Tag: hotel

  • Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania are un nou proiect: cu o investiţie de 19 mil. euro, fostul hotel Sport din Cluj se transformă într-un hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu

    Fostul hotel de două stele Sport, situat în centrul oraşului Cluj-Napoca, lângă Cluj Arena devine primul hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu din oraş, după o investiţie de aproximativ 19 milioane de euro, a spus pentru ZF Martin Melzer, director de comunicare pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Radisson Hotel Group. Proiectul este dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, unitatea urmând să fie inaugurată în primăvara anului 2021.

    Hotelul Sport din Cluj a fost achiziţionat în urmă cu aproximativ cinci ani de SIF Moldova (SIF2) într-o tranzacţie de 4,8 milioane de euro de la omul de afaceri Josef Goschy, potrivit datelor ZF. Toamna trecută, Winners Park Invest a cumpărat de la SIF Moldova hotelul Sport din Cluj, într-o tranzacţie care s-a ridicat la 3,6 milioane de euro, potrivit unui anunţ al societăţii de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezastru. De ce nu avem turişti: România este pe ultimul loc în regiune la numărul de camere de hotel, bulgarii având chiar de două ori mai multe

    Deşi România are un PIB de aproape patru ori mai mare decât Bulgaria, investiţiile în industria hotelieră sunt invers proporţionale. Astfel, bulgarii au de două ori mai multe camere de hotel.

    România avea anul trecut un număr de peste 29.000 de camere de hotel sub branduri independente şi ale marilor lanţuri hoteliere internaţionale, de trei ori mai puţin decât Polonia şi de două ori mai puţin decât Bulgaria şi Cehia, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă STR.

    Astfel, în Bulgaria erau în 2018 peste 66.000 de camere de hotel, dintre care aproape 7.500 sub branduri internaţioanale. În schimb, în România sunt peste 8.500 de camere sub branduri ale unor lanţuri precum Hilton, Accor, Rezidor sau Marriott International.

    Pe de altă parte, campioană în regiune este Polonia cu peste 81.000 de camere de hotel, dintre care peste un sfert afiliate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cu banii din fotbal, în afaceri imobiliare: fotbalistul Ciprian Marica vrea să deschidă un hotel vizavi de Perla pe Dorobanţi, în Bucureşti

    Ciprian Marica, fostul atacant al naţionalei de fotbal şi în prezent principalul finanţator al echipei de fotbal Farul Constanţa, a demarat alături de un partener consolidarea blocului „Volga“ de la intersecţia Căii Dorobanţilor cu bulevardul Iancu de Hunedoara, dar şi a clădirii de birouri de lângă acesta unde are sediul Fundaţia Ciprian Marica şi compania de construcţii Hidroconstrucţia.

    „Clădirea unde în prezent sunt birourile Hidroconstrucţia şi ale Fundaţiei Ciprian Marica va fi modernizată. În ceea ce priveşte clădirea de pe colţ, în prezent aceasta a fost securizată pentru a nu-i pune în pericol pe trecători, având în vedere că este o clădire veche. Vrem să realizăm un proiect unitar acolo care să includă birouri şi un hotel în clădirea de pe colţ. Momentan analizăm mai multe soluţii“, a declarat pentru ZF Ciprian Marica.

    Potrivit datelor din piaţă, clădirea de birouri va fi modernizată şi închiriată ulterior, iar la parterul acesteia vor fi spaţii comerciale.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Miley Cyrus a dezvăluit de ce a fost concediată din franciza “Hotel Transylvania”

    Informaţia a fost publicată de actriţa şi cântăreaţa americană într-un mesaj pe platforma de micro-blogging Twitter, în care îşi enumera punctele slabe din carieră.

    O sursă din cadrul Sony a confirmat informaţia pentru publicaţia specializată The Hollywood Reporter, explicând că şefii companiei de producţie s-au arătat atunci îngrijoraţi de imaginea de rebelă pe care începuse să o afişeze Cyrus, ce devenise celebră iniţial ca star Disney, în producţii dedicate copiilor.

    Cyrus a fost concediată din filmul care a dat startul francizei de succes “Hotel Transylvania”. Ea urma să dea voce fiicei lui Dracula (Adam Sandler), sarcină preluată ulterior de Selena Gomez.

