BusinessMagazin

Tag: Hunedoara

  • Gabriela Firea, parteneriat SURPRIZĂ pentru Centenarul Marii Uniri

    “În ceea ce priveşte importanţa pe care o acordă Capitala Anului Centenar, anului Marii Uniri, sunt printre cei cărora nu le este ruşine, nici atunci când ajung în străinătate, că sunt româncă, îmi iubesc ţara, nu m-aş vedea trăind într-o altă ţară, ci doar vizitând alte ţări. (…) Nu găsim peste tot în lume ceea ce aveţi aici: cetate, castel, gorun, Ţebea (Cetatea Deva, Castelul Corvinilor, Gorunul lui Horea, cimitirul Ţebea — n.r.). Sunt lucruri unice în lume şi cred că trebuie să fie puse în evidenţă. În ceea ce priveşte Anul Centenar, am stabilit şi cu domnul preşedinte, vor fi acţiuni care se adresează copiilor, tinerilor, studenţilor, şi nu doar activităţi care se desfăşoară în mediul academic şi universitar. Vrem ca de Anul Centenar să se bucure întreaga ţară (…). Am stabilit un set de acţiuni concrete, unele aici, altele la Bucureşti”, a declarat primarul general al Capitalei.

    Gabriela Firea a arătat că acordul de cooperare semnat cu judeţul Hunedoara prevede o serie de acţiuni culturale care să arate conexiunile istorice între capitalele Daciei, Daciei Romane şi Bucureşti, lansarea unei monografii şi a unor studii care să restabilească adevărul despre anumite momente istorice, scrie realitatea.net

  • Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic in lume

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • E-Distribuţie Banat: Alimentarea cu electricitate, afectată în 73 de localităţi din vestul României

    Anterior, E-Distribuţie Banat a anunţat că sunt 74 de localităţi afectate.

    În judeţul Timiş erau afectate 7 linii de înaltă tensiune şi 58 de linii de medie tensiune, inclusiv 3 stâlpi metalici îndoiţi şi 4 stâlpi de beton rupţi. Alimentarea cu electricitate era afectată în 28 de localităţi şi nu mai existau staţii de transformare fără tensiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Castelul din România care a avut încasări de peste 1 milion de euro în primele 8 luni ale anului

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Primăria Hunedoara, Castelul Corvinilor, cel mai important monument de arhitectură gotică din România, a fost vizitat de 265.331 de turişti, în primele opt luni din acest an.

    Astfel, suma totală încasată de municipalitate din vânzarea biletelor a fost de peste un milion de euro.

    În cursul anului trecut, un număr de 300.000 de turişti au trecut pragul Castelul Corvinilor, iar în 2015 numărul total de vizitatori a fost de 280.000.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Castelul din România care a avut încasări de peste 1 milion de euro în primele 8 luni ale anului

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Primăria Hunedoara, Castelul Corvinilor, cel mai important monument de arhitectură gotică din România, a fost vizitat de 265.331 de turişti, în primele opt luni din acest an.

    Astfel, suma totală încasată de municipalitate din vânzarea biletelor a fost de peste un milion de euro.

    În cursul anului trecut, un număr de 300.000 de turişti au trecut pragul Castelul Corvinilor, iar în 2015 numărul total de vizitatori a fost de 280.000.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Cadouri din partea Primăriei”, o nouă metodă de înşelăciune

    Un pensionar în vârstă de 71 de ani, din Hunedoara, a reclamat la Poliţie că în timp ce se deplasa pe strada Ştrandului, din Deva, a fost abordat de un bărbat necunoscut.

    Acesta a coborât dintr-un autoturism cu numere de înmatriculare străine şi i-a spus că i-a adus mai multe cadouri „din partea Primăriei”, printre care şi două ceasuri, pe care le-ar fi lăsat soţiei, la domiciliu. Pentru acestea i-a solicitat 250 de lei, scrie  zhd.ro.

    Bărbatul şi-a dat seama că a fost înşelat, motiv pentru care s-a adresat poliţiştilor. „Poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru înşelăciune şi efectuează investigaţii în vederea identificării suspectului”, a informat Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara.

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic in lume

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info