BusinessMagazin

Tag: import

  • Studiu: România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice

    „Primele iniţiative în sensul recrutării de forţă de muncă din afara ţării au început să apară în România în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi”, notează autorii studiului.

    Potrivit Smartree, industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii, iar cei mai mulţi angajaţi străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda – ţări în care nivelul de trai este sub cel al României.

    „Companiile din România au început să-şi pună problema importului de angajaţi din ţări non-UE, care să asigure resursa umană în sectoarele în care există deficit de personal şi activitatea riscă să fie întreruptă din această cauză. În schimb, costurile ridicate asociate procedurii de angajare internaţională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor, reprezintă cele mai importante dezavantaje. Printre dezavantaje se mai numără diferenţele culturale şi de limbă vorbită, integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură, un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului, procesul de recrutare internaţională şi volatilitatea forţei de muncă adusă”, mai arată studiul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone

    Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.

    „Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.

    Potrivit lui Dragoş Vasile, Consi­liul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.

    „S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.

  • UNCAPI: Producţia de roşii şi cartofi româneşti a fost gata la 20 mai. Legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere

    „Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce inseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

    Majoritatea producătorilor agricoli întampină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că  marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii locali suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure „traiul decent” – cantităţi mai mici la un preţ mai mare. 

    „De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa”, spune Florin Burculescu, preşedinte al cooperativei Ţara Mea.

    Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri.

  • Hotelier din Eforie Nord: Încercăm să aducem cameriste din Republica Moldova. „E greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul.“

    „Avem 250 de angajaţi, dar am depus, alături de mai mulţi hotelieri de pe litoral, o cerere pentru aducerea de angajaţi din Republica Moldova. Pentru început avem nevoie de 20 de cameriste. Este foarte greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul de forţă de muncă, dat fiind că avem foarte mulţi români ce muncesc în străinătate, iar exportul de forţă de muncă se face foarte uşor“, a spus pentru ZF Nicolae Bucovală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Acţiunile, preţul petrolului şi cotaţiile dolarului au crescut pe fondul reconcilierii SUA-China

    Pe plan european, costurile de împrumut ale Italiei au urcat, iar bursa din Milano a scăzut pe măsură partidul populist antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi formaţiunea de extremă-dreapta Liga Nordului au ajuns la un acord privind programul de guvernare al potenţialei coaliţii.

    Indicele pan-european STOXX 600 a urcat cu 0,4%, înregistrând maxime din ultimele 3 luni, indicele englez 100 FTSE a înregistrat un nou record şi a crescut cu 0,9%, iar contractele mini futures pe indicele american S&P, ESc1, au crescut cu 0,6% în urma unei sesiuni de tranzacţionare pozitive din Asia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producător de căpşuni: „Cum sa supravietuiesti in Romania din agricultura. Sincer, nu cred ca e posibil. Intr-un final vor disparea mici producatori si vom importa fel de fel rahaturi necomestibile si pline de chimicale si ne mai intrebam de ce suntem tot timpul bolanvi. ”

    Ionel Tonea: „Cum sa supravietuiesti in Romania din agricultura/ legumicultura…
    Sincer, nu cred ca e posibil.
    Ajung in piete capsuni din Bulgaria , comercianti le vand la 7-8 lei / kg.

    Cum poate producatorul roman sa concureze cu asa ceva. Am mers in piata Pucheni din Bucuresti, 90 % din cei care vindeau aveau capsuni din tara vecina.
    Cum facem fata la asa ceva?

    Statul roman ce face? Doarme. Inteleg ca sunt anumite reguli impuse de catre UE dar sa nu ne batem joc de producatorul roman.
    Incercam sa supravietuim, dar nu suntem lasati.

    Intr-un final vor disparea mici producatori si vom importa fel de fel rahaturi necomestibile si pline de chimicale si ne mai intrebam de ce suntem tot timpul bolanvi.

    OPRITI IMPORTURILE INUTILE, FACETI CONTROALE IN PIETE,VERIFICATI DACA SE VAND PRODUSE ROMANESTI ASA CUM SCRIE PE PRET

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Resursele de energie au crescut în primele 2 luni din 2018 cu 1,3%

    Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2018, au totalizat 5.863 mii de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 72,9 milioane tep faţă de perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017.

    Producţia internă a însumat 3,5 milioane tep, în scădere cu 88,4 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2,3 milioane tep.

    În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 12.242,3 milioane kWh, în scădere cu 155,0 milioane kWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro