BusinessMagazin

Tag: iarna

  • Putin este pe cale să piardă cel mai important aliat din istoria Rusiei. Gospodăriile şi guvernele din Europa primesc o gură de oxigen

    Rusia este pe cale să îşi pierdă cel mai important aliat din istoria ei. Iarna grea, care a jucat un rol vital pentru Rusia în timpul invaziei lui Napoleon sau al Germaniei naziste, pe care Putin se baza în războiul hibrid cu Europa se lasă aşteptată. În septembrie preşedintele rus ameninţa că Europa “va tremura de frig la iarnă şi îi va îngheţa coada” precum lupului dintr-un basm rusesc.

    Totuşi, “generalul iarnă” pare că se dezice de conducerea de la Kremlin. Meteorologii se aşteaptă la o lună noiembrie blândă, ceea ce va reduce presiunea asupra depozitelor de gaze naturale din Europa.

    Previziunile pe termen lung ale companiilor de prognoză Maxar Technologies LLC şi Marex arată că nu vor fi perioade reci în această lună – o gură de aer pentru gospodăriile îngrijorate de costul încălzirii şi pentru guvernele îngrijorate de stocurile de gaz pentru sezonul rece.

    “În ceea ce priveşte cererea de energie, începutul cald al lunii noiembrie ar fi un semn binevenit, având în vedere starea actuală a energiei la nivel mondial”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    “Cu toate acestea, nu pot fi excluse episoade ocazionale de aer rece pentru luna noiembrie şi pentru sezonul de iarnă 2022-2023 în ansamblu”.

    Preţurile europene la gaze au scăzut semnificativ de la vârful atins în luna august, dar sunt încă cu aproximativ 80% peste nivelurile din anul trecut.

    Meteorologii germani de la Deutscher Wetterdienst au precizat că vremea caldă din Germania va continua, în timp ce serviciile meteorologice din Franţa estimează, de asemenea, că temperaturile vor continua să fie mai ridicate decât în mod obişnuit.

    Şi în România veştile sunt bune din acest punct de vedere. Temperaturile lunii noiembrie vor fi mai ridicate decât cele normale, potrivit prognozei pentru următoarele patru săptămâni transmisă marţi de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Doar spre finalul lunii, mediile termice încep să fie apropiate sfârşitului de toamnă.

    O lună noiembrie călduroasă ar fi departe de a rezolva problemele energetice ale Europei, dar un început întârziat al sezonului de încălzire ar oferi cel puţin un oarecare spaţiu de manevră factorilor de decizie. Iar dacă regiunea va fi scutită de temperaturi exterm de reci în această iarnă – aşa cum anticipează oamenii de ştiinţă de la Copernicus Climate Change Service – consumatorii ar putea primi un răgaz binevenit din cea mai gravă criză a costului vieţii din ultimele decenii, relatează Bloomberg într-o analiză.

  • Putin este pe cale să piardă cel mai important aliat din istoria Rusiei. Gospodăriile şi guvernele din Europa primesc o gură de oxigen

    Rusia este pe cale să îşi pierdă cel mai important aliat din istoria ei. Iarna grea, care a jucat un rol vital pentru Rusia în timpul invaziei lui Napoleon sau al Germaniei naziste, pe care Putin se baza în războiul hibrid cu Europa se lasă aşteptată. În septembrie preşedintele rus ameninţa că Europa “va tremura de frig la iarnă şi îi va îngheţa coada” precum lupului dintr-un basm rusesc.

    Totuşi, “generalul iarnă” pare că se dezice de conducerea de la Kremlin. Meteorologii se aşteaptă la o lună noiembrie blândă, ceea ce va reduce presiunea asupra depozitelor de gaze naturale din Europa.

    Previziunile pe termen lung ale companiilor de prognoză Maxar Technologies LLC şi Marex arată că nu vor fi perioade reci în această lună – o gură de aer pentru gospodăriile îngrijorate de costul încălzirii şi pentru guvernele îngrijorate de stocurile de gaz pentru sezonul rece.

    “În ceea ce priveşte cererea de energie, începutul cald al lunii noiembrie ar fi un semn binevenit, având în vedere starea actuală a energiei la nivel mondial”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    “Cu toate acestea, nu pot fi excluse episoade ocazionale de aer rece pentru luna noiembrie şi pentru sezonul de iarnă 2022-2023 în ansamblu”.

    Preţurile europene la gaze au scăzut semnificativ de la vârful atins în luna august, dar sunt încă cu aproximativ 80% peste nivelurile din anul trecut.

    Meteorologii germani de la Deutscher Wetterdienst au precizat că vremea caldă din Germania va continua, în timp ce serviciile meteorologice din Franţa estimează, de asemenea, că temperaturile vor continua să fie mai ridicate decât în mod obişnuit.

    Şi în România veştile sunt bune din acest punct de vedere. Temperaturile lunii noiembrie vor fi mai ridicate decât cele normale, potrivit prognozei pentru următoarele patru săptămâni transmisă marţi de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Doar spre finalul lunii, mediile termice încep să fie apropiate sfârşitului de toamnă.

    O lună noiembrie călduroasă ar fi departe de a rezolva problemele energetice ale Europei, dar un început întârziat al sezonului de încălzire ar oferi cel puţin un oarecare spaţiu de manevră factorilor de decizie. Iar dacă regiunea va fi scutită de temperaturi exterm de reci în această iarnă – aşa cum anticipează oamenii de ştiinţă de la Copernicus Climate Change Service – consumatorii ar putea primi un răgaz binevenit din cea mai gravă criză a costului vieţii din ultimele decenii, relatează Bloomberg într-o analiză.

  • De la dormitoare la bucătării, europenii se întreabă cât de rece este prea rece

    Mai mulţi oameni mor iarna decât vara şi nu doar pentru că este frig afară. Se pare că frigul din interior poate fi la fel de periculos. Datele europene privind sănătatea au arătat de mult timp că în climatele mai blânde, unde casele sunt adesea lipsite de curent şi slab încălzite, se înregistrează cele mai ridicate niveluri de mortalitate excesivă în timpul iernii. De exemplu, rata de mortalitate pe timp de iarnă în Portugalia este mult mai mare decât în Finlanda, conform Bloomberg.

    În ciuda unei scăderi recente a preţului la gaze, autorităţile din domeniul sănătăţii publice se tem că, în ciuda costurilor ridicate ale energiei, mulţi europeni nu vor putea să-şi încălzească locuinţele în mod corespunzător în această iarnă. Anglia riscă o criză umanitară, a avertizat Michael Marmot, director al Institutului UCL pentru echitate în sănătate din Londra, în septembrie, în revista de cercetare BMJ. Serviciul Naţional de Sănătate înfiinţează “camere de război” non-stop pentru a gestiona cererea, afirmând că infecţiile respiratorii, cum ar fi Covid-19, gripa, pneumonia şi bronşita acută, ar putea umple până la jumătate din paturile de spital în această iarnă.

    Cât de rece este prea rece? Public Health England are un răspuns: O temperatură interioară de 18 grade Celsius (65F) este minimă. Mai mult decât atât, reduceţi căldura şi vă confruntaţi cu riscuri pentru sănătate, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale, formarea de cheaguri de sânge şi atacuri de cord, spune agenţia.

    “Aceasta nu este o problemă de hipotermie în sine”, spune Mike Tipton, profesor de fiziologie la Universitatea din Portsmouth. “Este o consecinţă a răcirii şi a mecanismelor fiziologice de apărare şi a deshidratării asociate care o însoţesc.”

    S-ar putea să nu asociaţi deshidratarea cu un mediu rece, dar Tipton spune că este un răspuns normal. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când vă este frig, vasele de sânge din piele se contractă, reducând fluxul către periferia corpului pentru a menţine cea mai mare parte a sângelui protejată sub un strat de grăsime izolatoare. Acest lucru duce la o dorinţă de a urina, numită diureză indusă de frig. Pe măsură ce sângele se concentrează şi se îngroaşă, spune Tipton, riscul de formare de cheaguri creşte, vârstnicii fiind în cel mai mare pericol.

    Pe măsură ce ne-am răspândit pe glob, nu am evoluat pentru a ne adapta la temperaturi mai scăzute, spune Tipton. În schimb, ne-am folosit creierul pentru a recrea climatul nostru preferat pe lângă piele şi mai târziu, în casele şi birourile pe care le utilizăm.

    “Dacă staţi confortabil acum, vă garantez că temperatura medie a pielii dumneavoastră este de 33 de grade Celsius”, spune Tipton. “Temperatura trunchiului va fi de 35-36 de grade Celsius, iar temperatura extremităţilor va fi în jur de 20 de grade Celsius. Acesta este exact acelaşi profil de temperatură pe care l-ai avea dacă ai fi dezbrăcat la 26-28 de grade”.

    Totuşi, este posibil să vă adaptaţi la temperaturi mai scăzute. Puneţi-vă un pulover, şosete groase, o pisică pe poală poate fi de ajutor în după-amiezile sau serile răcoroase. Este o idee bună să folosiţi plăpumi groase pe timp de noapte, coborând termostatul şi folosind toate economiile pentru a mări puţin căldura în timpul zilei. Persoanele sănătoase, de la vârsta copilăriei până la 60 de ani, nu au nevoie să menţină o temperatură peste pragul de 18 grade Celsius în timpul somnului, conform ghidurilor din Marea Britanie.

    Pentru că europenii şi americanii moderni îşi petrec 90% din timp în casă, pentru adulţii sănătoşi, simpla ieşire în aer liber şi practicarea de exerciţii fizice la diferite temperaturi poate contribui la creşterea rezistenţei.

    “Vă puteţi schimba propriul răspuns la frig”, spune Kate Rew, fondatoarea Societăţii de înot în aer liber din sudul Angliei. “Ceea ce iniţial pare foarte neplăcut şi te face să te simţi foarte rece, după un timp de expunere, poate deveni ceva normal.”

    Grupul lui Rew înoată pe tot parcursul anului, chiar şi în apă aproape îngheţată pe timpul iernii. Ca urmare, spune ea, mulţi membri ai grupului pot sta confortabil chiar şi atunci când casele lor sunt răcoroase.

     

  • Ora de iarnă. Ora 4 devine ora 3

    CFR Călători informează că începând din 30 octombrie, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM.

    Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

    În noaptea de 29/30 octombrie 2022, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

    Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

    Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeaşi zi de 30 octombrie 2022, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

  • Cursă contra cronometru: Europa trebuie „îmblânzească” cât mai repede preţul gazelor, înainte ca iarna şi criza energetică care pluteşte deasupra continentului să bată la uşă

    Miniştrii europeni au reuşit imposibilul în iulie, după ce în doar şase zile au ajuns la un consens privind reducerea cererii de gaz a continentului. De atunci, măsurile pe care Europa trebuia le ia pentru combaterea crizei energetice s-au decalat, iar în prezent pare puţin probabil ca o serie de norme esenţiale pentru acest obiectiv să fie implementate până la iarnă, scrie Bloomberg.

    Evoluţia pieţei energetice le oferă totuşi guvernelor europene o perioadă de respiro în care să vină cu noi proiecte cu care să protejeze europenii de problema energetică. În prezent, Europa este supra-saturată cu oferte şi livrări de gaz natural lichefiat, situaţie care a coincis şi cu o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. Pe măsură ce ameninţarea crizei energetice pare să nu mai fie atât de mare în acest context, impulsul de a acţiona pentru asigurarea rezerveleor energetice se diminuează.

    „Comisia Europeană trebuie să îşi menţină sprijinul. Criza nu a trecut şi tocmai din acest motiv avem nevoie de o plasă de siguranţă, chiar dacă cel puţin în prezent ne poziţionăm bine”, a declarat Jozef Sikela, ministrul industriei din Republica Cehă.

    În iulie, atunci când Moscova strângea tot mai tare robinetul de gaze, în interiorul UE a avut loc o schimbare privind felul în care este privită politica energetică europeană. Comunitatea Europeană s-a decis atunci să reducă cu 15% cererea pentru gaze. Iniţial reducerea cererii a fost un obiectiv pe care fiecare stat şi-l putea asuma în mod voluntar, însă propunerea poate deveni o misiune obligatorie dacă criza energetică se acutizează. Din iulie UE a luat măsuri pentru a permite guvernelor să oprească profitul companiilor energetice şi să direcţioneze veniturile către consumatori.

    Acum cea mai mare dilemă a Europei este dacă se va ajunge la un consens pentru implementarea unui plafon al preţului gazelor. Înalţii oficiali din energie sunt de părere că o astfel de măsură poate fi propusă undeva după 24 noiembrie. Proiectul însă ar intra în o altă fază de discuţii şi negocieri, fiind nevoie de timp până când va fi implementat cu adevărat.

    Un alt proiect pus pe masă pentru lupta împotriva crize energetice este plafonarea preţului pentru gazul utilizat în producţia de energie electrică. Cu toate acestea, este puţin probabil ca ideea să prindă viaţă pentru că Comisia Europeană a subliniat deja faptul că o astfel de măsură ar putea pune în pericol cererea de gaz şi fluxul de electricitate livrată către alte ţări din afara UE.

    Europa se află în prezent într-un moment de cumpănă pe fondul crize energetice, care testează gradul de unitate şi solidaritate al europenilor pe măsură ce iarna se apropie. Ţările membre UE sunt obligate să găsească o soluţie care să convină tuturor europenilor pentru a ţine sub control criza şi a trece iarna.

    „Există aproximativ 15 state membre care au susţinut de mult timp că este nevoie de o intervenţie puternică pe piaţa energiei, totuşi ele vin cu 15 idei diferite când vine vorba de acest lucru. Trebuie să evităm deciziile pripite şi să ajungem la un consens”, a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al energiei.

     

  • Cu iarna aproape şi criza costurilor de trai în creştere, Marea Britanie şi Germania pregătesc „bănci de căldură“, unde oamenii pot veni să se încălzească. Băncile de alimente sunt şi ele luate cu asalt

    Scumpirea energiei forţează au­to­rităţile britanice să pună la punct o reţea de „bănci de căldură“ pentru cetăţeni, centre publice unde oa­menii pot veni să se încălzească gratuit, scrie Bloomberg.

    Cu scumpirea combustibililor fă­când facturile la căldură prohibitive pentru mulţi, o reţea de spaţii inte­rioare încălzite cu acces gratuit este în curs de a fi creată de autorităţi lo­cale, de sănătate şi grupuri din socie­tatea civilă în condiţiile în care temperaturile încep să scadă.

    FMI anticipează că Marea Brita­nie ar putea fi afectată mai dur de scumpirea combustibililor decât orice altă ţară din Europa de Vest, în mod semnificativ din cauza unei di­vergenţe mai mari între gospodăriile cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute.

    Luptându-se deja cu o inflaţie ridicată şi riscul unei recesiuni imi­nente, mulţi britanici au în faţă o iarnă de frig şi foamete. Chiar şi cu susţinerea de stat, încălzirea ar putea fi un lux pentru mulţi britanici.

    În acest context, o reţea ad-hoc de refugii încălzite prinde contur. Unele supermarketuri oferă băuturi calde, în timp ce spaţii publice şi ad­ministrate de voluntari ca biblioteci şi centre comunitare, cât şi spaţii mai puţin oficiale, ca băile nefolosite din pub-uri, apar peste tot.

    Şi muzeele se pregătesc să acţio­neze ca refugii calde pentru cei care nu-şi permit să-şi încălzească casele în lunile de iarnă, notează The Guardian. Se face de asemenea apel la miniştri să furnizeze finanţare nouă de urgenţă pentru ca clădirile publice să poată face faţă unei creş­teri puternice a numărului de vizita­tori în lunile cele mai reci.

    Între timp, cea mai mare reţea de bănci de alimente a ţării a lansat un apel de urgenţă, avertizând că are în faţă cea mai grea iarnă din istorie, din ce în ce mai mulţi oameni riscând să facă foamea în criza costurilor de trai, scrie Reuters.

    The Trussell Trust, care susţine o reţea de 1.300 de bănci de alimente, a anunţat că înregistrează o creştere dramatică a numărului celor aflaţi în dificultate. De asemenea, cererea depăşeşte donaţiile pentru prima dată, însemnând că băncile trebuie să cumpere mai multe alimente pe cont propriu, ceea ce nu este sustenabil.

    Şi Germania pregăteşte spaţii în care oamenii pot veni să se încălzească gratuit, încă din vară, relatează The Local.

    În oraşul Ludwigshafen, un spaţiu utilizat anterior pentru concerte, evenimente sportive şi vaccinare a fost amenajat pentru a servi drept „staţie centrală de încălzire“ pentru public. Şi alte zone, ca Neustadt, Frankenthal şi Landau, pregătesc iniţiative similare.

    Şi în Germania, băncile de alimente sunt sub presiune, conform Deutsche Welle.

    Aproximativ jumătate dintre acestea şi-au văzut numărul clienţilor dublându-se de anul trecut, iar multe nu mai primesc solicitanţi. Cererea este în creştere, iar donaţiile în scădere.

  • „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştiţi

    Registrul Auto Român a prezentat explicaţii oficiale despre anvelopele de iarnă: „Nu se aplică sancţiuni dacă posesorii de autovehicule şi folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, anvelopele marcate cu literele M şi S”.

    „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Nu aveţi de ce! Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştii despre anvelopele care sunt obligatorii pe timpul iernii. Chiar dacă vremea încă este însorită în cea mai mare parte a ţării, au început să circule deja informaţii menite să panicheze posesorii de autovehicule, aşadar precizăm clar că nu există o data limită pentru montarea acestor cauciucuri şi că toatre anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi şi zăpadă – engl. mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerinţele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia naţională rutieră”, anunţă RAR.

    Reprezentanţii RAR explică situaţia în detaliu.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Sunt anvelopele all-season legale pe timp de iarnă? Ce marcaj trebuie acestea să aibă pentru a putea circula în sezonul rece

    Anvelopele de vară pierd mult din aderenţă odată ce temperatura coboară sub 7 grade Celsius. Chiar dacă asfaltul este curat şi uscat, anvelopa de vară se întăreşte pe măsură ce temperatura scade şi implicit pierde din aderenţă. Chiar dacă legea permite circularea cu anvelope de vară în astfel de condiţii – sub 7 grade Celsius şi carosabil uscat – aderenţa are de suferit şi implicit creşte distanţa de frânare.

    Reducerea costurilor, încălzirea globală dar şi schimbările mari de temperatură de la o zi la alta au determinat tot mai mulţi clienţi să aleagă anvelope all-season, în locul celor de iarnă şi vară, potrivit celor de la Michelin. Potrivit grupului francez, cererea pentru anvelope all-season a înregistrat în perioada 2015-2021 o creştere anuală de 19%, iar creşterea va continua şi în anii următori în condiţiile în care şi flotele urmăresc reducerea costurilor – iar în cazul utilizării a două seturi de anvelope sunt costuri legate de montaj şi depozitare.

    Anvelopa Michelin CrossClimate s-a vândut în intervalul 2015-2021 în 23 de milioane de unităţi, iar în prezent sunt şi automobile noi precum unele modele de la Volvo care vin echipate din fabrică cu CrossClimate.

    În cazul noii anvelope, cei de la Michelin mizează şi pe faptul că încălzirea globală a dus la anomalii precum temperaturi de 20 de grade Celsius în luna ianuarie, când teoretic media trebuia să fie de sub 5 grade.

    Anvelope all-season de generaţie nouă au mai lansat şi cei de la Goodyear – Vector4Season, Nokian – Weatherproof, Dunlop sau Pirelli.

    În 2011 a fost introdusă Ordonanţa de Guvern nr.5/2011, prin care se modifică Ordonanţa Guvernului nr.195/2002 privind circulăţia pe drumurile publice (Codul Rutier), şi care impune obligativitatea anvelopelor de iarnă.

    Potrivit Ordonanţei, şoferii sunt obligaţi să aibă maşinile dotate cu anvelope de iarnă atunci când circulă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Astfel, că să răspundă pieţei, au fost dezvoltate anvelope all season performanţe care îndeplinesc condiţiile legale.

    Anvelopele all-season – cele care prezintă marcajul M plus S şi muntele cu două piscuri şi fulgul de zăpadă sunt cele care pot circula iarna în toate condiţiile – pe gheaţă, zăpadă sau carosabil acoperit cu mâzgă – aşa-numitul fenomen “black ice”. Sunt anvelope precum cele care au marcajul M plus S, în special pe SUV-uri care respectă legea, dar care nu sunt recomandate a circula în condiţii de carosabil acoperit cu gheaţă.

    Literele M si S reprezintă iniţialele cuvintelor “mud” and “snow”, care înseamnă “noroi (namol)” şi, respectiv, “zapadă”.

    –           Prin urmare, atât timp cât anvelopele sunt marcate astfel, îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi folosite pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. Indiferent dacă sunt pneuri specializate de iarnă sau anvelope generaliste all-season.

    Anvelopele All-Season sunt anvelope hibride care pot fi utilizate pe tot parcursul anului deoarece combină tehnologiile folosite pentru anvelopele de vară şi de iarnă pentru a permite utilizarea acestora în condiţii de siguranţă, în condiţii de carosabil uscat, umed sau înzăpezit, în orice moment al anului.

    Anvelopele All-Season abordează nevoia de siguranţă exprimată de şoferii europeni care folosesc în principal anvelope de vară şi simplifică viaţa celor care trăiesc în regiuni în care iernile sunt uşoare şi care sunt obişnuiţi să îşi schimbe anvelopele în funcţie de anotimpuri eliminând necesitatea schimbării acestora.

    Spre exemplu montarea şi depozitarea anvelopelor poate costa 700-800 de lei per sezon, adica peste 1.500 de lei pe an. Dincolo de costuri mai reduse şi riscul mai mic de a afecta janta în procesul de montare şi demontare, utilizatorul nici nu este luat prin surprindere la venirea sezonului rece sau la aglomeraţia din serviceuri.

     

     

     

  • „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştiţi

    Registrul Auto Român a prezentat explicaţii oficiale despre anvelopele de iarnă: „Nu se aplică sancţiuni dacă posesorii de autovehicule şi folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, anvelopele marcate cu literele M şi S”.

    „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Nu aveţi de ce! Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştii despre anvelopele care sunt obligatorii pe timpul iernii. Chiar dacă vremea încă este însorită în cea mai mare parte a ţării, au început să circule deja informaţii menite să panicheze posesorii de autovehicule, aşadar precizăm clar că nu există o data limită pentru montarea acestor cauciucuri şi că toatre anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi şi zăpadă – engl. mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerinţele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia naţională rutieră”, anunţă RAR.

    Reprezentanţii RAR explică situaţia în detaliu.

    „Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei a fost introdusă în România prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2011 pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în 2006. Este important de reţinut că legea nu prevede o dată limită de la care autovehiculele trebuie dotate cu anvelope de iarnă sau o temperatură minimă care să declanşeze procesul. Aşadar, anvelopele specifice sunt necesare dacă maşina circulă pe un drum public acoperit cu gheaţă, polei sau zăpadă, indiferent de anotimp, iar de la momentul elaborării legii aceste prevederi nu au suferit modificări. Registrul Auto Român precizează că denumirea <all seasons> este una comercială, folosită de producătorii de anvelope, dar care nu are un corespondent în legislaţia naţională a României. Indiferent care este denumirea comercială a unui pneu, dacă acesta este inscripţionat cu literele M şi S (însemnând mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, el îndeplineşte cerinţele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia rutieră naţională. Vă recomandăm ca, înainte de a monta anvelopele, să verificaţi anul fabricaţiei (DOT) şi adâncimea profilului (vezi foto). Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitaţi părerea unui specialist, care să observe dacă există urme accentuate de uzură”, menţionează RAR.

    Potrivit sursei citate, sancţiunea pentru lipsa anvelopelor adecvate, în condiţiile specificate în lege, se pedepseşte cu amendă din clasa a IV-a de sancţiuni (între 9 şi 20 de puncte-amendă), adică între 1.305 şi 2.900 de lei, dar se poate reţine şi certificat de înmatriculare al vehiculului.

    „Prin urmare, nu se aplică sancţiuni dacă posesorii de autovehicule respectă legislaţia în vigoare şi folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, anvelopele marcate cu literele M şi S”, se menţionează în finalul informării.

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.