BusinessMagazin

Tag: identificare

  • De luni, ANAF primeşte zilnic informaţii despre toate mişcările din conturile bancare ale populaţiei şi firmelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

    ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

    „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

    Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

    Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

    „Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

    România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

    Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

    Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

    „Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”

  • Cea mai simplă metodă prin care poţi afla dacă cineva îţi spune adevărul

    Să trăieşti în epoca informaţiei înseamnă uneori şi să îţi pierzi abilitatea de a distinge adevărul de minciuni.

    Procesul de identificare a adevărului nu este atât de complicat pe cât am crede, iar munţii de date din jurul nostru nu trebuie să submineze abilitatea noastră de a vedea lucrurile în mod clar.
    „Cum mă simt” şi „care este părerea mea” sunt straturi care par să obtureze adevărul – trebuie să ne concentrăm pe experienţa propriu-zisă, care se regăseşte în corpurile oamenilor, reiese dintr-un articol publicat pe platforma fastcompany.com, al autorului Bianca Finkelstein, profesor doctor.

    Adevărul este o experienţă senzorială: corpurile noastre sunt echipate cu capacitatea de a identifica adevărul. „Casa” detectorului nostru de minciuni se află în zone ale corpului nostru care încapsulează gâtul, inima, dar şi organele. Se activeaza înainte ca minţile şi emoţiile noastre să înceapă să îşi spună poveştile.

    Chiar dacă este nevoie de antrenament pentru a acorda aceste lucruri, abilităţile acestea pot fi dezvoltate prin meditaţie şi linişte. Acordarea atenţiei asupra corpurilor noastre ajută la reducerea intensităţii emoţiilor care nu ne lasă uneori să gândim limpede.

    Anumite indicii corporale ne pot spune dacă ne confruntăm cu adevărul sau cu iluzii. Adevărul se manifestă în corpul nostru prin respiraţii egale, echilibrate.
    Maxilarul şi umărul ne sunt relaxaţi. Într-o stare care descrie iluzia, respiraţia este superficială şi dezordonată – maxilarele  şi umerii ne sunt tensionaţi.
    Adevărul este expansiv şi uşor – aduce o senzaţie de deschidere în zona gâtului-inimii – minciunile şi iluziile generează tensiuni şi contractare.
    Adevărul poate produce anumite disconforturi uneori – câteodată, acest disconfort înseamnă că cineva încearcă să ne ofere o iluzie, nu un adevăr, iar corpul nostru o respinge. În alte situaţii, disconfortul este un efect al faptului că ne minţim pe noi înşine.

    Atunci când acest disconfort apare, nu ar trebui însă să tragem concluzii pripite. Atunci când sursa disconfortului nu este clară, următorul pas este să explorăm natural reacţiile noastre emoţionale şi raţionale referitoare la informaţia primită.

    Semnale ale adevărului şi ale iluziilor:
    – Adevărul ne eliberează.
    – Adevărul este direct – se referă la poveşti succinte – nu este nevoie de foarte multe informaţii pentru a-l susţine şi nu este nevoie de eforturi pentru a-l înţelege.
    – Adevărul este echilibrat – nu solicită alegerea de părţi pe care să le susţinem; nu creează gânduri polarizate şi emoţii. Ia în calcul perspective multiple şi prezintă o viziune integrată.
    – Adevărul este cald – nu ne cere să reacţionăm cu emoţii intense – nu ne trece prin stări extreme, chiar dacă vorbim despre emoţii pozitive.

    Prin contrast:
    – Iluziile sunt restrictive. Ne fac să ne simţim încrâncenaţi şi fără opţiuni; implicit ne spun că nu putem avea tot ce contează pentru noi.
    – Iluziile controlează – vor să ne conducă vieţile, ne seduc şi conving cu emoţii extreme – fie acestea pozitive sau negative.
    – Iluziile ne fac să ne grăbim – creează un simţ fals al urgenţei. Ne deturnează înspre o stare de panică.
    – Iluziile sunt complicate – ne oferă constant informaţie, într-o încercare disperată de a fi validate; informaţiile nenumărate ne distrag atenţia de la esenţial.

    – Iluziile alienează – sunt condimentate deseori cu decepţie şi vină – ne îndeamnă să ne izolăm de oameni buni, locuri şi lucruri.
    Contează şi modalitatea de a livra mesajul:

    Atunci când încercăm să îi convingem pe alţii de perspectiva noastră, este un semnal că alimentăm o iluzie. Intenţiile contează de asemenea – în momentul în care avem alte motive în afară de cele legate de a spune adevărul, acestea ne vor ştirbi din credibilitate.


     

  • Un algoritm dezvoltat de MIT a identificat oamenii infectaţi cu coronavirus prin sunetul tusei

    Un algoritm dezvoltat în Statele Unite a identificat corect oamenii infectaţi cu coronavirus prin sunetul tusei, notează BBC.

    Testele realizate de oamenii de ştiinţă au raportat o rată de eficacitate de 98,5% pentru cei care primiseră deja un rezultat pozitiv şi au ajuns la 100% pentru persoanele care nu prezentat simptome specifice bolii COVID-19.

    Algoritmul, care foloseşte inteligenţa artificială (AI), a fost creat în interiorul laboratoarelor Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) şi are nevoie de aprobare pentru a fi dezvoltat într-o aplicaţie.

    „Felul în care producem sunete se schimbă atunci când avem COVID, chiar dacă nu prezentăm niciunul dintre simptomele de bază”, spune Brian Subirana, unul dintre cercetătorii care au elaborat algoritmul.

    Universităţile Cambridge şi Carneige Mellon şi startup-ul britanic Novoic au lucrat la o serie de proiecte similare. În iulie, proiectul realizat de Cambridge a raportat o rată de eficacitate de 80% în ceea ce priveşte identificarea persoanelor infectate cu coronavirus pe baza respiraţiei şi sunetelor emise de tuse.

    MIT a colectat aproximativ 70.000 de mostre audio, depistând circa 2.500 de oameni confirmaţi cu virusul SARS-CoV-2.

    „Este acelaşi principiu pe care îl folosesc radiografiile în depistarea cancerului şi reprezintă doar un exemplu prin care AI poate fi folositor oamenilor”, spune Calum Chace, expert în inteligenţă artificială.

     

  • Atenţie la noile tipuri de fraude care înfloresc în mediul online. Cum vă apăraţi de fraudele online?

    Poliţia Română atrage atenţia asupra infracţiunilor cibernetice, care se desfăşoară în mediul online şi care sunt practicate şi în România,în cadrul Campaniei de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul  European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie, conform unei informări recente publicate pe site-ul Inspectoratului de poliţie judeţean DOLJ.

    Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24  asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de partenri pe reţele sociale.

    Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este reprezentată de educaţia potenţialelor victime, care, în cazul de faţă, pot fi toţi cei care accesează internetul. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului general cu privire la modalităţile de identificare a comportamentelor şi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranţă ridicată atât pentru beneficiary, cât şi pentru patrimonial acestora, în mediul online.

    Pentru această campanie, au fost elaborate material de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informaţii şi recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

    • Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
    • Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
    • Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
    • Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
    • Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
    • Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
    • Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

     

     

     

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • HoReCa împreună

    Mastercard

    Motivaţie:
    Industria HoReCa, unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, a fost şi unul dintre sectoarele cele mai puternic afectate de pandemie. Hotelurile, restaurantele şi alte localuri au fost nevoite să îşi întrerupă complet activitatea pe perioada stării de urgenţă şi au funcţionat la capacitate redusă ulterior, ceea ce a condus la efecte şi provocări fără precedent, în multe cazuri fiind în discuţie inclusiv supravieţuirea afacerii. HoReCa Împreună este un program educaţional complex, dedicat antreprenorilor din industria locală, ce reuneşte specialişti cu experienţă în domeniu, precum şi în arii de activitate adiacente, cu obiectivul de a le oferi antreprenorilor din HoReCa resurse şi instrumente pentru o adaptare rapidă la provocările generate de pandemie şi de condiţiile actuale, în vederea relansării businessului, prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de creştere a afacerii. Iniţiativa este lansată de Mastercard şi Qriser, alături de principalii jucători de pe piaţa tichetelor şi cardurilor de masă: Edenred, Sodexo şi Up România.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul proiectului, în perioada august-septembrie 2020 s-a desfăşurat o serie   de cinci module live, ghidate de practici globale de învăţare şi dezvoltate pentru a adresa nevoi specifice, cu care se confruntă antreprenorii în noul context. Fiecare modul s-a repetat de trei ori, pentru a le oferi celor care s-au înscris posibilitatea să participe la curs. Prin acest program, participanţii şi-au dezvoltat un nou set de competenţe definitorii pentru succesul afacerii lor: au înţeles cum îşi pot transforma şi digitaliza businessul pentru a se adapta la noua realitate hibridă online-offline, au aflat despre beneficiile plăţilor digitale şi cum să depăşească barierele pe această zonă şi şi-au redefinit brandul şi experienţa pe care le-o oferă clienţilor. Totodată, ei au identificat modalităţi pentru a-şi atrage şi creşte comunitatea de clienţi, prin canalele social media, precum şi alte instrumente digitale, şi au utilizat metodologia „design thinking” pentru a-şi adapta modelul de business. Mastercard s-a implicat activ şi în desfăşurarea programului, Laura Ştefan, director business development, Mastercard, fiind unul dintre cei doi traineri din cadrul celui de-a doilea modul, pe tema „Digitalizare în managementul financiar al HoReCa şi noi posibilităţi de business”.

    Efecte:
    Peste 800 de antreprenori din întreaga ţară au participat la programul HoReCa Împreună, având astfel ocazia să descopere, să aprofundeze şi să aplice instrumente şi soluţii concrete pentru relansarea afacerii lor şi creşterea vânzărilor. 

  • Date inteligente: locaţie plus context

    Location intelligence este un termen destul de nou apărut, dar el este destul de vechi ca şi reţetă. Ce înseamnă mai exact? Prima utilizare a location intelligence a fost în 1854 când un epidemiolog de la momentul respectiv a pus pe hartă focarele de holera din Londra, cu sursele lor de apă publică şi în acest fel a legat cele două date între ele şi şi-a dat seama că apa este sursa epidemiei de holera.  

    Asta înseamnă location intelligence: pui pe hartă date din surse diferite şi încerci să găseşti legătura dintre ele. Faci corelaţii şi tragi concluzii pe care apoi să le foloseşti în procesele tale – în business, în strategii ş.a.m.d.”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Cătălina Răileanu, cofondator Quickdata şi CEO Zoom Report, ce înseamnă mai exact termenul de location intelligence.Proiectul Zoom Report a luat naştere în cadrul Quickdata, un studio local de vizualizare de date, în urmă cu circa un an şi jumătate.

    „Noi avem 9 ani de experienţă la studioul nostru de vizualizare de date – Quickdata şi ne-am tot lovit frecvent de faptul că nu reuşeam să găsim date localizate sau dacă le găseam localizate trebuia să le obţinem printr-un proces destul de greu. Nu numai noi am avut această problemă, ci şi colaboratorii noştri şi atunci ne-am dat seama că şi în societate este nevoia asta de a facilita accesul la date, mai ales la date detaliate”, a menţionat ea, adăugând că platforma a fost construită cu resursele interne ale companiei.

    „Toată platforma este construită cu munca noastră, timpul şi pasiunea noastră. Nu pot cuantifica în mod exact investiţia iniţială, însă având în vedere volumul de muncă – numărul de ore lucrate pentru dezvoltarea platformei, probabil că investiţia se duce înspre 200.000 euro.”

    Fondatorii Quickdata au pornit cu un prototip care la început avea doar date electorale. „Platforma a fost foarte utilizată atunci pentru că era perioadă de alegeri. Acest lucru ne-a încurajat să dezvoltăm mai departe platforma şi în alte domenii”, a punctat Cătălina Răileanu.

    În prezent, platforma Zoom Report colectează însă o serie de date din surse publice, date socio-economice şi demografice, care sunt afişate pe hartă, conectate între ele pe baza locaţiei şi indexate, astfel încât să fie uşor de căutat şi de vizualizat de către utilizatori pentru a găsi informaţiile de care au nevoie.
    „Deocamdată avem date din zona demografică, spre exemplu populaţia pe grupe de vârstă, mişcările demografice, natalitate, mortalitate. Avem de asemenea date din zona economică – cum se dispersează societăţile pe baza obiectului de activitate (CAEN) geografic. Avem date din zona de educaţie – populaţie şcolară, infrastructura şcolară, ce rezultate au la examene, tot geografic. Avem şi date din zona electorală, date despre alegeri – prezenţa şi rezultatele la alegeri, date din zona de sănătate – infrastructura sanitară şi la nivel de judeţ date despre autovehiculele înmatriculate pe diferite categorii”, a detaliat ea.
    În acest moment, datele disponibile în cadrul platformei Zoom Report sunt la nivel de unitate administrativă, adică oraş, comună, acesta fiind nivelul maxim de detaliu, însă compania vrea ca în decurs de circa şase luni să ofere date până la nivelul de stradă, de punct geografic.
    Acum, platforma Zoom Report este folosită în total de aproximativ 200 de utilizatori, însă până la finalul acestui an fondatorii vor să dubleze numărul şi să se îndrepte spre pragul de 500 de utilizatori. Totodată, aceştia vor să facă şi primele teste pentru a se extinde în afara graniţelor României.
    „Anul acesta s-au adăugat 150 de utilizatori noi, dintre care 100 în ultimele trei luni. Până la finalul anului vrem să ne dublăm numărul actual de utilizatori şi să ajungem la circa 500 de conturi înregistrate. De asemenea, urmează să facem câteva teste pentru a ne extinde în Bulgaria, Ungaria şi Grecia”, a precizat Cătălina Răileanu.
    În prezent, Zoom Report se bazează pe un model de business freemium – există conturi gratuite pentru un anumite tipuri de date şi conturi cu plată pentru date mai detaliate. Conturile plătite oferă acces de o zi, o lună sau de un an la date, iar costul începe de la 10 euro pe zi.

