BusinessMagazin

Tag: Iancu

  • 60 de crame din România practică turism viticol. În ce zonă a ţării sunt cele mai multe crame

    În urma unei analize realizate de CrameRomania.ro, în august 2016 numărul unităţilor care pot primi turişti în vizită pentru a le prezenta vinurile şi podgoriile şi a ajuns la 60. În total, în ţara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.

    Turismul viticol cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiştii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai propice perioade sunt între aprilie şi noiembrie. 

    “În ultimii ani observăm că din ce în ce mai multe persoane aleg să îşi petreacă timpul liber vizitând crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar în momentul de faţă persoanele care călătoresc constant îl apreciază cel mai mult. La nivel de preţ, valoarea medie pentru o vizită la cramă este aproximativ 50 lei/persoană în care sunt incluse 5 vinuri, apă şi mici gustări reci precum pâine, grisine, brânză, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro şi CrameRomania.ro. 

    Cele mai multe crame adunate în acelaşi loc se află în Muntenia – podgoria Dealu Mare (se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri şi o lăţime între 3 şi 12 kilometri), urmată de Oltenia – podgoria Drăgăşani.

    “În zonele unde cramele nu sunt comprimate ca număr, peisajele locale, poveştile din spatele cramelor, dar şi implicarea personalului sunt factori care atrag turiştii care se întorc de mai multe ori în locurile vizitate şi recomandă mai departe cunoscuţilor experienţele trăite. De exemplu, în Transilvania distanţele dintre crame sunt mari, dar de la o locaţie la alta pot fi vizitate atracţiile zonei, precum satele săseşti, bisericile fortificate sau salina Turda.” continuă Alina Iancu.

    La nivel de cazare, în funcţie de capacitatea fiecărei crame pot fi cazate de la 2 până la 55 persoane, dar există şi locaţii unde turiştii nu pot rămâne peste noapte. În aceste cazuri, vizitatorii pot alege pensiunile şi hotelurile din apropiere, transportul fiind acordat la cerere de către furnizorii de servicii.

  • Preşedintele “Asociaţiei Colectiv”: Ne dorim să participăm la întâlnirea dintre Guvern şi Arafat, „minte cu neruşinare”

     Raed Arafat „minte cu neruşinare” în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) în noaptea de 30 octombrie, la Colectiv, a declarat Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv, pentru MEDIAFAX.

    Totodată, Eugen Iancu susţine că membrii asociaţiei, victime ale incendiului din Colectiv, “doresc să participe la întâlnirea dintre Guvern şi Arafat”.

    În ceea ce priveşte răspunsul DSU la Raportul Corpului de Control al Guvernului, Iancu spune că „ar trebui să răspundă la faptul că victimele s-au urcat în salvări şi salvările nu plecau, astfel încât unele victime s-au dat jos din ambulanţe şi au plecat prin mijloace proprii la spital”, a spus Iancu.

    Motivul pentru care salvările spitalelor nu plecau era faptul că medicii realizau manevre de prim-ajutor pentru victime, iar ambulanţele SMURD nu ar avea medici la fel de bine calificaţi, spune Iancu. „Ar trebui să răspundă pentru faptul că paramedicii SMURD nu au dreptul să facă o injecţie, să pună perfuzii. Să spună câtă adrenalină au avut pe maşini”, a spus Iancu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani de închisoare în dosarul RAFO

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a mărit astfel cu doi ani pedeapsa primită de Iancu, în urma judecării cauzei la Tribunalul Bucureşti.

    Fratele omului de afaceri, Octavian Iancu, a primit de asemenea o pedeapsă mai mare, de la 9 la 10 ani. Şi Constantin Mărgărit, condamnat de tribunal la 9 ani, va face tot 10 ani de detenţie.

    Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au rămas cu pedeapsele de 7 ani date de tribunal. Şi Silviu Neacşu a rămas cu pedeapsa iniţială, de 3 ani de închisoare cu suspendare.

    În schimb, pedeapsa lui Alex Martin (Akaroglu Cuneyt) şi a lui Elenkalan Hayrettin au crescut, cu doi ani, la 9 ani de închisoare.

    Ultimul inculpat din dosar, Basaran Kadri Mazhar, a fost condamnat definitiv de CAB, în martie, la 5 ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul Bucureşti îi dăduse 9 ani.

    În 28 noiembrie 2011, Marian Iancu, pe atunci patronul al clubului de fotbal Poli Timişoara, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la zece ani de detenţie în dosarul Rafo, în timp ce fratele său, Octavian Iancu, şi Constantin Mărgărit au primite câte nouă ani. Decizia Tribunalului a fost constestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei de condamnare a lui Iancu, faptul că acesta este vinovat de faptele reţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi că o serie de vicii grave de formă, precum şi atitudinea omului de afaceri faţă de complicii săi au dus la “dejucarea” planurilor ilegale ale acestuia.

    “Inculpatul Marian Alexandru Iancu este cel care, fără a deţine calitatea de asociat sau administrator al societăţii VGB Impex, dar conducând în fapt această societate comercială, beneficiind în acest sens de colaborarea inculpaţilor Octavian Iancu, Constantin Mărgărit şi apoi Mazhar Kadri Basaran, care au deţinut pe rând calitatea de asociat şi/sau administrator al acestei societăţi comerciale, a pus la punct şi, apoi, în aplicare, ampla strategie de acţiune având ca scop crearea unei anumite aparenţe, contrare realităţii, sub aspectul provenienţei unei cantităţi impresionante de uleiuri minerale intrate în gestiunea VGB Impex, cu consecinţa deducerii din veniturile obţinute de VGB Impex, a cheltuielilor pretins efectuate cu achiziţionarea acestei cantităţi de uleirui minerale, ajungându-se la diminuarea sumelor datorate bugetului statului cu titlu de taxă pe valoare adăugată şi impozit pe profit”, a notat judecătoarea Anca Saru, cea care a decis condamnarea lui Iancu.

    Trimişi în judecată în 2006, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Octavian Iancu, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Silviu Neacşu, Akaroglu Cuneyt, Elenkalan Hayrettin şi Basaran Kadri Mazhar au fost judecaţi pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani.

    Acuzaţiile în acest dosar au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin şi Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăţi) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit că Mărgărit Constantin, Octavian Iancu, Basaran Kadri Maznar, Akaroglu Cuneyit, Elenkalan Hazrettin, Alexandru Marian Iancu, Silviu Neacşu, Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au derulat activităţi comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB – rafinăria Rafo – societatea Tender SA – Carom SA.

    Anchetatorii au stabilit că membrii grupării constituite pentru săvârşirea de infracţiuni, al cărui scop era spălarea banilor proveniţi din comiterea anumitor infracţiuni economice. Grupul alcătuit din cele nouă persoane au uzat în activitatea lui de SC VGB Impex SRL, SC Dinamic Auto SRL, SC Klass Petrol SRL, SC Best Auto SRL, SC BE-COM-BE SRL, SC Star Com Oil SRL şi SC Test Petrol SRL.

    Constantin Mărgărit, Octavian Iancu şi Alexandru Marian Iancu au fost arestaţi în seara de 14 februarie 2005, ei fiind eliberaţi în acelaşi an, la 24 iunie, de către Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat că cei trei pot fi cercetaţi de procurori în stare de libertate.

  • Wizz Air introduce din iarnă noi curse din Cluj spre Koln, Nürnberg, Geneva şi Malmo

    Vicepreşedintele executiv al companiei Wizz Air, John Stephenson, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că a patra aeronavă Airbus A320 va fi alocată Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, ceea ce înseamnă extinderea operaţiunilor de pe acest aeroport şi creşterea capacităţii cu 30 la sută.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aeroportul Avram Iancu din Cluj vrea un împrumut de 50 milioane lei, pe 20 ani, pentru investiţii

     Împrumutul vizează obiectivul de investiţii “Pistă de decolare-aterizare de 3.500 m – Etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente”, potrivit unui anunţ al aeroportului aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

    Contractul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de ceaţă în aproape toată ţara. Curse aeriene cu întârzieri

     Avertizarea nowcasting cod galben emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie este valabilă până la ora 14.00, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Brăila şi sudul judeţului Argeş.

    Judeţele Mehedinţi, Gorj, Olt, Dolj, Vâlcea, inclusiv municipiile Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Slatina, Caracal, Craiova şi Drăgăşani, sunt sub avertizare cod galben până la ora 11.00.

    Ceaţa reduce vizibilitatea şi în judeţele Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Vrancea, zona de câmpie a judeţului Arad, inclusiv municipiul Arad şi nord-vestul judeţului Caraş-Severin, avertizarea fiind emisă până la ora 10.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, prins când lua 2.000 euro de la un pacient

     Procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie l-au reţinut marţi pe colonel doctor Iancu Mocanu, pentru luare de mită şi vor cere Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 29 de zile.

    Potrivit procurorilor, în 5 iulie, Iancu Mocanu ar fi cerut 2.000 de euro de la un apropiat al unui pacient cu o afecţiune cardiacă gravă. În schimbul banilor, medicul trebuia să îl interneze pe pacient şi să îi facă investigaţiile medicale pentru o intervenţie chirurgicală, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român voia să scoată ilegal din ţară peste 30 de tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu. Operele de artă, trimise prin poştă

     “Autorităţile de frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă au depistat trei colete ce conţineau mai multe tablouri şi schiţe valoroase şi susceptibile a face parte din Patrimoniul Naţional Cultural, aparţinând pictorului de origine română Marcel Iancu, care urmau a fi scoase din România fără documente legale”, se arată într-un comunicat remis de Poliţia de Frontieră.

    Potrivit sursei citate, operele au fost descoperite la 17 iulie, după ce vameşii împreună cu poliţiştii de frontieră au controlat trei colete, care conţineau mai multe tablouri şi schiţe. Coletele aveau ca expeditor un cetăţean român, fiind destinate unei persoane din Israel.

    Anchetatorii au ridicat 32 tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu, care nu erau însoţite de certificatul de export eliberat de către Ministerul Culturii.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Mircea Sandu: Iancu se pregatea sa dea 2 milioane de euro pentru titlu

    “Asa cum spuneti vor prin ziar «din surse federale», din surse
    am aflat si eu ca Iancu se pregatea sa dea un milion si jumatate de
    euro la liga si 500.000 la arbitri. Totul pentru titlu!”, a spus
    Sandu pentru Pro Sport.
    Intrebat daca este vorba de Liga Profesionista de Fotbal, Sandu a
    raspuns ironic: “Liga de fotbal pe plaja si arbitrii de fotbal pe
    plaja”.
    Sandu a mentionat ca informatiile le are de la o persoana care “a
    vorbit intre patru ochi cu Iancu”. “Este vorba despre o persoana
    care a vorbit intre patru ochi cu Iancu. Ultimul i-a spus asta. Nu
    stiu si cat este de adevarat. E ceva ce mi s-a transmis. Repet, pe
    surse, asa cum spuneti voi, ziaristii”, a adaugat Sandu.
    Iancu a negat acuzele aduse de Sandu, precizand ca in cazul in care
    ar fi dat acesti bani ar fi castigat titlul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro