Tag: imigratie

  • Ordinul anti-imigraţie semnat de Trump a fost blocat parţial de un judecător, pe fondul unor proteste la aeroporturi / Departamentul de Securitatea Internă va respecta deciziile justiţiei

    UPDATE 11:30 Departamentul american pentru Securitate Internă a comunicat că va “respecta deciziile judecătoreşti” cu privire la suspendarea deportării persoanelor vizate de ordinul executiv antiimigraţie semnat de preşedintele Donald Trump, relatează agenţia de ştiri Reuters.

    Într-un comunicat dat publicităţii de Departamentul pentru Securitate Internă se afirmă că autorităţile vor “respecta deciziile judecătoreşti”, precizând că măsurile privind interzicerea intrării în ţara a cetăţenilor din mai multe state musulmane rămân valabile.

    Comunicatul a fost emis la doar câteva ore după ce un judecător federal din New York a oprit temporar deportarea a zeci de persoane reţinuţi pe aeroporturi ca urmare a ordinului executiv ce prevede suspendarea programului de primire şi instalare a refugiaţilor timp de patru luni şi interdicţia de a intra pe teritoriul american timp de trei luni pentru cetăţenii din mai multe state majoritar musulmane.

    “Aceste persoane au trecut prin screening-uri suplimentare de securitate şi în acest moment sunt procesaţi pentru a intra în Statele Unite, în conformitate cu legile privind imigraţia şi deciziile judecătoreşti”, se afirmă într-un comunicat al Departamentului pentru Securitate Internă.

    Decizia a fost dată duminică dimineaţă după ce mai mulţi avocaţi ai persoanelor afectate şi asociaţii ale drepturilor omului au atacat legea în instanţă.

    Cu toate acestea, decizia are caracter temporar şi rămâne în vigoare până la examinarea mai atentă a cazurilor. În plus, aceasta interzice doar deportarea celor afectaţi de ordinul executiv, însă nu permite specific intrarea acestora pe teritoriul american, astfel că, multe din aceste persoane riscă să rămână blocate în aeroporturi.

    Uniunea pentru Libertatea Civilă din SUA a estimat că între 100 şi 200 de persoane care deţin cetăţenia uneia din cele şapte state au rămas blocate în aeroporturi după ordinul preşedintelui Donald Trump de sâmbătă. 

    Prima persoană care a intrat pe teritoriul american după blocarea ordinului anti-imigraţie

    În acelaşi timp, mii de persoane au protestat în aeroporturile din SUA faţă de ordinul antiimigraţie semnat de Trump

    La scurt timp după semnarea ordinului, mii de oameni au protestat în faţa aeroporturilor din oraşe precum New York, Dulles, Los Angeles, San Francisco, Denver şi Philadelphia, unde au scandat „Lăsăţi-i să intre!”.

    Sute de persoane au venit la Aeroportul Internaţional John F. Kennedy din New York pentru a protesta faţă de reţinerea a doi cetăţeni irakieni care au fost ulterior eliberaţi.

    Congresmanul democrat Nydia Velazquez a participat la manifestaţia de la aeroportul din New York şi a catalogat ordinul executiv semnat de Trump drept “ruşinos” şi “ne-american”.

    Sute de persoane, printre care şi senatoarea Elizabeth Warren, s-au strâns pentru a protesta şi la aeroportul Logan din Boston.

    Alte persoane s-au strâns în faţa judecătoriei din Brooklyn care, într-un final, a decis amânarea parţială a aplicării ordinului. Toţi cei prezenţi au izbucnit în urale după anunţarea deciziei.

    Protestatarii au cerut, printre altele, anularea ordinului executiv şi şi-au proclamat, totodată, solidaritatea cu refugiaţii afectaţi de ordinul semnat de Trump.

    Proteste sunt programate să aibă loc duminică în mai multe oraşe din SUA, printre care Orlando, Boston, Philadelphia, Atlanta, Seattle, Washington şi Chicago.

    Preşedintele Donald Trump a interzis intrarea refugiaţilor sirieni în Statele Unite pe termen nelimitat, ca parte a unor noi măsuri de a “menţine teroriştii islamici radicali în afara SUA”. El a semnat un ordin executiv amplu, care prevede şi suspendarea, timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare.

    De asemenea, prin acest ordin, cetăţenii din alte şase state, în principal musulmane, primesc interdicţie de a intra pe teritoriul american timp de trei luni.

    Preşedintele american a explicat că oprirea temporară a programului de refugiaţi este necesară pentru ca agenţiile guvernamentale să aibă timp să dezvolte un sistem de control mai strict.

    “Iniţiez noi măsuri de control pentru a menţine în afara Statelor Unite teroriştii islamişti radicali. Nu îi vrem aici”, a mai declarat liderul de la Casa Albă.

     

  • ANALIZĂ: Principalele idei politice şi economice ale lui Donald Trump

    IMIGRAŢIE

    Donald Trump a semnalat în repetate rânduri că vrea deportarea a cinci milioane dintre cei 11 milioane de imigranţi aflaţi în ilegalitate pe teritoriul SUA. Trump a afişat o abordare dură în combaterea imigraţiei, promiţând că va construi un zid la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

    ARME DE FOC

    Donald Trump a argumentat că accesul la arme de foc este un drept constituţional, pledând pentru menţinerea facilităţilor de achiziţionare.

    COMBATEREA TERORISMULUI

    Donald Trump a denunţat “ineficienţa” Administraţiei Barack Obama în combaterea terorismului, criticând şi abordarea lui Hillary Clinton. EI a promis că va distruge organizaţia teroristă Stat Islamic. “Dar voi prefera să nu fac acest lucru cu trupele noastre, cred că înţelegeţi acest lucru”, a spus el.

    În privinţa conflictului din Siria, nici Donald Trump, nici Hillary Clinton nu au propus în mod clar înlăturarea de la putere a regimului Bashar al-Assad.

    ENERGIE şi PROTECŢIA MEDIULUI

    Donald Trump a semnalat că nu crede în teoria încălzirii climei.

    ECONOMIE, FISCALITATE, TRATATE INTERNAŢIONALE

    Donald Trump a promis că va fi “preşedintele care va crea cele mai multe locuri de muncă”.

    Pe 4 noiembrie, Hillary Clinton a lăudat performanţele Administraţiei Barack Obama în materie de creare de locuri de muncă, promiţând să le continue, însă Donald Trump a catalogat drept “dezastru” starea economiei Statelor Unite. În cursul unui eveniment electoral desfăşurat în Pittsburgh, Hillary Clinton a notat că în luna octombrie au fost create 161.000 de locuri de muncă în Statele Unite, iar rata şomajului a scăzut de la 5% la 4,9%. “Sunt încrezătoare că economia noastră va înflori. Atunci când înfloreşte clasa de mijloc, America înfloreşte”, a subliniat Hillary Clinton.

    Însă presupusele performanţe evocate de Hillary Clinton au fost demontate rapid de Donald Trump. “Raportul privind crearea locurilor de muncă este un dezastru absolut. Oricum, nimeni nu crede în aceste cifre. Cifrele pe care le anunţă sunt false”, a afirmat Trump la un miting de campanie desfăşurat în statul New Hampshire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta imigraţiei în Europa. Unde sunt cei mai mulţi imgranţi români şi cine sunt cei mai numeroşi imigranţi din România

    Harta a fost realizată cu ajutorul statisticilor Naţiunilor Unite. În Norvegia, cei mai mulţi imigranţi provin din Polonia, iar în Suedia, cei mai mulţi sunt din Finlanda.

    Totodată, în Danemarca majoritatea imigranţilor provin din Germania, în timp ce în Germania aceştia provin din Polonia. În Franţa, cei mai mulţi sunt de origine algerieni.

    Românii sunt majoritari imigranţi în Italia şi Ungaria. În România cei mai mulţi imigranţi au venit din Republica Moldova.

  • Membru al Camerei Lorzilor: Ţara are nevoie de imigraţie, întrucât britanicii nativi sunt “proşti”

    Un membru proeruropean al Camerei Lorzilor din Marea Britanie a spus că ţara sa are nevoie de imigraţie deoarece britanicii nativi sunt “extrem de proşti”, provocând reacţia eurocepticilor şi a presei cu orientare de dreapta, relatează The Independent.

    În cadrul unui discurs pe care l-a susţinut la un eveniment, lordul Kerr a spus că în opinia sa, imigraţia este ceea ce asigură buna funcţionare a ţării.

    Lordul Lordul Kerr de Kinlochard, care a fost coautor al Articolului 50, a spus că Marea Britanie are nevoie de “o injecţie cu oameni inteligenţi din afară”.

    “Noi, britanicii nativi, suntem extrem de proşti, încât avem nevoie de o injecţie cu oameni inteligenţi, tineri, din afară care să vină aici şi să ne trezească din când în când”, a spus acesta.

     

  • Veste proastă pentru românii care trăiesc în Marea Britanie şi pentru cei care plănuiau să plece acolo

    Guvernul conservator al Marii Britanii a creat o echipă specială care se va ocupa de elaborarea măsurilor pentru limitarea imigraţiei. Echipa este coordonată de premierul Theresa May, iar din ea fac parte alţi 12 oficiali guvernamentali, inclusiv ministrul de Externe, Boris Johnson, şi David Davis, secretar de stat pentru Brexit. Atât Johnson, cât şi Davis au fost lideri ai grupului politic favorabil ieşirii Marii Britanii din UE.

    “Obiectivul este implementarea unor măsuri interne pentru controlul imigraţiei, inclusiv prin instituirea unui eficient sistem punctual de vize şi prin înăsprirea condiţiilor pentru străinii aflaţi pe teritoriul britanic”, precizează documentul.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Viktor Orban, premierul Ungariei: UE ar trebui să creeze “un oraş gigantic pentru refugiaţi” în Libia

    Prezent la Viena, unde a participat la o reuniune a liderilor statelor din zona de sud-est a Europei, premierul ungar a insistat că frontierele externe ale Uniunii Europene ar trebui să fie “în totalitate sub control,” inclusiv frontiera mediteraneană, unde Libia are rol indispensabil.

    “UE are nevoie de o nouă politică în ceea ce priveşte Libia”, a declarat Orban în cadrul unei conferinţe de presă.

    Situaţia în Libia a degenerat într-un haos politic după pierderea puterii de Muammar Gaddafi, mai multe facţiuni luptând pentru a controla teritoriul libian.

    Unitatea Libiei trebuie menţinută, un nou guvern ar trebui creat, care să fie atras într-un acord de cooperare cu UE, a adăugat liderul ungar.

  • WSJ: Hillary Clinton şi Donald Trump, perspective diferite în politicile economice şi sociale

    Candidaţii democrat şi republican la preşedinţia Statelor Unite, Hillary Clinton şi Donald Trump, au perspective aproape diametral opuse în privinţa politicilor comerciale, fiscale, în domeniul educaţiei şi al gestionării imigraţiei, notează publicaţia The Wall Street Journal.

    Donald Trump

    Trump: “Dacă aplicăm politici eficiente în mod corect, putem genera cel mai mare progres economic de după Noul Acord, când a fost construită infrastructura. Toată lumea ştie acest lucru. Este atât de evident că până şi democraţii pot înţelege acest lucru”.

    Donald Trump a evocat experienţa sa în afacerile imobiliare, explicând că reprezintă un atu pentru acorduri economice avantajoase pentru SUA.

    Hillary Clinton

    Candidatul democrat a dezvăluit o serie de propuneri privind suplimentarea fondurilor bugetare în scopul creării locurilor de muncă, accesului la studii superioare, îmbunătăţirii reţelelor informatice, infrastructurii şi energiilor ecologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După Brexit, o altă globalizare: limitarea imigraţiei va fi esenţială

    Votul britanicilor este reflexia unui fenomen omniprezent în economiile dezvoltate: ascensiunea partidelor populiste care militează contra imigraţiei. Răspunsul va presupune o nouă abordare a globalizării, scrie pentru Project Syndicate Jeffrey D. Sachs, expert în dezvoltare sustenabilă la Universitatea Columbia. Sachs a fost consilier pentru guvernul Poloniei în perioada de trecere de la economia centralizată la cea de piaţă şi arhitectul unei operaţiuni de reducere a datoriei poloneze, finalizată cu succes.

    Votul pentru Brexit a fost un triplu protest: contra creşterii puternice a imigraţiei, contra bancherilor din City-ul londonez şi contra instituţiilor Uni­u­nii Europene. În această ordine. Votul va avea consecinţe considerabile. Cam­pa­nia lui Donald Trump pentru preşe­din­ţia SUA va beneficia enorm, aşa cum vor beneficia şi alţi politicieni populişti antiimigraţie. Apoi, ieşirea Marii Britanii din UE va afecta economia britanică, riscă să forţeze Scoţia să părăsească Regatul Unit şi va avea consecinţe asupra integrării euro­pe­ne. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.