Tag: IMM

  • Fintechul Omnicredit, controlat de un fond de investiţii deţinut de omul de afaceri Ion Florescu, a obţinute o finanţare de 2 mil. euro pentru a dezvolta serviciul de factoring destinat IMM-urilor din România

    Platforma de fintech Omnicredit a obţinut o finanţare de circa 2 milioane de euro de la un fond de investiţii de debt specializat în finanţări pe factoring, fondurile urmând să fie folosite pentru servicii de microfinanţare pentru IMM-uri.

     „În special în rândul IMM-urilor, perioada care urmează se anunţă marcată de dificultăţi în asigurarea lichidităţii necesare pentru desfăşurarea operaţiunilor. Sincopele fluxurilor logistice vor continua probabil, sub impactul valurilor succesive ale pandemiei şi al războiului din Ucraina. Încă nu este clar cât de gravă va fi criza alimentară provocată de scăderea dramatică a livrărilor de cereale din Ucraina şi Rusia, care împreună exportau circa 30% din volumul total de grâu tranzacţionat la nivel mondial, însă semnele nu sunt deloc încurajatoare”, este de părere Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

    Acţiunile Omnicredit sunt deţinute în proporţie de 15% de către Elisa Rusu şi 85% de către fondul de investiţii Reconstruction Capital II LTD, listat pe secţiunea AIM a London Stock Exchange şi controlat de omul de afaceri Ion Florescu.

    În prezent, Omnicredit are expuneri curente în piaţă de aproximativ 4,5 milioane de euro şi a acordat în total, de la înfiinţare (2019) până în prezent, finanţări de circa 45 milioane de euro.

    Volumul total de finanţări acordate de companie în 2021 a fost de aproximativ 20 milioane euro. În platforma Omnicredit şi-au înregistrat conturi un număr de aproape 6.000 de clienţi.

     

     

  • Sprijin de 300 de milioane de euro pentru IMM-urile din agricultură

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat vineri că va finanţa, prin Programul Operaţional Competitivitate, microgranturi şi granturi pentru capital de lucru în valoare de 300 milioane euro destinate IMM-urilor din domeniul agriculturii.

    MIPE a publicat, vineri, în consultare publică proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru IMM-urilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, iniţiat împreună cu Ministerul Agriculturii şi şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT).

    Potrivit unui comunicat al MIPE, administratorul schemei de ajutor de stat va fi MAT în parteneriat cu agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului.

    „Acordarea finanţărilor face parte din pachetul de măsuri <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul României şi vizează reducerea impactului semnificativ generat de creşterea preţurilor la produsele de bază şi derivatele acestora, precum şi acordarea de sprijin pentru redresarea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pisciculturii, acvaculturii şi industriei alimentare, unele dintre cele mai afectate de efectele pandemiei COVID-19”, se arată în comunicat.

    Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este alocat un buget de 250 milioane euro.

    Conform proiectului, vor putea beneficia de aceste ajutoare de stat: IMM -uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, societăţi cooperative agricole, cooperative agricole, grupuri şi organizaţii de producători şi întreprinderi familiale.

    Microgranturile vor fi în valoare de 5.000 euro, iar valoarea granturilor pentru capital de lucru va fi stabilită în funcţie de cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, astfel:

    -5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 13.500 euro;
    -15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro;
    -max. 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro.

  • OTP Bank România va acorda finanţări de până la 10 milioane lei pentru antreprenorii locali prin Programul IMM Prod, cu garanţii de stat de până la 90%

    OTP Bank România va acorda finanţări de până la 10 milioane lei pentru antreprenorii locali prin Programul IMM Prod, implementat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, firmele beneficiind de garanţii de stat de până la 90% din suma solicitată.

    Finanţările pot acoperi încurajarea producţiei autohtone de bunuri de larg consum, reconversia de la intermediere la producţie, digitalizarea activităţii sau îmbunătăţirea standardelor de mediu, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei energetice în cadrul proceselor de producţie.

    Antreprenorii pot accesa credite în valoare de maximum 10 milioane lei pentru proiecte de investiţii, respectiv 5 milioane pentru capital de lucru.

    ”Mă bucur că antreprenorii au la dispoziţie o paletă diversificată de programe dezvoltate atât intern, cât şi de către stat, prin intermediul Fondurilor de Garantare, adaptate nevoilor lor. Este dovada clară că înţelegem aportul incontestabil al IMM-urilor în societatea românească. În ceea ce priveşte Programul IMM Prod, cred că poate avea un rol esenţial în planul ambiţios de a transforma economia noastră de consum într-una de producţie. Având în vedere experienţa noastră în cadrul Programului IMM Invest şi Subprogramului AGRO IMM Invest, am convingerea că vom demonstra şi de această dată că suntem parteneri care depăşesc în mod pozitiv aşteptările”, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct, Coordonator al Diviziei de Afaceri, OTP Bank România.

    Pe lângă garanţii de stat de până la 90% din valoarea creditelor acordate, în cadrul Programului IMM Prod, clienţii beneficiază de ajutor de stat care acoperă integral valoarea comisionului de risc şi a celui de administrare pe toată perioada de valabilitate a garanţiei, dobândă subvenţionată pe o perioadă de maximum 24 de luni, în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică, precum şi de o componentă neramburasabilă până la maximum 10% din valoarea finanţării garantate.

     

  • (P) Avantajele acordurilor comerciale UE: sprijină companiile locale să ajungă în întreaga lume

    Foto: Access2Markets sărbătoreşte un an de succes

    Deşi ABCON este o afacere mică într-o ţară mică, acordurile comerciale, potrivit directorului Barry Smith, îi oferă o dimensiune internaţională. Compania situată în zona rurală a Irlandei produce din 2005 produse abrazive specializate pentru obţinerea unor finisaje speciale pe suprafeţele metalice sau suprafeţele la care accesul este dificil cu unelte standard. Produsele sale sunt folosite, printre altele, în ingineria de precizie, în industria aerospaţială şi în sectorul auto. Iar, datorită acordurilor comerciale, are acum clienţi în Coreea de Sud, Chile, Singapore, Canada şi nu numai. 

    Cunoştinţe specializate, de nişă, furnizate întregii lumi

    Producţia de masă este dificilă pentru o ţară precum Irlanda, care nu poate concura cu puteri industriale precum Germania. După cum spune dl. Smith, „ţările mai mari pot atinge o scară mai mare, datorită pieţei lor interne mari”. Cu toate acestea, el crede că ţările mici pot concura eficient în ceea ce priveşte produsele specializate şi exact asta face ABCON: „Producem un produs de nişă care poate fi ambalat şi expediat la un preţ pe care piaţa îl poate accepta, alături de servicii şi asistenţă tehnică excelente”. 

    Când şi-a început activitatea, ABCON avea nouă angajaţi. Astăzi, are 140 de angajaţi cu normă întreagă, ceea ce face din companie un angajator important în regiune. Pe lângă aceştia, mai lucrează şi cu furnizori şi subcontractanţi locali pentru diverse servicii. În acest fel, acordurile comerciale au efecte pozitive asupra companiilor din UE care poate că nici măcar nu sunt orientate spre export.

    Cele două provocări principale cu care se confruntă IMM-urile în privinţa accesului la pieţele internaţionale sunt costurile de intrare pe noi pieţe şi accesul la informaţii. Costurile de intrare pe o piaţă nouă afectează mai tare IMM-urile decât firmele mai mari. Stabilirea, evaluarea conformităţii, autorizarea produselor, recunoaşterea calificărilor profesionale şi alte cerinţe pot avea aceleaşi costuri nominale, dar au un impact mai mare asupra IMM-urilor, care dispun de mai puţine resurse pentru internaţionalizare. Aceleaşi asimetrii sunt valabile şi în ceea ce priveşte accesul la informaţii despre oportunităţile de acces pe piaţă (cum ar fi legile şi reglementările de pe pieţele străine, standardele tehnice naţionale diferite, birocraţia dificilă). Companiile mari îşi pot permite să plătească consultanţă juridică şi economică privind cerinţele de reglementare, dar acest lucru este mai dificil pentru IMM-uri.

    Comisia Europeană a făcut un pas important în această direcţie prin lansarea, în octombrie 2020, a noului său portal online Access2Markets. După un an, portalul a ajuns la 1,8 milioane de vizitatori unici, ceea ce evidenţiază succesul său şi utilitatea pentru IMM-uri. Faptul că multe părţi sunt multilingve este deosebit de util pentru IMM-uri.

    “Uniunea Europeană are peste 45 de acorduri comerciale cu peste 70 de ţări şi regiuni. Access2Markets descompune regulile şi condiţiile complexe în informaţii practice, oferindu-le firmelor mai mici acces mai uşor la acordurile comerciale şi la beneficiile acestora. Exportatorii de bunuri şi servicii din UE pot afla despre condiţiile preferenţiale la care ar putea avea dreptul şi despre cum să le valorifice”, spune Denis Redonnet, Chief Trade Enforcement Officer (responsabilul principal pentru aplicarea legislaţiei comerciale) al Comisiei Europene.

    Denis Redonnet, responsabilul şef al Comisiei Europene pentru Controlul Comerţului

    Access2Markets permite companiilor să caute detalii specifice despre bunurile importate şi exportate, inclusiv despre tarife, taxe, reguli de origine, cerinţe privind produsele, proceduri vamale, bariere comerciale şi statistici privind fluxurile comerciale.

    Portalul găzduieşte informaţii privind regulile de origine pentru toate ţările partenere din UE şi dispune de o funcţie de comparare a regulilor pentru diferite acorduri şi produse. Instrumentul integrat de autoevaluare a regulilor de origine (ROSA) permite companiilor să evalueze dacă produsul lor respectă regulile de origine respective şi le îndrumă cu privire la modul de aplicare a regulilor specifice produsului şi destinaţiei de export, astfel încât produsul lor să poată beneficia, eventual, de un tarif preferenţial. Instrumentul include explicaţii şi exemple clare privind modul în care se poate beneficia de origine şi cum se poate utiliza, de exemplu, cumulul. Pentru a uşura viaţa companiilor, ROSA conţine instrucţiuni clare privind documentaţia necesară ca dovadă de origine pentru a obţine preferinţele tarifare. Comisia înregistrează zilnic aproximativ 500 de evaluări în ROSA.

    Access2Markets are informaţii detaliate pentru companii cu privire la toate acordurile comerciale ale UE. Un exemplu este Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător dintre UE şi Canada.

     

    Acordurile comerciale înseamnă mai mult decât taxe vamale reduse. De exemplu, numele unor regiuni europene este sinonim cu anumite alimente şi băuturi specializate. UE acordă statutul de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) pentru a se asigura că numai brânza Gorgonzola din Italia sau vinul spumant din Champagne din Franţa pot folosi numele regiunii respective în cadrul activităţilor de branding şi de marketing. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Magiunul Topoloveni, un gem de prune din regiunea Topoloveni din România.

    Pentru producătorul Sonimpex, această protecţie suplimentară face ca acordurile comerciale să devină un factor decisiv atunci când ia în considerare noi pieţe. Acest lucru se datorează faptului că acordurile comerciale ale UE includ IGP, care oferă o protecţie juridică împotriva concurenţei neloiale.

    Succesul Access2Markets

    Access2Markets are până la 10.000 de utilizatori zilnici. Statisticile vorbesc de la sine, dar succesul portalului a fost subliniat şi la începutul acestui an, când, într-un vot de încredere important, Access2Markets a câştigat votul publicului pentru premiul Ombudsmanului UE pentru bună administrare.

    Satisfacţia utilizatorilor a reieşit, de asemenea, dintr-un sondaj realizat în rândul companiilor şi organizaţiilor din întreaga UE, cărora li s-a cerut să prezinte experienţele lor practice de utilizare a portalului Access2Markets şi modul în care au beneficiat de acesta. Mărturiile rezultate au fost covârşitor de pozitive şi au vizat uşurinţa de utilizare şi informaţiile actualizate.

    Organizaţie: Local Enterprise Office Donegal, Irlanda

    “Platforma Access2Markets oferă o multitudine de informaţii pentru companiile care explorează noi pieţe şi suntem încântaţi să o punem la dispoziţia clienţilor noştri EEN din Irlanda.” Eileen Kelly, coordonator EEN.

     

    Access2Markets ajută IMM-urile europene să exporte şi să importe în mod simplu, oferind companiilor instrumentele necesare pentru a naviga într-o lume digitalizată – dându-le posibilitatea de a face comerţ internaţional. Datorită acordurilor comerciale ale UE, IMM-urile din UE pot realiza din ce în ce mai mult părţi importante ale procesului de export şi de import online, economisind mult timp cu birocraţia şi reducând semnificativ costurile de curierat. Anterior, companiile trebuiau să trimită separat documente pe hârtie prin intermediul unor curieri internaţionali costisitori. Acum este nevoie doar de câteva clicuri de mouse.

    Vizitaţi Access2Markets

     

  • Platfoma George de la BCR devine operaţională şi pentru IMM-uri, care îşi pot gestiona afacerile digital

    Platforma de banking George de la BCR, folosită în ultimii trei ani de persoane fizice, poate fi utilizată acum şi de IMM-uri şi microîntreprinderi, care îşi pot deschide un cont online şi au o serie de produse şi funcţionalităţi prin care îşi pot gestiona afacerile digital.

    Prin lansarea lui George şi pentru mediul de business, BCR propune antreprenorilor un portofoliu de produse şi funcţionalităţi digitale care include digital onboarding (orice antreprenor, administrator unic de companie, îşi poate deschide un cont pentru afaceri 100% online, fără să intre în contact fizic cu banca), multiprofile (asigură gestionarea în aplicaţie a contului de business, cât şi a celui personal, şi elimină nevoia folosirii de tokenuri fizice sau a numerelor de telefon diferite), overdraft digital (oferă posibilitatea contractării unei linii de credit de până la 300.000 de lei, 100% online, cu un timp de aprobare de 15 minute, fără solicitarea altor documente). În ultimul an, peste 80.000 de IMM-uri au folosit platforma în faza de testare.

    „Ultimii doi ani au demonstrat rezilienţa constructivă şi creativă a mediului de afaceri din România. Le datorăm enorm antreprenorilor, pentru că au ştiut să se adapteze şi au făcut acest lucru cu un efort impresionant, atât material, cât şi uman. În spatele afacerilor, care trec prin transformări existenţiale şi, în primul rând, digitale, sunt oameni cărora le trebuie un partener de drum ancorat în prezent şi conectat la viitor“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR. 

    CEO-ul BCR consideră că antreprenorii au nevoie de o platformă deschisă pentru afaceri inteligente, capabilă să le simplifice viaţa, care să le ofere flexibilitate şi viteză în luarea deciziilor ce fac diferenţa în business. „Un instrument care le poate asigura transferuri mai rapide de informaţie, fluxuri de lucru mai eficiente şi servicii financiare mai rapide, fără hârtii semnate şi deplasări fizice“, a mai declarat Sergiu Manea, CEO al BCR. Platforma George are peste 1,3 milioane de clienţi persoane fizice în România, din care 300.000 din 2021.

     

     

  • Cum digitalizezi o economie

    Nevoia de digitalizare în rândul companiilor din piaţa locală nu e o noutate, însă pe fondul actualei crize sanitare a devenit mai acută decât oricând. Pentru a răspunde acestei carenţe, Vodafone România a implementat recent V-Hub, o platformă lansată la nivel de grup, care oferă consultanţă, informaţii şi soluţii concrete IMM-urilor aflate în impas. Cum pot beneficia companiile de sprijinul acestui instrument?

     

    „Din păcate, în continuare nu suntem printre cele mai digitalizate ţări din Europa în zona IMM-urilor, din contră”, aminteşte Mihnea Rădulescu, director Enterprise Business Unit, Vodafone România, de o problemă foarte prezentă în piaţa locală. În paralel, el face referire şi la indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), care urmăreşte progresul ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte competitivitatea lor digitală, şi care, în 2020 a plasat România pe locul 27 în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. Mai mult, raportul DESI arată că întreprinderile mici şi mijlocii din piaţa locală sunt în urma companiilor mai mari în ceea ce priveşte adoptarea aproape a tuturor tehnologiilor şi doar 11% din totalul IMM-urilor româneşti fac vânzări online, faţă de media UE de 18%. În plus, doar 5% din cifra de afaceri a acestor businessuri vine din comerţul electronic, comparativ cu media de 11% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. „Această statistică arată că există o nevoie uriaşă de instruire, deoarece de multe ori companiile nu ştiu ce înseamnă acest cuvânt – digitalizare, şi există foarte puţine cunoştinţe legate de cu cine trebuie lucrat pentru a putea face primii paşi în această direcţie”, susţine Rădulescu. În opinia sa, e important cum transmitem informaţia, cum vorbim cu aceşti antreprenori, cum vorbim cu companiile mai mici, în aşa fel încât să înţeleagă beneficiile digitalizării, direcţia în care trebuie să investească, de ce trebuie să facă asta şi cu ce îi ajută fie în supravieţuire, fie în creşterea competitivităţii lor pe piaţă.

    În continuare, Rădulescu susţine că, deşi e foarte apetisant să ne gândim la companiile mari, la brandurile mari, care au soluţii din ce în ce mai sofisticate, unde într-adevăr putem vorbi de inovaţii la nivelul online-ului, lumea aceea este deja una cu care noi, ca persoane, avem deja contact, consumăm de la acele branduri şi nivelul de sofisticare e foarte mare. „Trebuie să nu uităm că aceste IMM-uri şi companiile mai mici reprezintă peste 50% din contribuţia în economia românească şi peste 60% din angajările din România. Cred că e extrem de relevant şi cred cu tărie că într-o economie competitivitatea vine şi din această zonă. Trebuie ajutată pentru că altfel, pe măsură ce trece timpul, acest decalaj faţă de companiile din alte ţări devine din ce în ce mai mare şi competitivitatea scade.” Acesta, adaugă el, e principalul scop, principala intenţie a V-Hub: de a-i ajuta tocmai pe aceşti întreprinzători, companiile ceva mai mici, care îşi permit mai puţine lucruri şi care deocamdată nu înţeleg ce înseamnă digitalizare şi cu ce îi poate ajuta. „Şi când spunem IMM-uri, conform definiţiei europene standard, ne referim la companii de până la 250 de angajaţi. Cu siguranţă nu ne limităm la aceste companii. Cum spuneam, aveam clienţi în zona companiilor strategice, dar acolo discuţiile sunt de altă natură. Deja majoritatea companiilor respective au soluţii mult mai avansate decât cele despre care vorbim. De aceea, V-Hub este focusat către companiile cu până la 250 de angajaţi”, notează reprezentantul Vodafone. Potrivit lui, cea mai mare nevoie de digitalizare o au micii antreprenori, companiile de până la 100 de angajaţi, care pot lua soluţii standardizate şi le pot folosi cu succes şi cu o contribuţie semnificativă în value chain-ul lor.

     

    Front comun pentru digitalizare

    Deşi suntem mult în urmă, situaţia nu este „roz” nici în alte ţări. Un studiu efectuat de Vodafone Group anul trecut, pe un eşantion reprezentativ de 1.200 de companii mici şi mijlocii din mai multe ţări europene, arată că multe IMM-uri se confruntă cu bariere semnificative în ceea ce priveşte adoptarea serviciilor digitale. De pildă, 51% dintre IMM-uri au dificultăţi să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul potrivit şi 38% au spus că au nevoie de sprijin prin cursuri de instruire. Acelaşi studiu Vodafone a arătat că acele companii mici şi medii care s-au digitalizat au avut cele mai mari şanse de a identifica noi oportunităţi de business în timpul pandemiei, iar afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare şi-au asigurat oportunităţi cu o rată de cel puţin două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai puţin digitalizate. Conceptul V-Hub, creat de Vodafone Group, a fost lansat aşadar în mai multe ţări, precum Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, România fiind la rândul său printre primele pieţe care au integrat acest instrument prin care, pe de-o parte, companiile se pot informa despre ce înseamnă acest buzzword – digitalizare, dar şi cum se transpune în practică acest concept, cu impact direct în business. „Având în vedere şi particularitatea României, despre care am discutat, şi anume acest grad scăzut de digitalizare, noi l-am adoptat foarte rapid, suntem una dintre primele ţări, şi cred foarte mult în acest concept şi că această platformă poate să ne aducă mai mult pe noi în atenţia companiilor, IMM-urilor din România ca un partener de digitalizare.”

    Platforma a fost lansată în plan local în iunie 2021 şi funcţionează în baza a trei piloni. Are, în primul rând, o componentă de conţinut online, dedicat digitalizării afacerilor mici şi mijlocii, prin care clienţii se pot informa cu privire la noi moduri în care îşi pot dezvolta afacerea prin tehnologie. „Încercăm să ţinem acest conţinut adaptat nevoilor şi tendinţelor actuale”, notează Mihnea Rădulescu. Pe V-Hub sunt peste 70 de articole pe care cei care intră pe portal le pot citi, pe teme legate de work from home, de deschiderea unor noi canale de vânzări, tip eCommerce, marketing digital, securitate cibernetică, semnături digitale. „Sunt o sumedenie de articole care se doresc a ajuta antreprenorii sau oamenii din business să înţeleagă la ce ne referim. Încercăm să upgradăm continuu acest conţinut. Nu am creat un conţinut şi l-am lăsat acolo. De la momentul lansării până acum am crescut semnificativ numărul de articole şi de linkuri pe care companiile le pot accesa şi de unde se pot informa, şi dorim să facem asta în continuare.”

    A doua parte a platformei este legată de posibilitatea de a avea o consultanţă unu la unu. Aici, spune Rădulescu, nevoile sunt diferite, oamenii reacţionează în mod diferit, fiecare doreşte să se informeze în mod diferit. „Am considerat şi considerăm în continuare că o discuţie unu la unu cu antreprenorul respectiv, să îl numim generic, poate ajuta enorm.” Compania are o echipă dedicată acestui lucru, care răspunde cererilor antreprenorilor de a sta de vorbă, şi prin acea discuţie Vodafone poate înţelege puţin mai bine nivelul de dezvoltare a ”subiectului”, mărimea sa, domeniul de activitate, şi poate veni cu sfaturi perfect adaptate. „Dacă ne referim stricto-senso la cei care se ocupă de consultanţă şi care contribuie activ la conţinutul platformei vorbim de peste 15 persoane, pentru că avem peste zece persoane care oferă consultanţă unu la unu, şi evident că vom scala numărul consultanţilor şi în funcţie de nevoia pe care o vom înregistra de acum încolo. Suntem dispuşi să investim în această scalare”. Dar, la modul general, există echipe întregi care contribuie, platforma beneficiază de susţinere din foarte multe departamente, din zona de marketing, digital şi IT, adaugă el. „E un număr mare de persoane care contribuie şi un efort semnificativ pe care noi îl facem.”


    „Antreprenorii pot avea idei de afaceri în foarte multe direcţii, dar cel puţin în paralel cu gândurile pe care le au vizavi de produs, vizavi de distribuţie sau vânzare, ori cum îşi vor finanţa afacerea – lucruri normale la început de drum, cred că e bine să ia în calcul şi această componentă tehnologică care poate până acum câţiva ani nu era primul lucru la care s-ar fi gândit.”


    Un alt lucru pe care Vodafone îl face prin V-Hub este de a le arăta clienţilor şi de a le pune la dispoziţie anumite instrumente de digitalizare (semnătură digitală, arhivă digitală etc.) pentru a le încerca pe o perioadă de o lună. Potrivit lui Rădulescu, pe platformă există o sumedenie de astfel de produse, soluţii aplicabile în diverse domenii de activitate, inclusiv în agricultură, producţie. „Ce e mai important să înţeleagă cei care le adoptă, chiar şi pentru o perioadă de probă, este modul în care îi ajută.” Un alt aspect care merită menţionat este faptul că antreprenorii pot încerca aceste soluţii o lună şi apoi, dacă îşi doresc, îşi pot face un abonament lunar cu preţuri diferite în funcţie de soluţie.

    Un exemplu de soluţie e posibilitatea ca o companie să îşi facă un website la un cost scăzut, cu un abonament lunar, pe un anumit standard, lucru care va ajuta respectiva afacere „să aibă o prezenţă online, cu un anumit nivel de rezonabilitate şi o imagine de bun simţ în faţa oricărei persoane care intră pe acel site”. În plus, businessul respectiv îşi poate construi, cu ajutorul platformei, şi un mic magazin online, fără investiţii sau eforturi enorme, unde să poată să vândă produsele, să îşi modifice preţurile, şi să poată alege cu cine livrează dintr-o listă mare de curieri pe care respectiva soluţie îi va pune la dispoziţie, în funcţie de preţ, distanţă şi anumite coordonate comerciale. Cu cât este însă mai personalizată o soluţie, se intră în alt gen de discuţie, subliniază el.

    Un alt aspect important legat de motivele pentru care o companie ar lua o soluţie de digitalizare de la V-Hub este, potrivit lui Rădulescu, şi faptul că nivelul de securitate, de încredere pe care îl pot avea în aceste soluţii e unul garantat de Vodafone. „Fiecare soluţie digitală pe care noi o punem la dispoziţie este o soluţie testată de noi, testată din punct de vedere al securităţii, e un on-boarding făcut în reţeaua noastră, care este una dintre cele mai avansate din perspectiva securităţii reţelelor de securitate, fie mobile, fie fixe.” E, aşadar, o garanţie suplimentară a siguranţei pe care companiile care apelează la ea o pot avea din punct de vedere cibernetic, pe lângă faptul că pot plăti sub formă de abonament şi au întotdeauna pe cine să sune, cu cine să vorbească şi beneficiază de experienţa vastă, de peste 20 de ani în relaţiile cu clienţii, a Vodafone. Aceste aspecte, spune Mihnea Rădulescu, pun Vodafone în poziţia de a avea un parteneriat foarte bun cu toate aceste companii.

     

    Soluţia ratelor lunare

    Costul soluţiilor disponibile pe V-Hub începe de la câţiva euro pe lună. „Nu trebuie să ne gândim la nişte sume foarte de mari.” În funcţie de dimensiunea companiei, de numărul de angajaţi, de domeniul de activitate, soluţiile pot diferi extrem de mult, explică Mihnea Rădulescu. Există, astfel, şi soluţii primare de securitate, de semnătură digitală, care pot fi adoptate de orice fel de companie, inclusiv de cele foarte mici, care nu au fonduri comparabile cu companiile mari. „În general cred că e relevant să ne uităm la dimensiunea şi capacitatea financiară a companiei de a se digitaliza. De aceea, cred că unul dintre aspectele importante în lucrul cu o companie precum Vodafone e că aceste soluţii se pot plăti printr-un abonament. Nu trebuie să vii să investeşti 1.000-2.000 de euro upfront, ci poţi să ai un abonament care poate include soluţii software şi echipamente conectate. E o gamă foarte largă.” Potrivit lui, cu cât sunt mai mari companiile, mergând aici către multinaţionale sau companii foarte mari – clienţi strategici, acolo deja aceste soluţii devin foarte sofisticate şi implică un nivel de personalizare extrem de mare. „Acolo nu există un preţ standard. Soluţia trebuie construită din diverse componente. În funcţie de adaptarea care se face pentru diverse soluţii de software, echipamente, combinaţia dintre diverse soluţii, acolo preţurile se compun în funcţie de nevoile şi adaptarea, personalizarea pe care o facem pentru client. Dar la nivelul clienţilor mai mici, unde vorbim de soluţii standardizate, care pot servi fără probleme o companie mică sau antreprenorială, acolo preţurile încep de la câţiva euro pe lună.” V-Hub ca platformă este însă accesibilă fără niciun fel de angajament, fără obligativitatea de a achiziţiona un abonament. „E o platformă prin care noi arătăm ce trebuie şi ce poate fi făcut şi să şi ajutăm companiile, discutând cu ele.”

    De obicei, aproape toate tipurile de servicii se fac pe doi ani, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul soluţiilor digitale disponibile pe V-Hub, companiile având posibilitatea să prelungească contractul dacă doresc. „Există şi un anumit nivel de flexibilitate. Unele companii pot avea inclusiv îngrijorarea legată de situaţia în care ar fi nevoite să închidă temporar, din cauza pandemiei, mai ales că anumite sunt şi vor fi în continuare afectate. Vodafone a avut, în zona de business, o înţelegere foarte mare pentru situaţia în care ne aflăm. Am acordat o grămadă de susţinere companiilor care au trecut prin perioade dificile.” Compania este, aşadar, deschisă să discute cu fiecare dintre clienţii săi pentru a înţelege de ce şi cum îi poate ajuta, precizează Mihnea Rădulescu.

    Din iulie şi până în prezent peste 5.000-6.000 de companii au intrat pe V-Hub şi au discutat despre diverse aspecte legate de digitalizare. Pe măsură ce platforma îşi îmbogăţeşte însă resursele care susţin acest efort de instruire, educare şi sfaturi pentru companii, reprezentanţii Vodafone se aşteaptă la un număr mult mai mare. „Deja vedem, recent, o creştere semnificativă a cererilor pe care le avem pe această platformă. Cred că este nevoie de o perioadă în care companiile să înţeleagă că există această resursă.” Şi asta pentru că momentan, cu excepţia companiilor mari, cu care se lucrează de ani şi ani de zile şi derulează proiecte cu inovaţii extrem de sofisticate, pentru companiile mai mici Vodafone continuă să fie un operator de telecomunicaţii. „Pentru noi e foarte important, pe lângă faptul că, evident, rămânem un operator de telefonie mobilă, de servicii fixe, pe care vom continua să le upgradăm, îmbunătăţim şi inovăm, şi să le oferim clienţilor sau potenţialilor clienţi această zonă de digitalizare.” Aceasta, continuă Mihnea Rădulescu, e o parte importantă a strategiei companiei, poziţionarea faţă de companiile din România ca un partener de digitalizare, de tehnologie, fiind extrem de relevantă, „pentru că lucrurile evoluează, iar soluţiile pe care noi le avem, ecosistemul de parteneri cu care lucrăm, unele soluţii internalizate în Vodafone şi ale noastre 100% sunt viitorul şi sunt zona pe care noi vrem să discutăm cu clienţii noştri, indiferent de dimensiune, evident, oferindu-le soluţii adaptate pentru nevoile pe care le au.”

     

    O nevoie omniprezentã

    În ceea ce priveşte zonele ţării în care există cea mai mare nevoie de digitalizare, Mihnea Rădulescu spune că ştim cu toţii că nevoia de digitalizare e mult mai mare în companiile din spaţiul rural sau în oraşele mai mici de 20.000-50.000 de locuitori, fiind, de asemenea, şi mai greu să comunici cu reprezentanţii lor. „Va trebui să treacă puţin timp pentru ca toţi să audă şi să ştie că există această resursă.” Până acum, aceşti „early adopters”, cei care sună primii pentru a primi consultanţă din partea V-Hub sunt cei care ştiu că au o nevoie şi că îşi doresc să facă nişte paşi în această direcţie, însă poate nu au cunoştinţe, nu ştiu unde şi cu cine să vorbească. „Dar pe măsură ce trece timpul vedem o curiozitate din ce în ce mai mare, şi sunt convins că aceste companii sau antreprenorii, managerii, sunt din sectoare foarte diferite.” Potrivit lui, nu industria în care activează o companie, cât mai degrabă dimensiunea acesteia, vechimea în piaţă dă acest nivel de adopţie, mai mare sau mai mic, al digitalizării. „Şi cred că pe asta trebuie să ne concentrăm.” Dacă în companiile mari, cu care Vodafone lucrează pe foarte multe proiecte de digitalizare, cu tehnologii de tipul IoT sau IcT, există deja înţelegerea valorii pe care digitalizarea sau componentele digitale o pot aduce în businessul respectiv, fie că vorbim de creşterea productivităţii, a competitivităţii în modul în care se vinde un produs sau serviciu, când ne uităm, în schimb, la companiile mai mici, acolo lucrurile stau foarte diferit. „Nu cred că este atât de mult despre industrie sau sectoarele de activitate. Nu pot spune că sună cei din HoReCa sau din retail, de exemplu. Nevoia e foarte mare în majoritatea sectoarelor de activitate. Sigur, sunt anumite sectoare, cum e cel de IT, unde e de aşteptat ca adopţia instrumentelor digitale să fie considerabil mai mare, pentru că inclusiv obiectul de activitate duce în acea direcţie. Dar, pe de altă parte, când ne uităm la companii de până în 10-30 de angajaţi, unele dintre ele mai noi pe piaţă, sau nu neapărat, acolo, cu siguranţă, e nevoie de mult mai mult decât vedem în acest moment.”

    În opinia sa, în acest moment cel mai important este ca cei care iau chiar o soluţie gratuită timp de o lună, să o ia şi să înţeleagă de ce o încearcă. „E posibil, şi de multe ori ni s-a întâmplat multora să încercăm ceva, dar să fie ceva ce nu are niciun sens pentru noi, şi evident că la sfârşitul zilei am încercat-o degeaba, pentru că eram de la bun început pe calea de a nu ne trebui aşa ceva. Pentru noi mai important e să fim siguri că îi trebuie acea soluţie, că are nevoie de ea.” Astfel, în momentul în care reprezentantul V-Hub a ajuns la concluzia că respectivul business are nevoie de o soluţie de acel tip, compania o poate lua şi folosi, pentru a vedea ce beneficii îi aduce, având apoi posibilitatea de a decide, cu toate informaţiile pe care le are la dispoziţie, dacă doreşte să continue să o folosească sau nu. „Focusul nostru a fost să oferim o pleiadă de soluţii care să adreseze mai multe tipuri de nevoi. Atât timp cât soluţia există în portofoliul companiei noastre, ei vor putea să facă un abonament.”

    De asemenea, el consideră că pentru IMM-uri e important să identifice împreună cu reprezentanţii V-Hub care e acea valoare pe care Vodafone o poate adăuga, care e valoarea justificată de preţul pe care ei îl plătesc, de banii pe care trebuie să îi investească, pentru că fără telefon mobil, fără smartphone, nimeni nu mai poate trăi, fiind lucruri similare cu a avea curent sau apă. „Cred că toţi suntem dependenţi în acest moment 100% şi evident că acolo continuăm să fim un jucător pe care clienţii se pot baza în continuare şi am dovedit-o din nou şi din nou în toţi aceşti ani. Şi vom continua să fim în vârful inovaţiei în acea direcţie, în zona de telecomunicaţii, doar că în paralel cu comunicaţiile se pot adăuga foarte multe elemente de digitalizare, care să adauge o valoare mai mare în businessurile pe care le au clienţii noştri. Şi asta este pentru noi motivul pentru care investim în această direcţie. Suntem primii care o facem la modul acesta în România şi credem că această inovaţie e una de bun augur pentru mediul de afaceri.”

    Deşi nu oferă cifre pentru investiţia în lansarea V-Hub, Rădulescu spune că sunt sume consistente, compania făcând aceste investiţii deoarece crede foarte mult în acest concept al viitorului. „E un concept pe care noi vrem să mergem în continuare, face parte din strategia noastră şi cumva toată lumea ştie că Vodafone e un provider de telefonie mobilă, că poate să îşi cumpere telefoane cu abonament de la noi. Nu cred că e cineva care să nu ştie asta despre Vodafone. Dar credem că trebuie să ştie toate companiile că pot apela la noi şi în această direcţie a digitalizării pentru că asta e nevoia.” De altfel, potrivit lui, Vodafone are un plan bugetar foarte serios dedicat digitalizării. „Vom continua să facem aceste eforturi pentru că încet, încet, lumea se mută din ce în ce mai multe în spaţiul digital, şi chiar dacă unele cifre şi date ne arată un nivel destul de scăzut, mai există şi veşti bune, şi anume că adopţia e una din ce în ce mai mare. Şi noi suntem ferm convinşi că asta e direcţia cea mai bună.”

     

    Impactul pandemiei

    Despre actuala criză sanitară Mihnea Rădulescu spune că, deşi nu e nimic bun legat de pandemie, ne putem „agăţa” totuşi de un faptul că ne-a învăţat ce înseamnă lipsa digitalizării. „Pe măsură ce trece timpul multe companii îşi dau seama că viitorul nu are cum să fie sută la sută fizic, nu are cum să fie sută la sută offline. E o nevoie foarte mare de digitalizare.” El dă exemplul semnăturii electronice, pe care multe companii nici nu se gândeau să o adopte. „Şi de ce ar fi avut-o? Umblam cu hârtiile. Pe măsură ce trece timpul obsevăm însă, inclusiv în viaţa de zi cu zi, că a început să apară din ce în ce mai mult posibilitatea de a semna electronic.” Sunt multe companiile care au făcut paşi în această direcţie, adaugă el, multe domenii prosperând, dar în condiţii foarte dificile şi cu sacrificii foarte mari. Oferă, aici, exemplul câtorva dintre marile companii de curierat, clienţi ai Vodafone. „Ştiu foarte bine de la ei prin ce au trecut şi trec în continuare în perioada asta, cu expunerea angajaţilor şi nu numai. Dar au prosperat, a crescut volumul de livrări către cetăţeni, către companii în perioada aceasta enorm faţă de perioada premergătoare companiei. Ceea ce arată că e, poate, un indicator mic sau relevant pentru magnitudintea pe care a luat-o comerţul online în România.”

    În ceea ce priveşte companiile mari, care au resurse pentru a se digitaliza dar aleg să nu o facă, Rădulescu spune că o explicaţie ar putea fi faptul că au abordat o anumită strategie comercială. „Când ne uităm însă la adopţia comerţului online la modul general, în ultimul an şi jumătate, e clar că e o diferenţă faţă de ce se întâmpla înainte. Adopţia magazinelor online e una din ce în ce mai mare pentru că e nevoie de aşa ceva.”

    Ca sfat pentru cei care pornesc acum un business, Mihnea Rădulescu spune că antreprenorii pot avea idei de afaceri în foarte multe direcţii, dar cel puţin în paralel cu gândurile pe care le au vizavi de produs, vizavi de distribuţie sau vânzare, ori cum îşi vor finanţa afacerea – lucruri normale la început de drum, e bine să ia în calcul şi această componentă tehnologică care poate până acum câţiva ani nu era primul lucru la care s-ar fi gândit. În opinia lui, un antreprenor trebuie să fie informat, să fie open-minded, să stea de vorbă cu specialişti şi să se informeze, „pentru că e posibil ca uneori investiţiile pe care le fac în zona de tehnologie să fie mult mai justificate decât alte investiţii la care s-ar putea gândi într-un spaţiu sau într-un model tradiţional de business. Uneori, tehnologia îţi oferă surprize foarte mari.”

  • (P) GoSign al InfoCert: un mod de lucru cu totul nou pentru IMM-uri şi profesionişti

    Revoluţia digitală care a caracterizat anul 2020 (şi care continuă şi în 2021) a avut drept principale protagoniste afacerile de mici dimensiuni.

    Spre deosebire de realităţile de dimensiuni mai mari – care începuseră deja de ceva vreme un proces de transformare digitală şi care s-au descoperit ca fiind mai pregătite în contextul limitării mobilităţii, esenţiale pentru izolarea pandemiei – IMM-urile şi profesioniştii care în trecut adoptaseră instrumente digitale au fost nevoiţi să efectueze o schimbare bruscă şi radicală a tendinţei pentru a putea fi operativi 100% de la distanţă.

    Astfel, un instrument indispensabil pentru desfăşurarea activităţii în mobilitate – Semnătura electronică – a devenit nu doar din ce în ce mai răspândit, ci şi din ce în ce mai popular: utilizatorii, în fapt, au experimentat nu numai posibilitatea de a semna dosare şi documente fără a avea nevoie de hârtie sau de a se deplasa, ci mai ales posibilitatea de a gestiona relaţiile cu clienţii, furnizorii, colaboratorii şi angajaţii într-un mod mult mai rapid, mai sigur şi mai eficient.

    Semnătura electronică a permis, de fapt, un mod de lucru cu totul nou.

    Tocmai pentru a facilita această transformare, InfoCert – Tinexta Group şi-a reorganizat complet platforma pentru Semnătura electronică, care a devenit mai uşor de utilizat şi a fost îmbogăţită cu multe funcţii noi.

    GoSign al InfoCert – acesta este noul nume al platformei „deschise” – permite acum nu numai semnarea unui singur document, ci şi iniţierea şi coordonarea unor fluxuri de semnături complexe, în care intervin persoane externe şi interne organizaţiei.

    În plus, cu GoSign există posibilitatea de a trimite un fişier, care trebuie completat şi semnat, către mai multe persoane în acelaşi timp: este suficientă importarea unei liste de semnatari, fiecare dintre aceştia primind o copie unică a documentului care urmează să fie semnat. Se elimină astfel necesitatea de a crea şi trimite dosare separate, dar se asigură în continuare capacitatea de a gestiona separat dosarele semnate, precum şi de a monitoriza toate vizualizările şi acţiunile în timp real.

    Aceasta este noua funcţie de trimitere în bloc, care simplifică în mod semnificativ procesele repetitive. Este suficient să ne imaginăm, de exemplu, economia de timp pe care o face un contabil care, cu o singură expediere, poate transmite simultan şi cu un singur clic zeci de fişiere de semnături. Mai mult decât atât, va avea şi posibilitatea de a solicita destinatarilor să ataşeze fişiere sau cărţi de identitate, uneori necesare pentru finalizarea tranzacţiilor.

    Noutăţile nu se termină însă aici. Soluţia este, de asemenea, omnicanală şi, prin urmare, disponibilă prin web, desktop şi aplicaţie, prin smartphone, tabletă sau PC, cu posibilitatea de a semna online sau offline şi de a utiliza diferite tipuri de semnături – electronică, avansată, calificată sau chiar grafometrică – în funcţie de nivelurile de încredere cerute de tranzacţii specifice.

    În fine, platforma poate fi conectată şi la alte aplicaţii, de exemplu la PEC sau la un sistem de conservare digitală pe termen lung.

    Pentru mai multe detalii vizitaţi: https://infocert.digital/ro/GoSign/

     

     

  • Raiffeisen Bank oferă clienţilor IMM semnătura electronică calificată în parteneriat cu Trans Sped şi Visa Business

    Raiffeisen Bank şi Trans Sped, furnizor român de soluţii de transformare digitală cu prezenţă globală, au încheiat un parteneriat prin care clienţii băncii persoane juridice IMM pot obţine certificate de semnătură digitală calificată, în condiţii preferenţiale, şi se acordă un discount suplimentar semnificativ clienţilor care deţin şi achiziţionează semnatură electronică printr-un card Visa Business, emis de Raiffeisen Bank, potrivit informaţiilor transmise de bancă. „Cu ajutorul semnăturii electronice calificate, doar cu un telefon mobil sau laptop se pot semna oricând şi de oriunde documente importante ale companiilor“, a spus Raluca Nicolescu, director executiv IMM la Raiffeisen Bank.

    În prezent, instituţiile publice acceptă semnătura electronică cu certificat digital calificat. În plus, contractele cu partenerii şi chiar documentele utilizate în relaţiile de muncă pot fi semnate digital foarte rapid şi foarte sigur, a declarat Camelia Ivan, CEO al Trans Sped. Certificatul digital calificat poate fi obţinut online, din faţa ecranului, fără deplasări suplimentare, prin intermediul soluţiei certificate de identificare video pusă la dispoziţie de Trans Sped.. Semnătura electronică cu certificat digital calificat este non-repudiabilă în justiţie şi are valoare legală similară cu semnătura olografă.

    În prezent, instituţiile publice acceptă semnătura electronică cu certificat digital calificat. În plus, contractele cu partenerii şi chiar documentele utilizate în relaţiile de muncă pot fi semnate digital foarte rapid şi foarte sigur, a declarat Camelia Ivan, CEO al Trans Sped. Certificatul digital calificat poate fi obţinut online, din faţa ecranului, fără deplasări suplimentare, prin intermediul soluţiei certificate de identificare video pusă la dispoziţie de Trans Sped.. Semnătura electronică cu certificat digital calificat este non-repudiabilă în justiţie şi are valoare legală similară cu semnătura olografă.

  • Garanti BBVA Leasing a încheiat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu IFC, pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie

    Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA România, a semnat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, fondurile urmând să fie folosite pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie.

    Firmele vor putea accesa finanţări pentru a-şi continua operaţiunile, a-şi păstra locurile de muncă şi a-şi accelera redresarea.

    “Efectele pandemiei sunt resimţite în întreaga economie, iar întreprinderile, în special IMM-urile, au mare nevoie de susƫinerea noastră. Garanti BBVA Leasing are un parteneriat de lungă durată cu IFC şi a devenit în 2017 prima companie de leasing din România care a finanţat IMM-uri deţinute sau conduse de femei. Acum, în 2021, dorim să ne continuăm strategia tot în această direcţie şi suntem, de asemenea, foarte mândri să avem o misiune aliniată cu IFC, respectiv aceea de a sprijini revenirea la normalitate, post-pandemie”, a declarat Okan Yurtsever, Director General, Garanti BBVA Leasing.

    Pachetul de finanţare face parte din mecanismul global de finanţare rapidă al IFC pentru COVID-19, în valoare de 8 miliarde de dolari, care are ca scop sprijinirea întreprinderilor private şi a angajaţilor acestora, în urma efectelelor pandemiei de COVID-19 asupra economiei.

    “În contextul pandemiei, susƫinerea IMM-urilor este esenţială pentru redresarea economică a României. Prin acest nou acord de împrumut, IFC face încă un pas spre sprijinirea întreprinderilor mici, inclusiv a femeilor antreprenoare, astfel încât acestea să îşi poată dezvolta afacerile şi să creeze noi locuri de muncă”, a declarat Vittorio Di Bello, Director Regional IFC pentru Instituţii Financiare din Europa şi Asia Centrală. “Scopul este de a ajuta IMM-urile să depăşească blocajele cauzate de COVID-19, permiţându-le să exploreze noi oportunităţi de business, pe măsură ce ţara îşi revine după o criză fără precedent.”

    Garanti BBVA Leasing (brandul sub care funcţionează Motoractive IFN SA) face parte din grupul financiar Garanti BBVA România. Grupul reuneşte şi Garanti BBVA şi Garanti BBVA Credite de Consum (marca sub care funcţionează compania Ralfi IFN).

    Garanti BBVA România este deţinută de Garanti BBVA Turcia (TGB), al cărui acţionar majoritar este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

  • Povestea unei companii care a rezistat schimbărilor uriaşe prin care a trecut România în ultimii 30 ani şi chiar a refuzat şi ofertele de a vinde afacerea

    Vasile Andrei Vita, fondatorul distribuitorului de produse şi accesorii electronice Vitacom Electronics, nu a dormit câteva nopţi bune la debutul pandemiei, care a coincis cu începutul construcţiei unui centru logistic nou şi ultratehnologizat pentru compania sa. Continuarea proiectului finanţat prin IMM Invest s-a dovedit a fi cea mai bună decizie luată atunci de el şi reprezintă, potrivit lui Bogdan Cernescu, director corporate coverage la BCR, un exemplu pentru antreprenorii care care îşi continuă proiectele de investiţii, chiar şi în condiţii de criză.

    Vasile Andrei Vita a înfiinţat firma Vitacom Electronics în 1991, axându-se pe comerţul cu componente electronice. În timp, odată cu modificările pieţei, s-au transformat într-un furnizor de accesorii pentru domeniile electronice, IT, telecomunicaţii şi electrocasnice, după cum a povestit el în cea mai recentă ediţie a emisiunii „Şcoala de business – Cum să găseşti finanţarea potrivită”. Businessul său, care a ajuns la o cifră de afaceri de 60 de milioane de lei anul trecut, a devenit atât de atrăgător, încât a primit şi oferte de vânzare de-a lungul timpului: „Am primit cel puţin trei oferte serioase să vând afacerea. Prima ofertă a fost acum mai bine de 20 de ani. Eu sunt o persoană care construieşte, nu aveam un obiectiv de vânzare, nu îl am nici astăzi şi nu ştiu ce aş putea să fac dacă ar prelua altcineva această companie. Nu mă gândesc să fac un exit”, a spus Vasile Andrei Vita.

    De asemenea, el a punctat faptul că în ultimii ani a reuşit să îşi crească businessul prin intermediul finanţărilor primite. „Este o diferenţă foarte mare din toate punctele de vedere între felul în care era businessul atunci şi cum este acum. La început ne axam pe componente electronice cum ar fi tranzistoarele, circuitele integrate, ulterior am ajuns la microprocesoare şi microcontrolere, iar astăzi avem accesorii şi echipamente pentru diferite domenii”, a descris antreprenorul evoluţia businessului său de-a lungul a trei decenii de activitate.


    Vasile Andrei Vita, fondator Vitacom Electronics: „A putea accesa finanţări este un must pentru că altfel este imposibil să fim competitivi. Suntem în UE, dar dacă nu avem aceleaşi Şanse cu competitorii noştri din alte ţări, noi pierdem startul.”


    Compania are acum un portofoliu de peste 12.000 de articole, a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 60 de milioane de lei anul trecut şi are 84 de salariaţi: „Aceste cifre nu sunt cele mai mari din istoria companiei. În 2008, aveam peste 200 de salariaţi şi o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro. Schimbările de atunci ne-au obligat să renunţăm la o linie de business care era foarte riscantă pentru noi”, a povestit antreprenorul. De asemenea, el menţionează că dacă la început nu au existat variante externe de a-şi finanţa businessul, în afara fondurilor proprii, în prezent nu şi-ar putea imagina dezvoltarea afacerii fără surse externe de finanţare. „Tehnologiile avansează într-un ritm foarte alert, iar până când aş avea eu capitalul necesar pentru finanţare ar apărea alte tehnologii. Din acest punct de vedere, finanţarea pe care am primit-o anul trecut, una foarte consistentă şi la un moment foarte potrivit, m-a ajutat să creez o bază nouă pentru pentru viitorul nostru pe termen scurt, mediu şi poate chiar lung.”

    Antreprenorul a atras o finanţare de 8,5 milioane de lei prin intermediul programului IMM Invest, investiţie care a fost direcţionată înspre utilarea unui depozit cu tehnologie de ultimă generaţie. Decizia accesării creditului a fost luată anterior pandemiei. Prin intermediul unui alt proiect de finanţare, realizat în parteneriat cu BCR, au început construcţia unui nou depozit, pe care l-au utilat cu aceste tehnologii moderne. „La două săptămâni după ce am început construcţia acestui depozit a venit  lockdownul. Am avut câteva nopţi nedormite pentru că nu ştiam cum să rambursez creditele pe care le-am luat. Ulterior, investiţia s-a dovedit a fi o decizie extraordinar de bună pentru că nu au fost oprite construcţiile în acea perioadă şi nu doar că am putut să continuăm această investiţie, dar s-a creat o atmosferă cât de cât pozitivă raportat la situaţia crizei de acum 12 ani. Au fost greutăţi pentru că nu puteam să ne dăm seama în ce direcţie se va îndrepta lumea”, descrie el felul în care şi-au derulat proiectele în contextul pandemic. „O schimbare radicală va fi cu siguranţă în vieţile noastre, se transformă multe lucruri, se duce totul spre online şi este nevoie să ne adaptăm. În pandemie ne-am putut concentra mai mult asupra businessului şi asupra a ceea ce aveam de făcut.”

    Vasile Andrei Vita a observat că pretenţiile persoanelor care beneficiază de produsele lor cresc din ce în ce mai mult şi nu numai faţă de produs, ci şi faţă de serviciile pe care le oferă. „Toată lumea vrea să livrăm precis şi cât mai rapid, ceea ce este o pretenţie normală de la piaţă. Aceste sisteme pe care le-am implementat ne cresc atât eficienţa, cât şi calitatea livrărilor. Crescând această eficienţă, precum şi calitatea livrărilor şi eliminarea  eventualelor erori, ne vor fi create şanse mari de a ne creşte cifra de afaceri. Estimăm că vom putea creşte cu două cifre an de an, iar gradul de mulţumire a clienţilor noştri va creşte de asemenea. Precizia în livrări contează foarte mult. O firmă de comerţ are putere când are o logistică foarte bine pusă la punct şi pentru asta este nevoie de tehnologie.”

    În ceea ce priveşte finanţările, antreprenorul este de părere că economia nu poate să funcţioneze fără o facilitare a accesului la acestea: „Eu cred că va trebui să se deschidă o cale spre a obţine mai uşor finanţări şi după ce trecem de această perioadă de pandemie pentru că economia nu poate să funcţioneze fără a avea finanţare. Eu cred că aceste decizii au fost critice, dar foarte bune. Multe firme au reuşit să obţină creştere chiar dacă a fost criză şi să pună bazele pentru a face noi paşi. Dinamica este foarte ridicată peste tot, viteza cu care se schimbă lucrurile este extraordinar de mare. A putea accesa finanţări este un must pentru că altfel este imposibil să fim competitivi. Suntem în UE, dar dacă nu avem aceleaşi şanse cu competitorii noştri din alte ţări, noi pierdem startul”. Antreprenorul şi-a propus să devină cel mai eficient furnizor din piaţă – şi nu vrea să se limiteze doar la piaţa românească. „Avem ambiţii să livrăm şi în Uniunea Europeană. Dezvoltarea aceasta deschide foarte multe oportunităţi. Este un semnal pozitiv din partea pieţei şi din partea furnizorilor.”


    Bogdan Cernescu, director corporate coverage, BCR. „Referindu-mă strict la programul IMM Invest, am finanţat mai mult de 1.800 de companii. Volumul de credite acordate a fost de 1,2 miliarde de lei.”


    Bogdan Cernescu, director corporate coverage, BCR, reprezentantul «bancherilor» în cea mai recentă ediţie a emisiunii Şcoala de business – Cum să găseşti finanţarea potrivită, a subliniat necesitatea unei atitudini precum a antreprenorului clujean care dezvoltă Vitacom Electronics când vine vorba despre finanţări. „IMM Invest a venit la momentul potrivit, a reprezentat un semnal foarte puternic din partea autorităţilor că economia va fi susţinută pe parcursul crizei care se prefigura. A ajutat zeci de mii de companii româneşti să treacă peste această perioadă dificilă, să se reinventeze şi, în unele cazuri, să dezvolte afaceri în nişe noi. Anul 2020 a fost un an foarte interesant, mai ales pentru companiile care au reuit să identifice oportunităţi în situaţii dificile şi să le şi fructifice”, descrie Bogdan Cernescu, perspectiva sa asupra programului IMM Invest. El observă că, în ultimii 25 de ani, mediul de afaceri românesc a reuşit să cristalizeze o clasă de antreprenori care înţeleg foarte bine piaţa şi, ca dovadă, au reuşit să se adapteze foarte bine situaţiei pe care o parcurgem în prezent. La rândul lor, la nivelul BCR, au oferit soluţii de finanţare în vederea susţinerii planurilor antreprenorilor şi a susţinerii economiei în general. „Dacă este să mă refer strict la programul IMM Invest, am finanţat mai mult de 1.800 de companii. Volumul de credite acordate a fost de 1,2 miliarde de lei. Mai mult de un sfert dintre noile credite acordate s-au dus către comerţ, alte 25% s-au dus către partea de construcţii şi transporturi, circa 20% în zona de producţie şi produse de consum. Sunt foarte mulţi antreprenori care au înţeles că este un moment foarte bun să investească, iar Vasile Andrei Vita este unul dintre ei. Creditele accesate prin programul IMM Invest, în valoare de 8,5 milioane de lei, vor ajuta compania să îşi automatizeze procesul de depozitare şi de vânzare şi să îşi dezvolte afacerea în mediul online”, a spus Bogdan Cernescu.

    De asemenea, el observă că România trece printr-o perioadă foarte bună din perspectiva fructificării fondurilor europene şi crede că prioritatea tuturor – din domeniul autorităţii de stat, precum şi din domeniul privat, ar trebui să fie accesarea acestor fonduri: „Acestea crează oportunitatea de a dezvolta economia, cât şi posibilitatea de a trece la o economie sustenabilă din perspectiva climatului şi al impactului social, menită să creeze prosperitate pentru noi toţi”.

    Bogdan Cernescu este de părere că, dincolo de finanţările private pe care le acordă băncile, este necesară o atenţie deosebită asupra zonelor de înaltă tehnologie. „Vedem că există o preocupare în acest sens în plan global şi credem că aceste demersuri ar trebui să fie susţinute şi la nivelul României şi nu neapărat prin alocarea de capital şi prin investiţii, dar mai ales prin alocări de fonduri pentru programe de educaţie, incubatoare şi acceleratoare, alături de programe de reconversie profesională, care să conducă înspre crearea unui pol de resurse umane care să fie accesat de companiile care vor să activeze în aceste domenii inovatoare”.

    El a adăugat că BCR s-a implicat în facilitarea acestor finanţări, încă de când acestea au început să fie disponibile. „BCR s-a implicat încă de la început în crearea unei platforme care să ajute antreprenorii să acceseze fondurile europene şi cred că a făcut-o cu succes. Sunt foarte multe companii care au accesat toate tipurile de fonduri disponibile în ultimii ani. Există anumite arii în care putem să îmbunătăţim modul în care se accesează aceste fonduri şi să facem ca gradul de absorbţie să crească.”

    La ce trebuie să fie atenţi antreprenorii care vor să obţină investiţii, din perspectiva unui reprezentant al băncii? „Eu cred că la bază stă înţelegerea propriului business şi a oportunităţii pe care antreprenorul vrea să o acceseze. Pentru mulţi antreprenori, partea dificilă ţine de buget şi de proiecţii financiare, însă înainte de a ajunge la numere trebuie să îl ajute pe finanţator să înţeleagă care sunt beneficiile pentru consumator, cui va vinde, cu ce profit, care sunt competitorii, care sunt produsele şi serviciile concurente. Dincolo de acest lucru, orice narativ de business trebuie să se transpună în numere – care sunt veniturile şi cheltuielile, cum va arăta fluxul de numerar, care va fi profitul obţinut, cum vor fi folosiţi banii şi în cât timp va fi amortizată investiţia. Acestea ar fi elementele de bază de la care va porni discuţia dintre antreprenor şi finanţator în momentul în care se doreşte accesul la banii băncii.” El punctează că acest tip de finanţări sunt necesare deoarece creşterea organică a unei companii poate fi limitată. „De multe ori, s-ar putea ca antreprenorul să se confrunte cu o cerere foarte mare pentru produsul respectiv şi are nevoie de fonduri pentru a scala afacerea, pentru a investi rapid în facilităţi de producţie şi de desfacere astfel încât să le pună clienţilor la dispoziţie bunurile şi serviciile pe care le solicită. Atunci ai nevoie de finanţare. Sau poate ai un produs foarte bun, dar, în condiţiile competiţiei, ai nevoie să investeşti în upgrade, în tehnologie.”