    Proiect: ZoomReport
    Ce face? Platformă web de location intelligence – permite corelarea diferitelor tipuri de date în funcţie de locaţia geografică
    Investiţia iniţială: aprox. 200.000 euro
    Invitat: Cătălina Răileanu, CEO Zoom Report

    Proiect: Appointfix

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru managementul programărilor dedicată businessiurilor mici, în special din industriile de beauty, fitness, terapie şi coaching

    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Flavius Sărăcuţ, cofondator şi director de produs Appointfix 

    Proiect: EpicVisits.com
    Ce face? Platformă online ce oferă pachete de vizite epice care includ cazări şi experienţe pe diferite tematici
    Necesar de finanţare: 200.000 euro
    Invitat: Raluca Jianu, cofondator EpicVisits.com

    Proiect: expert24.ro
    Ce face? Platformă de tip market-place pentru prestatori de servicii
    Ţintă de venituri 2020: peste 50.000 euro
    Invitat: Adrian Daniel, CEO expert24.ro

    Proiect: Ridesafe Technology
    Ce face? Dispozitiv IoT care detectează accidentele motocicliştilor şi alertează automat autorităţile
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Finanţări atrase până acum: 25.000 euro 
    Invitat: Marius Mitroi, cofondator Ridesafe Technology

    Proiect: Octavic
    Ce face? Sistem complex pentru digitalizarea unităţilor mari de producţie
    Finanţări atrase până acum: 140.000 de euro
    Ţintă de venituri 2020: 200.000 euro
    Invitat: Paul Harfaş, cofondator Octavic

    Proiect: Acertivo
    Ce face? Platformă online de sănătate emoţională adresată angajaţilor din companii
    Invitat: Irina Paraschiv, CEO şi cofondator Acertivo 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Alerta de enteroviroză din Bucureşti. Ministerul Sănătăţii anunţă că nu a fost identificat niciun focar

    Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat, vineri, că echipele Direcţiei de Sănătătate Publică a Capitalei nu au identificat focare de enterocolite sau enteroviroze în niciuna din cele trei unităţi şcolare în care au fost dispuse controale.

    „Urmarea sesizărilor primite privind apariţia unor suspiciuni de îmbolnăvire cu enterovirus a elevilor din Municipiul Bucureşti, specialişti din cadrul DSPMB s-au deplasat în perioada 25- 26 septembrie 2019, în 3 unităţi de învăţământ (două creşe şi o şcoală primară) pentru evaluarea situaţiei. Reprezentanţii DSPMB Bucureşti nu au identificat focare de enterocolite/ enteroviroze în unităţile şcolare”, se arată în informare.

    Reprezentanţii DSP au făcut însă mai multe recomandări unităţilor şcolare în cauză: să se efectueze curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor de învăţământ, a suprafeţelor de lucru şi aerisirea sălilor de clasă, copiii absenţi trei zile consecutiv să revină în colectivitate cu aviz epidemiologic eliberat de medic specialist, să fie efectuat triajului epidemiologic la intrarea în colectivitate, iar acţiunea să se consemneze în registrul de triaj epidemiologic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Savanţii au dezvoltat o ”limbă artificială” pentru a detecta whisky-ul contrafăcut

    Echipa de oameni de ştiinţă scoţieni a arătat că aparatul inventat de ei poate detecta nu numai băuturile contrafăcute, ci şi diferitele tipuri de whiskey, fiind capabil să sesizeze diferenţele dintre băuturi de vechime diferită şi chiar când e vorba despre un amestec şi când despre un single malt.

    “Îţi poţi programa «limba» să cunoască gustul uneia dintre aceste băuturi astfel încât atunci când apare o substanţă contrafăcută o poate identifica”, spune Alasdair Clark, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea din of Glasgow.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro