Tag: IBM

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.

  • Primii neuroni artificiali care funcţionează după modelul biologic, creaţi de IBM

    Experimentul desfăşurat la un centru de cercetare din Zurich a inclus o reţea de 500 neuroni artificiali, conectaţi pentru a simula interacţiunile care apar în mod normal în creierul animalelor. Adevărata provocare a fost însă miniaturizarea neuronilor artificiali la scară microscopică fără a pierde funcţionalitatea şi găsirea unei modalităţi de obţinere care să recurgă doar la materiale şi procedee de fabricaţie bine cunoscute.

    Conform Go4it, în timp ce neuronii organici folosesc membrane cu rol de poartă pentru semnalele electrice, necesitând un anumit nivel de energie pentru activare, versiunea artificială propusă de cercetătorii IBM substituie acest element cu o barieră realizată dintr-un amestec numit GST (germaniu-antimoniu-teluriu), folosit deja ca ingredient în producerea discurilor optice. Bariera GST funcţionează prin schimbare de fază, de la stare amorfă (izolator) la cristalină (conductor de elctricitate), şi este declanşată prin încălzirea ce apare la aplicarea semnalelor electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima maşină ieşită dintr-o imprimantă 3D se conduce singură şi este gata pentru şosele – FOTO

    Un nou producător de autovehicule a apărut în lumina reflectoarelor săptămâna trecută într-un parteneriat cu supercomputerul IBM Watson, scrie phys.org

    Local Motors a anunţat un autobuz numit Olli ce a fost realizat cu ajutorul tehnologiei de printare 3D şi poate transporta 12 persoane. Mai mult de atât, Ollie este autonom şi este capabil să meargă fără şofer.

    John Rogers, co-fondatorul Local Motors, a declarat că vehiculul este gata pentru şosele şi aşteaptă doar ok-ul din partea autorităţilor.”Local Motors se pregăteşte să vândă maşinile în pieţele care sunt pregătite pentru asta”, a mai spus el.
    Potrivit lui Rogers, compania sa are un avanataj în faptul că produsele lor sunt construite de la zero utilizând tehnologia de printare 3D. “Vehiculele noastre se pot printa în cam 10 ore, apoi mai este nevoie de încă o oră pentru asamblare”, a spus Rogers.

    Automobilul este “condus” de un sistem realizat de Local Motors în parteneriat cu mai multe companii de tehnologie, iar IBM va contribui la felul în care pasagerii pot interacţiona şi vorbi cu maşina. Automobilul este dotat cu peste 30 de senzori.

    “Este un vehicul care înţelege ce spun oamenii. Îi poţi zice «aş vrea să mă duci la serviciu», maşina înţelege şi te duce unde ai nevoie”, a declarat Bret Greenstein, reprezentant IBM.

    De asemenea, Ollie poate răspunde la întrebări legate de traseu şi poate oferi recomandări cu privire la restaurante sau situri istorice de pe traseu.

    Autorităţile din Las Vegas au achiziţionat două vehicule şi judeţul Miami-Dade este interesată de un program pilot cu Ollie. John Rogers a spus că se află în discuţii cu cel puţin 50 de ţări care sunt interesate de soluţii pentru transportul în comun. 

  • Prima maşină ieşită dintr-o imprimantă 3D se conduce singură şi este gata pentru şosele – FOTO

    Un nou producător de autovehicule a apărut în lumina reflectoarelor săptămâna trecută într-un parteneriat cu supercomputerul IBM Watson, scrie phys.org

    Local Motors a anunţat un autobuz numit Olli ce a fost realizat cu ajutorul tehnologiei de printare 3D şi poate transporta 12 persoane. Mai mult de atât, Ollie este autonom şi este capabil să meargă fără şofer.

    John Rogers, co-fondatorul Local Motors, a declarat că vehiculul este gata pentru şosele şi aşteaptă doar ok-ul din partea autorităţilor.”Local Motors se pregăteşte să vândă maşinile în pieţele care sunt pregătite pentru asta”, a mai spus el.
    Potrivit lui Rogers, compania sa are un avanataj în faptul că produsele lor sunt construite de la zero utilizând tehnologia de printare 3D. “Vehiculele noastre se pot printa în cam 10 ore, apoi mai este nevoie de încă o oră pentru asamblare”, a spus Rogers.

    Automobilul este “condus” de un sistem realizat de Local Motors în parteneriat cu mai multe companii de tehnologie, iar IBM va contribui la felul în care pasagerii pot interacţiona şi vorbi cu maşina. Automobilul este dotat cu peste 30 de senzori.

    “Este un vehicul care înţelege ce spun oamenii. Îi poţi zice «aş vrea să mă duci la serviciu», maşina înţelege şi te duce unde ai nevoie”, a declarat Bret Greenstein, reprezentant IBM.

    De asemenea, Ollie poate răspunde la întrebări legate de traseu şi poate oferi recomandări cu privire la restaurante sau situri istorice de pe traseu.

    Autorităţile din Las Vegas au achiziţionat două vehicule şi judeţul Miami-Dade este interesată de un program pilot cu Ollie. John Rogers a spus că se află în discuţii cu cel puţin 50 de ţări care sunt interesate de soluţii pentru transportul în comun. 

  • Povestea unuia dintre cei mai puternici oameni din IT

    Plattner s-a născut pe 21 iunie 1944 în Germania, lângă Berlin. El a urmat cursurile Universităţii din Karlsruhe, lucrând apoi în cadrul mai multor firme cu profil tehnic, una dintre acestea fiind IBM.

    Pe 1 aprilie 1972, Hasso Plattner şi alţi patru foşţi angajaţi ai IBM au decis să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. SAP este una dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America.

    Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date.

    În primii ani, SAP a funcţonat ca o companie „virtuală“, fără un birou real în afara unui apartament închiriat în Mannheim, câştigând noi clienţi în vecinătatea acestui oras. Compania a reuşit să finalizeze în 1973 prima versiune a aplicaţiei sale System R („R“ vine de la real-time), denumită apoi R/1, devenită arhetipul aplicaţiilor ulterioare R/2 şi R/3. Superioritatea acestei aplicaţii faţă de altele existente pe piaţă venea din următoarele elemente: procesarea în timp real, respectarea strictă a consistenţei datelor şi integrarea diverselor procese de business într-o singură bază de date.
    Plattner a fost CEO al SAP până în anul 2003, rămânând şi astăzi în consiliul de administraţie al companiei. În 2014, SAP avea peste 74.000 de angajaţi şi a generat venituri de 20 de miliarde de dolari.

    Plattner practică mai multe sporturi, printre care yachting, ski, snowboard şi tenis. El deţine un teren de golf în Africa de Sud şi este proprietarul echipei de fotbal american San Jose Sharks.

    În 2001, revista Time l-a numit pe Plattner „una dintre cele mai influente persoane din industria IT“. El este căsătorit şi are doi copii; averea sa este evaluată la 9,5 miliarde dolari.

  • IBM investeşte 3 miliarde de dolari într-o nouă divizie pentru “Internetul lucrurilor”

    Investiţia anunţată de IBM face parte dintr-o serie de astfel de acţiuni întreprinse de mai multe companii din domeniul IT, care vizează extinderea în domeniul “Internetului lucrurilor” (“Internet of Things”), care presupune conectarea obiectelor banale, de la automobile la electrocasnice şi corpuri de iluminat, prin echiparea acestora cu senzori, cipuri şi conectivitate wireless.

    Astfel, IBM va concura pe piaţa “Internetului lucrurilor” împotriva unor companii mari ca General Electric, Microsoft, Google sau Cisco Systems, precum şi împotriva start-up-uilor.

    IBM a arătat că noua divizie se bazează pe o colecţie de programe, numită IoT Foundation, care foloseşte serviciile cloud ale IBM, şi care permite clienţilor şi partenerilor companiei să creeze noi aplicaţii sau să le îmbunătăţeacă pe cele existente.

    Compania americană mizează pe corelarea datelor din mai multe surse, cum ar fi senzorii încorporaţi în clădiri, smartphone-uri sau aparate electrocasnice.

    Anul trecut, IBM a ajuns la o înţelegere cu Twitter pentru a colabora astfel încât să ajute companiile să adune şi să analizeze informaţiile din tweet-urile postate de clienţii şi partenerii respectivelor firme.

    În acelaşi sens, IBM a anunţat marţi că a încheiat un parteneriat cu o companie americană, Weather Co., care furnizează clienţilor săi date despre starea vremii, pe baza senzorilor instalaţi, de exemplu, în clădiri.

    Cele două companii intenţionează să dezvolte aplicaţii care să utilizeze date meteo pentru a ajuta firmele din domenii ca asigurări, energie sau comerţ să prevadă condiţiile nefavorabile afacerilor respective şi să-şi adapteze strategia în conformitate cu acestea.

  • IBM va concedia peste o pătrime din personal

    În cadrul unui program de reorganizare denumit Proiectul Chrome, IBM va desfiinţa 111.800 de posturi, majoritatea din Statele Unite ale Americii

    Mutarea ar ajuta compania să se concentreze pe segmentul de cloud computing, potrivit Forbes.

    Precedentul record în materie concedieri colective este deţinut tot de IBM. În 1993, gigantul american a concediat 60.000 de angajaţi, relatează Sky News.

    Până în prezent, reprezentanţii IBM nu au făcut comentarii pe tema restructurărilor de personal, iar mai mulţi analişti şi-au exprimat deja îndoiala cu privire la numărul uriaş de angajaţi care ar putea fi concediaţi.

    IBM a înregistrat un profit net de 5,5 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, în scădere cu 11% de la 6,2 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului 2013. Veniturile din operaţiuni continue au coborât cu 12%, la 24,11 miliarde de dolari.

  • Cutia neagră a fraţilor Koch: anatomia unui imperiu de 115 miliarde de dolari

    ÎMPREUNĂ, FRAŢII CHARLES ŞI DAVID KOCH CONTROLEAZĂ UNELE DINTRE CELE MAI MARI AVERI DIN LUME, FOLOSITĂ INCLUSIV PENTRU FINANŢAREA SISTEMULUI POLITIC AMERICAN. CEEA CE NU SE ŞTIE EXACT ESTE DE UNDE AU VENIT BANII. Enormitatea averii Koch nu este un mister. Charles şi David deţin fiecare peste 40 de miliarde de dolari. Influenţa electorală a fraţilor Koch, oligarhi autohtoni ai Americii, este de asemenea un fapt bine cunoscut. Reţeaua lor politică a contribuit la susţinerea facţiunii Tea Party din Partidul Republican şi finanţează în prezent acest partid. Organizaţiile afiliate grupului Koch au colectat circa 400 de milioane de dolari în timpul campaniei electorale din 2012 şi intenţionează să cheltuiască alte 290 de milioane de dolari pentru susţinerea republicanilor în alegerile parţiale din acest an.

    Koch Industries nu este totuşi cu desăvârşire opac. Problemele cu legea ale grupului, care includ investigaţii ale Congresului şi ale Departamentului de Justiţie, procesele civile şi condamnările primite, precum şi informaţiile provenite inclusiv din interiorul companiei scot la iveală un imperiu toxic, ale cărui profituri finanţează Partidul Republican, potrivit unei analize realizate de publicaţia Rolling Stone.

    Pe parcursul a aproape cinci decenii, sub conducerea lui Charles Koch, grupul a plătit penalizări record, civile şi penale, din cauza problemelor de mediu, iar în 1999 divizia operatoare de conducte petroliere a primit cea mai aspră sancţiune de până atunci din istoria SUA, pentru o explozie a unei conducte care a dus la moartea a doi adolescenţi din Texas.

    Volumul emisiilor toxice ale Koch Industries este uriaş. Potrivit Political Economy Research Institute al University of Massachusetts, doar trei companii se află în rândul celor mai mari 30 de poluatori ai aerului, apei şi climatului din America, ExxonMobil, American Electric Power şi Koch Industries.

    După preluarea din 2005 a fabricii de hârtie Georgia-Pacific, Koch Industries poluează mai mult apele naţiunii americane decât General Electric şi International Paper la un loc. Compania se află pe locul 13 în privinţa poluării aerului, iar Koch poluează mediul mai mult decât giganţii petrolieri Valero, Chevron şi Shell. În total, Koch generează anual 24 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. În aceste condiţii, Koch a semnat în luna martie un angajament, la Departamentul de Justiţie, că va investi 40 de milioane de dolari la o uzină petrochimică din Port Arthur, Texas, pentru modernizarea acesteia în conformitate cu legea antipoluare, Clean Air Act.

    Istoricul toxic al Koch Industries nu este limitat la poluarea fizică, ci se extinde şi la practicile în afaceri, care au fost ţinta unor numeroase investigaţii federale, soldate cu puneri sub acuzare şi condamnări, amenzi şi penalizări. Şi, o mare ironie a administraţiei preşedintelui Barack Obama, reforma în domeniul serviciilor financiare pare să fie în beneficiul Koch Industries, care profită de retragerea companiilor de pe Wall Street din speculaţiile cu contracte futures pentru materii prime.

    Deseori se afirmă că fraţii Koch fac afaceri în industria petrolului. Adevărul este că grupul Koch nu este un producător major de petrol, ci s-a dezvoltat puternic în domeniul transformării hidrocarburilor în bunuri.  Koch Industries comercializează, transportă, rafinează şi procesează hidrocarburi, pe care le transformă în produse ca fertilizatori sau lycra. Compania controlează cel puţin patru rafinării, şase fabrici de ethanol, o centrală energetică pe bază de gaze naturale şi aproape 8.000 de kilometri de conducte. Până nu demult, compania rafina circa 5% din petrolul consumat în America, dar această cotă a scăzut în urma închiderii unei rafinarii din Alaska, după ce s-a descoperit că un solvent toxic s-a scurs în pânza freatică. Koch Industries produce şi cantităţi uriaşe de produse petrochimice, care devin la rândul lor materii prime pentru alte afaceri ale grupului. În cadrul Koch Industries, ceea ce intră ca ţiţei West Texas Intermediate iese sub forma unui covor Stainmaster.

    Compania se laudă că din 1960 valoarea Koch Industries a crescut de 4.200 de ori, depăşind creşterea indicelui bursier Standard & Poor’s de aproape 30 de ori. În medie, Koch anticipează să îşi dubleze veniturile la fiecare şase ani.

    În prezent, Koch este un jucător major şi în exploatarea zăcămintelor de şist. În 2012, o subsidiară a Koch a construit o conductă capabilă să transporte 250.000 de barili pe zi de petrol obţinut prin fracturare hidraulică, din sudul Texasului la Corpus Christi, unde compania deţine un complex de rafinare.

    Koch este implicat şi în exploatarea unora dintre cele mai bogate dar poluatoare zăcăminte petroliere din America de Nord, nisipurile bituminoase din Alberta.

  • China presează băncile să înlocuiască serverele IBM cu branduri locale, într-o dispută cu SUA

     Presiunile Chinei în sectorul bancar reprezintă o nouă escaladare a disputei cu Statele Unite privind acuzaţiile de spionaj economic aduse mai multor ofiţei chinezi.

    Agenţii guvernamentale, inclusiv banca centrală şi Ministerul de Finanţe, verifică dacă dependenţa băncilor comerciale de serverele IBM pune în pericol securitatea financiară a ţării, au afirmat patru surse.

    Analiza autorităţilor din China se înscrie unei acţiuni mai ample de răspuns la inculparea de către SUA a cinci ofiţei chinezi pentru spionaj economic împotriva a şase companii americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro