BusinessMagazin

Tag: imbracaminte

  • Si miliardarii americani se imbraca de la chinezi

    Poate ca cel mai de seama capitalist al Americii nu are multe in
    comun cu inaltii oficiali comunisti ai Chinei, insa Warren Buffett
    si Hu Jintao par sa poarte costume de aceeasi marca, scrie The Wall
    Street Journal.

    Obscura marca barbateasca este produsa de Dayang Group, o
    companie de articole vestimentare din China fondata de Li Guilian,
    63 de ani, o fermiera transformata in mogul al lumii modei din
    nord-estul Chinei.

    Actiunile companiei au crescut puternic dupa ce Buffett,
    presedinte si CEO al Berkshire Hathaway, a aparut recent intr-un
    spot promotional postat pe website-ul companiei.


    Cititi mai multe despre Warren Buffett     si tinuta sa pe
    www.zf.ro

  • Din ce in ce mai rau

    “Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.
     
    Concret, cele trei fabrici ale J&R – Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani – vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.
     
    Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.
     
    Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele exter­ne, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.
     
    Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei par­te­neri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau com­pleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze com­pania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza mana­gerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.
     
    Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem sur­prize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi
    si-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

  • Avem o haina pe numele tau!




    “M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.








     

    De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea. este prima realizare a globalizarii”.

     

    Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.

     

    La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specia­lizati pe o nisa de piata, cei ce au in­ceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.

     

    Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.

     

    In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.

    Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.

     

    Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.

     

    De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.

    Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.

     

    Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.

  • Otter paseste dincolo de pantofi

    "Aveam doua posibilitati de extindere: sa deschidem mai multe magazine Otter si Geox in tara sau sa ne dezvoltam cu alte branduri si in alte domenii in Bucuresti. Am ales a doua varianta“, spune Filip Schwartz, care isi acorda o perioada de timp de cinci ani ca sa-si dea seama daca a luat decizia corecta sau nu.

    Primul pas l-a facut la sfarsitul lui februarie, cand a deschis la Brasov primul magazin de pe piata romaneasca al brandului italian de articole sport Fila. „Al doilea va fi in Cotroceni Park, in 2009“, anunta fondatorul Otter Distribution.

    Pana atunci, Schwartz va deschide saptamana viitoare in Baneasa Shopping City doua magazine de haine de lux: primul monobrand M Missoni (130 mp) si un multibrand Selections (350 mp). Cele doua magazine au necesitat investitii de doua milioane de euro, cam cat bugetul pentru deschiderea a 13 magazine Otter sau Geox.

    Schwartz vizeaza totodata si o schimbare de perspectiva – in afara de clientii cu venituri medii si superioare, pe care a mizat pana acum, Otter Distribution ataca segmentul cu venituri mari si foarte mari. „Trei sferturi dintre brandurile pe care le aducem intra pentru prima data pe piata romaneasca. Pentru ei a contat mult ca s-a creat un spatiu de vanzare pe masura exigentelor lor“, sustine Filip Schwartz.

    In acelasi timp, pregateste o versiune pentru copii a multibrandului Selections – un magazin de 120 mp ce va fi deschis la sfarsitul lunii aprilie in complexul comercial Feeria, in urma unei investitii de 175.000 de euro. In paralel insa, compania continua dezvoltarea retelei de incaltaminte.

    „N-am ajuns la numarul de magazine pe care ni-l dorim pentru brandurile Otter sau Geox. Continuam extinderea, dar nu intr-un ritm asa de alert cum o fac unii dintre concurentii nostri“, apreciaza omul de afaceri.

    Pana la sfarsitul anului urmeaza sa fie deschise cinci magazine Otter, plus inca trei magazine Geox. Pentru fiecare nou magazin deschis, Otter Distribution investeste in jur de 50.000 de euro in amenajare, la care se adauga stocul de marfa de peste 100.000 de euro.

    Cresterea retelei de magazine a adus companiei, anul trecut, vanzari de 12,5 milioane de euro, contributia multibrandurilor Otter ajungand la 70% din total, declara Filip Schwartz.

    La 36 de ani, Schwartz are in spate aproape 16 ani in retailul cu incaltaminte. Domeniul in care a facut milioane de euro nu are insa nicio legatura cu profesia pentru care s-a pregatit in facultate. „Cand am inceput Facultatea de Stomatologie, nu credeam ca o sa stau in Romania. Voiam sa plec in Germania sau in America si la vremea respectiva a fi medic oferea siguranta oriunde in lume“, spune omul de afaceri, marturisind ca a practicat stomatologia intr- un cabinet particular doar opt luni.

    Cum a ajuns dentistul sa vanda pantofi?

    „Am antecedente in familie. Tatal meu a adus Otter in Romania acum 45 de ani“, raspunde Schwartz, facand referire la faptul ca intre 1968 si 1992, o parte din productia firmei germane a inceput sa fie realizata in Romania, la o fabrica de incaltaminte din Jimbolia, langa Timisoara, care lucra sub licenta Otter exclusiv pentru export.

    In 1992, Comex Otter, firma producatoare, a inceput sa vanda si pe piata interna. „Dupa Revolutie ne-am hotarat sa profita m de notorietatea numelui si am obtinut licenta de unic producator sub aceasta marca“, spune Schwartz. Cinci ani mai tarziu a fost infiintata Otter Distribution, avand initial ca obiect de activitate distribut ia nationala a pantofilor Otter.

    Investitia a fost de circa 500.000 de dolari. „Cu banii astia am cumparat marfa. Pentru ca noi eram si producatori, o puteam lua pe credit fara probleme.“

    Dupa doi ani, odata cu deschiderea primului multibrand Otter, in portofoliul companiei au intrat si alte branduri de incaltaminte. Cand s-a decis sa aduca in magazin un alt brand german – Ara, prietenii l-au intrebat daca nu cumva nu se pripeste si l-au sfatuit sa caute branduri „mai generale“.

    „Mi s-a spus ca sunt nebun ca aduc pantoful Ara in Romania, pentru ca avea un pret relativ ridicat pentru segmentul de clienti caruia se adresa – de la 35 de ani in sus.“

    Acum, Schwartz sustine ca vinde anual circa 100.000 de perechi de pantofi Ara, cam un sfert din vanzarile totale ale companiei. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si Incaltamintei.

    La fel de inspirat considera Schwartz ca a fost si in 2002, cand a semnat acordul de colaborare cu Geox, brandul cunoscut pentru mecanismul special de aerisire a pantofilor.

    Lucrurile au evoluat; 2007 a fost primul an cand vanzarile magazinelor proprii au depasit cifra de afaceri a diviziei de distributie si au tins undeva spre 57%. Anul acesta retailul va ajunge probabil la 65%. Printre competitorii Otter Distribution se numara retelele de magazine Benvenuti, Musette, Il Passo, Bata, Aldo, Office Shoes sau germanii de la Deichmann, cel mai mare lant comercial de incaltaminte din Europa, care a deschis anul trecut patru magazine la Pitesti, Arad, Roman si Floresti.

    Si competitia creste: anul acesta si-au fixat termenul de intrare Reno si Salamander, dar si austriecii de la Leder & Schuh AG. „Am devenit o piata usor accesibila pentru ei, nu neaparat interesanta. Oricum, concurenta nu ne sperie. Pe langa orice retea mare isi gaseste loc si una mai mica“, spune Schwartz, explicand ca nici in tari ca Germania sau Austria nu exista o retea de monopol.

    Extinderea Otter Distribution si pe alte segmente ale pietei de fashion este o consecinta a cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. „Se construieste mult si de-abia acum poti sa te dezvolti. Si cand sunt spatii, se gasesc si chiriasi. Cine a intrat recent in Ungaria sau Polonia vine mai mult ca sigur si in Romania“, este de parere Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, companie care a vandut anul trecut pantofi de 9 milioane de euro.

    Cu 26 de magazine in retea, planurile Benvenuti pentru 2008 vizeaza deschiderea a doua multibranduri Enzo Bertini, plus inca sase sau sapte magazine Benvenuti. Cand a decis sa intre, anul trecut, pe piata din Romania, retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat in plus si pe inclinatia consumatorilor romani pentru numele sonore.

    „Romania are o asemenea sete pentru produse noi, incat putem spune ca e ca si cum am turna apa peste un teren arid“, crede Bianca Alexandr, director al diviziei de business a Aldo Romania.

    Compania detine, in prezent, doua magazine Aldo, unul de incaltaminte si accesorii, al doilea destinat exclusiv accesoriilor. Al treilea magazin va fi deschis la sfarsitul acestei luni in Baneasa Shopping City.

    La explozia de mall-uri, asteptata sa creasca numarul spatiilor de inchiriat in urmatorii trei ani pana la 3,5 milioane de metri patrati, avand in vedere planurile anuntate de dezvoltatorii imobiliari, directorul Otter Distribution adauga si lipsa de diversitate din piata de moda.

    „Suntem inca avizi de elemente de noutate si departe de o piata matura“, spune el. Schwartz afirma ca nu are idee cat valoreaza afacerea lui, pentru ca nu si-a pus problema sa vanda si nici nu a avut pana acum vreo discutie „serioasa“ in acest sens.

    Desi admite ca, la fel ca si in cazul celorlalti comercianti romani, Otter Distribution a facut obiectul unor oferte de preluare sau al unor oferte de parteneriate strategice, Schwartz sustine ca nu are intentia sa-si vanda afacerea deocamdata, dar lasa totusi o portita deschisa: „Nu suntem in discutii cu nimeni, dar nu excludem posibilitatea de a accepta si alti parteneri in aceasta afacere pentru a o dezvolta“.

  • Benvenuti: vrem sa ajungem la 40 de magazine in 2010

    Amenajarea multibrandului din Capitala, pe o suprafata de 100 de metri patrati, va costa compania in jur de 75.000 de euro, in timp ce la Constanta, pentru o suprafata de 150 de metri, patrati investitia ajunge la aproximativ 100.000 de euro. In plus, pentru fiecare magazin in parte stocul de marfa va costa compania circa 200.000 de euro, potrivit lui Dan Pavel, directorul general al Benvenuti.

    "Pentru 2008, planul este sa deschidem intre cinci si opt magazine, atat in orasele in care suntem deja prezenti, cat si in cele mai mici, cu 80.000-150.000 de locuitori. Vrem ca pana la sfarsitul lui 2010 sa ajungem la un numar de cel putin 40 de magazine", anunta Pavel, care include si extinderea retelei si in afara granitelor tarii in planurile ce privesc dezvoltarea Benvenuti. "In acest moment suntem pregatiti atat din punct de vedere logistic, cat si din punct de vedere al produselor propuse", motiveaza acesta.

    Compania numara in prezent 26 de magazine. Investitia necesara pentru deschiderea unui magazin nou poate ajunge pana la 260.000 de euro cu marfa cu tot, din care 60.000 de euro reprezinta suma destinata amenajarii interioare. Pe primele noua luni, vanzarile companiei au crescut cu 35% fata de 2006, ajungand la 6 milioane de euro, iar estimarea pana la finele anului este de 8,8 milioane de euro.
    Marja de profit pe aceste segment este de aproximativ 10%. La sfarsitul lunii septembrie, retailerul oradean de incaltaminte avea cu 217 angajati.

    Printre competitorii Benvenuti pe piata locala se numara retele de magazine precum Musette, Otter, Il Passo, grupul german Deichmann sau austricecii de la Leder & Schuh. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si |ncaltamintei (O.P.PINC).

    Ce branduri de moda mai intra pe piata romaneasca