră pentru cea mai puternică bancă

    Pierderea încrederii în creditorul german, după un lung şir de scandaluri, concedieri şi mutări în conducere, a cauzat un declin puternic al capitalizării de piaţă a companiei. Deutsche Bank este pe pierdere de trei ani încoace şi mai mulţi analişti pun sub semnul întrebării strategia directorului executiv, Christian Sewing.

    Acţiunile Deutsche Bank au atins apogeul în 2009, iar de atunci au pierdut 90% din valoare. Numai anul acesta au scăzut cu 37 de procente, însă la ora 11 în această dimineaţă erau pe creştere cu 0,7% la bursa din Frankfurt.

    Includerea în acest tip de index a devenit foarte importantă pentru companii, într-o lume dominată de fonduri de investiţii pasive. Doar indicele Euro Stoxx 50 este în vizorul unor fonduri de investiţii care gestionează active în valoare de mai mult de 40 mld. euro. Excluderea băncii din index ar însemna că investitorii vor începe să vândă, pe măsură ce se vor orienta către noile companii incluse.

    Scăderea acţiunilor sub nivelul minim pentru a fi inclus în acest index a fost în medie de 5,6% în luna dinainte de anunţ şi încă trei procente între anunţ şi retrogradarea propriu-zisă.  Marea problemă a băncilor care au decăzut din acest index a fost reputaţia.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cel mai lung traseu de tiroliană din România a fost inaugurat

    Extins recent cu încă 15 tronsoane, sistemul de tiroliene de la Canionul Şapte Scări i-a încântat pe turiştii, informează stirileprotv.ro.

    Traseul format din 36 de tronsoane porneşte de la baza canionului şi poate fi parcurs în 90 de minute. Înainte de lansare, un specialist le oferă turiştilor ponturi care să îi ajute să ajungă în siguranţă la sol.

    În coborâre, turiştii au parte de un peisaj spectaculos: traseul trece printr-o pădure deasă, de-a lungul unui pârâu.

    Intrarea în canion costa 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Cei care au vrut să încerce şi tiroliana au mai plătit 90 de lei.

     

  • Câţi bani a făcut în trei zile restaurantul românesc care „se bate” cu McDonald’s şi KFC

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a redeschis de curând unitatea din centrul comercial Mega Mall Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 110.000 euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primele trei zile de la inaugurare, s-au înregistrat vânzări în valoare de circa 10.200 euro şi un trafic de 1.679 de clienţi, după cum reiese din infrormaţiile trimise de companie.

    Reprezentanţii Spartan au ca ţintă o creştere a vânzărilor cu circa 40% în al doilea semestru (S2) din 2018, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

    „Avem planuri mari pentru această unitate şi cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experienţa pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon, cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”, a declarat Răzvan Nanuş, Director General al Rerum Food S.R.L., companie prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona de food-court a centrului comercial, în apropierea restaurantului KFC.

    Proiectele francizatului Spartan care a preluat restaurantul din Mega Mall includ deschiderea unei noi unităţi în Bucureşti, în cursul acestui an, în hypermaketul Carrefour Orhideea, precum şi inaugurarea primei unităţi stradale din capitală.

    „În afară de toate marile centre comerciale, ne dorim să ne extindem şi la nivel de unităţi stradale în Bucureşti. Din punct de vedere al rentabilităţii, într-un oraş care prezintă caracteristicile Bucureştiului, putem deschide maximum 20 – 25 de restaurante, dar mai avem până acolo. Avem în plan inaugurarea primului restaurant stradal în circa un an, iar acum ne concentrăm foarte mult pe alegerea celei mai bune zone”, a punctat Ştefan Mandachi, CEO al Strong MND S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan a înregistrat la nivelul întregului grup, restaurante proprii şi restaurante francizate, o creştere a cifrei de afaceri cu peste 24%, faţă de S1 2017. Cifra de afaceri raportată la nivelul anului trecut este de 20 milioane de euro, mai mare cu 52% faţă de 2016, când s-a situat la 14 milioane de euro. În 2018 sunt planificate, la nivel naţional, deschideri în toate oraşele în care nu există încă nicio unitate marca Spartan: Sibiu, Oradea, Bistriţa, Satu Mare, Roman.

    Răzvan Nanuş, omul de afaceri care a preluat franciza Spartan din Mega Mall, are 33 de ani şi o experienţă de şapte ani pe piaţa restaurantelor de tip fast-food. Înainte de a prelua franciza pentru unitatea Spartan din Cora Pantelimon, în august 2016, a fost Director de Dezvoltare în cadrul S.C. Strong MND Corporation. În prezent, este şi partener pe partea de dezvoltare pentru platforma de francize francizelacheie.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 39 de restaurante, dintre care 15 sunt restaurante proprii şi alte 24 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 22 de oraşe din ţară: Suceava, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti,
    Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa, Bacău şi Bistriţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2017 este de 20 milioane de euro. În cele 15 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate 240 de persoane, iar în total, în toate cele 39 de unităţi lucrează peste 600 de oameni.

     

     

  • Antreprenor global – în serie

    „Am început în această industrie când eram tânăr, aveam 32 de ani şi un background deja format în alt sector”, povesteşte Jesper Nielsen, omul care stă în spatele transformării uneia dintre cele mai mari companii din domeniul bijuteriilor, Pandora. Anul trecut, aceasta a generat vânzări de 2,95 de miliarde de euro. Compania şi-a câştigat popularitate şi pe piaţa locală, unde în 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, a înregistrat o cifră de afaceri de 74,4 milioane de lei.
    Jesper Nielsen a obţinut în 2005 drepturile exclusive de vânzare a bijuteriilor Pandora, până la acel moment o companie de mici dimensiuni, şi a reuşit să ajungă în doar patru ani la venituri de 100 de milioane de euro. „Am fost fascinat de procesul de business care înconjoară bijuteriile, este ceea ce numim o industrie lentă, dar şi una care are un public extrem de mare – femeile din lumea întreagă. Nu există femeie care o să spună, vreodată, «am destule bijuterii»”, descrie Nielsen piaţa pe care activează. El are deja 16 ani în industrie şi nu se vede făcând altceva.
    Nielsen spune că povestea lui se aseamănă cu visul american: s-a urcat în maşină, a condus din Danemarca în Germania şi a început să bată la toate uşile, încercând să vândă bijuterii: „Am creat businessul de la zero, eu am fost primul angajat“.
    Recunoaşte că nu se pricepea atât de bine la bijuterii, dar norocul a făcut să aibă în jurul său doamne care să îl înveţe cum trebuie să arate produsele. De altfel, mărturiseşte că şi acum cunoştinţele sale legate
    de bijuterii sunt limitate, el ocupându-se în principal de partea de business. „Eu nu am creat bijuterii, dar am avut grijă ca bijuteriile să ajungă la femei din lumea întreagă”, îşi descrie el, metaforic, activitatea.
    În ceea ce priveşte exitul din Pandora, spune că acesta a venit ca urmare a expansiunii rapide: „Vine un moment în viaţa fiecărui antreprenor când businessul devine prea serios. Ne place să facem business, dar vrem să ne şi distrăm ocupându-ne de business. Pandora crescuse atât de mult, încât ajunsesem să petrec zile întregi în şedinţe, ceva ce nu îmi doream. Prefer să călătoresc, să am întâlniri cu angajaţii, să îi motivez; cumva, am lăsat Pandora să ajungă prea mare.” Având în vedere de succesul de care se bucura Pandora la nivel global, găsirea unui investitor care să preia compania nu a ridicat probleme. Pandora s-a listat pe bursă în 2011, iar Jesper Nielsen a renunţat la funcţia de CEO un an mai târziu, pentru ca în 2015 să vândă şi ultimul pachet de acţiuni deţinut.
    Atunci când părăseşti o afacere de asemenea dimensiuni, explică Nielsen, există clauze neconcurenţiale pe care trebuie să le respecţi. La momentul expirării respectivei clauze, el a pornit un nou business în Statele Unite, tot în domeniul bijuteriilor, pe care l-a vândut după alţi trei ani unui grup de investitori privaţi danezi.
    Danezul spune că personajul care îl inspiră este Amancio Ortega, fondatorul Inditex, pentru că acesta a găsit reţeta prin care să schimbe lumea. „Nu avem o companie ca Zara în industria noastră, aşa că am luat-o încă o dată de la capăt.“
    Noul business despre care vorbeşte el este Amazing Jewelry, pornit în urmă cu doi ani şi care a ajuns recent şi în România. „Am început în iunie 2016, la Copenhaga, iar magazinul acela există şi în ziua de azi. Am început apoi să extindem businessul în mai multe ţări, şi asta am făcut în ultimele 18 luni, ajungând să fim prezenţi pe 15 pieţe.” În următorul an, produsele Amazing Jewelry vor fi disponibile clienţilor din peste 50 de pieţe din lumea întreagă, inclusiv China, Statele Unite şi majoritatea ţărilor din Europa.
    Investiţia iniţială într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, incluzând aici stocul de marfă, amenajarea şi chiria. În comparaţie, costurile necesare deschiderii unui magazin de prezentare Pandora se ridicau la 300.000 de euro, explică danezul. „Am modificat multe lucruri, am scăzut preţul produselor, am făcut tot ce se putea ca să menţinem costurile la un nivel scăzut.“ Doar în luna iunie compania a inaugurat 18 magazine noi de prezentare; în următoarele 12 luni, planul de afaceri prevede deschiderea a 112 noi unităţi.
    „Repet, ne inspirăm destul de mult de la ceea ce a făcut Inditex cu Zara: vrem să vindem produse multe şi la un preţ corect, nu suntem ieftini pentru că bijuteriile nu au fost niciodată ieftine, dar încercăm să livrăm produse de calitate în locaţii premium la un preţ avantajos. Acesta e modelul de business”, remarcă el.
    Dincolo de preţ, Nielsen explică faptul că designul magazinelor e unul modern, diferit de cele tradiţionale care „tind să arate ca nişte muzee“. „În ceea ce priveşte realizarea efectivă a bijuteriilor, nu avem doar designeri, ci oameni care observă trendurile. Am o echipă de fete care studiază în permanenţă ce e la modă, spre exemplu dacă se poartă sau nu perle, astfel încât să avem tot timpul în magazin produse pentru toate gusturile“, explică el.
    Toate bijuteriile sunt produse în Asia, principala fabrică aflându-se în Thailanda, iar modelele sunt realizate de peste 1.000 de designeri.
    „2017 a fost un an foarte bun, profitul fiind de 7,4 milioane de franci elveţieni (compania este înregistrată în Elveţia – n.red.). Am derulat multe afaceri în Danemarca şi am fost mulţumiţi, dar sistemul de taxare e foarte complicat, în vreme ce elveţienii sunt mult mai deschişi din acest punct de vedere. Modul în care generăm bani e unul simplu: din drepturile de folosire a mărcii şi din licenţe. Practic, noi vindem drepturile de a distribui brandul în jurul lumii, iar asta e ceva foarte profitabil”, descrie el modelul de business.

    Poziţionare, poziţionare, poziţionare. Şi apoi oameni
    Aşa descrie Jesper Nielsen esenţa unei afaceri în domeniul bijuteriilor, fie că e vorba de Amazing Jewelry sau de primul său business, Pandora. „În Bucureşti nu mai poţi deschide un magazin în afara mallurilor, dar în alte oraşe modelul poate fi aplicat. Depinde foarte mult de piaţă, în Italia spre exemplu ne pregătim să deschidem un magazin stradal (magazinul a fost între timp inaugurat – n.red.).“ El vorbeşte apoi de oameni, amintind un principiu valabil în cazul oricărui business: „Dacă ai grijă de oamenii tăi, atunci afacerea va avea succes“.
    În ceea ce priveşte România, compania e prezentă cu două magazine în Bucureşti şi unul în Timişoara; în septembrie va fi inaugurat şi magazinul din Cluj, urmând apoi celelalte oraşe mari – Iaşi, Braşov şi Constanţa. „Suntem extrem de selectivi atunci când vine vorba de locul unde vom deschide un nou magazin. Cel de aici, din Promenada, e poziţionat perfect”, spune danezul arătând spre magazinul de-abia inaugurat. „Trebuie să aştepţi, să fii răbdător, dar şi să ai puţin noroc în astfel de situaţii. De fapt, jumătate din businessul nostru e aşteptarea unui loc potrivit pentru magazin.“
    În momentul de faţă, cele mai profitabile magazine sunt cele din Germania, dar fondatorul Amazing Jewelry se aşteaptă ca acest lucru să se schimbe după lansarea în America de Nord şi China. Pentru a sprijini această afirmaţie, el notează că va deschide în China în jur de 200 de magazine. „Pentru Statele Unite nu avem încă un număr, pentru că e o piaţă care funcţionează în sistem de francize, dar am un sentiment bun şi în legătură cu evoluţia de acolo.“
    Atunci când partenerii deschid un nou magazin, implicarea sa e minimă; ei îl sună, comandă produsele şi îl anunţă în ce zi va fi deschis magazinul.
    Cât de multe se poate extinde compania? Calculul lui Jesper Nielsen e unul cât se poate de simplu: există 7.700 de malluri în lume, prin urmare pot exista 7.700 de magazine. „Eu sunt un om al numerelor, calculez câte spaţii există şi asta îmi spune câte magazine Amazing Jewelry pot fi. Multe dintre magazine vor eşua, dar multe altele vor avea succes, iar noi îi aşteptăm întotdeauna pe cei care reuşesc.“
    Danezul spune că nu se gândeşte niciodată la exit atunci când porneşte o afacere, pentru că nu ştie ce îi va aduce ziua de mâine. „Nu mă gândesc la asta, muncesc ca un nebun şi aştept să văd ce se întâmplă. Urmezi energia, urmezi firea naturală – de-asta am şi gândit un model de business care să nu necesite o companie mare. O să am distribuitori şi francizaţi în lumea întreagă, dar compania în sine nu ar trebui să aibă mai mult de 10 angajaţi. Pentru mine, ăsta e un lucru bun, pentru că nu vreau să conduc mii de oameni.“