    Cântăreaţa şi actriţa americană Miley Cyrus a devenit cunoscută datorită serialului pentru adolescenţi “Hannah Montana”, în care a interpretat rolul principal. De altfel, Miley Cyrus este unul dintre cel mai de succes artişti care s-au lansat în producţiile Disney. Fiica interpretului de muzică country Billy Ray Cyrus, ea şi-a lansat în 2013 cel de-al patrulea album, “Bangerz”, care include hituri precum “We Can’t Stop” şi “Wrecking Ball”, care au fost promovate prin clipuri provocatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vindea sandwich-uri colegilor de clasă, iar acum deţine un imperiu hotelier

    Spiritul antreprenorial al lui Sharan Pasricha a devenit pentru prima oară evident când avea doar şase ani.
     
    El a crescut în Mumbai, India; când era în clasa întâi, el a început să vândă colegilor sandvişurile pe care i le făcea mama sa.
     
    “A fost un profit bun, aşa că am decis să-i spun mamei să-mi facă mai multe sandwich-uri pentru prânz”, îşi aminteşte antreprenorul ajuns acum la 38 de ani.
     
    Prima sa experienţă antreprenorială serioasă a fost la 22 de ani, când a co-fondat compania britanică Rush Media, o agenţie media şi de marketing studenţească, pe care a condus-o timp de trei ani după ce a părăsit universitatea la Londra.
     
    În 2012 a înfiinţat Ennismore Holdings, şi susţinut de investitori privaţi a cumpărat hotelul Hoxton din estul Londrei, pentru suma de 65 de milioane de lire sterline.
     
    Prima sa mişcare a fost aceea de a reînnoi hotelul cu sediul în Shoreditch, al cărui brand devenise “obosit”, petrecând aproape un an de zile prin camerele hotelului.
     
    În 2014, compania condusă de Sharan Pasricha a mai deschis un hotel la Londra; ulterior, el s-a extins în Amsterdam, Paris şi Statele Unite, deschizând hoteluri la New York, Portland şi Chicago.
     
    Potrivit ultimelor date disponibile, Ennismore Holding a avut o cifră de afaceri de 20,7 milioane de lire sterline în 2017.
  • Vise dulci în lumea artei

    Cum la muzeu, în general, nu te poţi caza, se găsesc destui turişti dispuşi să cheltuie câteva sute de dolari pentru o noapte pe tărâmul artei. Printre hotelurile-muzeu se numără, scrie La Times, The Art, un hotel din Denver, amplasat chiar în cartierul cu muzee al oraşului şi a cărui colecţie de artă modernă poate fi admirată pe holurile sale, în apartamente şi în restaurant, Gehry ori reţeaua 21c Museum Hotels, care funcţionează în clădiri istorice, una dintre acestea fiind o fostă uzină Ford din Oklahoma City. În West Hollywood se găseşte hotelul Petit Ermitage, care găzduieşte mai bine de 150 de opere de artă, majoritatea din colecţia proprietarului unităţii de cazare. Petit Ermitage se laudă cu lucrări de Joan Miró, Salvador Dali sau de-ale artistului francez de origine rusă Erté. La Huntington Beach, în California, se află Paséa Hotel & Spa, unde oaspeţii pot admira opere confecţionate din diverse obiecte, cum ar fi „Leftovers”, un colaj din capace de sticle, sandale şi tacâmuri de plastic folosite, semnat de Katlin Evans, ori „Wavelength 4” a lui Jorg Dubin, realizată din mai bine de 1.400 de şlapi coloraţi prinşi pe un panou. În Irlanda, la Dublin, Merrion Hotel deţine o impresionantă colecţie de artă, expunând tablouri ale unor pictori ca Paul Henry sau Jack Butler Yeats. Pe lângă acestea, hotelul oferă şi opţiunea unui ceai artistic, unde dulciurile servite sunt inspirate de operele de artă expuse.

  • De la băuturi alcoolice la turism: de ce a decis grupul Alexandrion să cumpere un hotel în România şi ce veţi putea găsi în cadrul acestuia

    Cifra de afaceri a hotelului New Montana din Sinaia, preluat anul trecut de Alexandrion Group a crescut în anul 2018 cu 23% faţă de anul precedent, iar profitabilitatea s-a mărit şi ea cu 22 de procente, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii hotelului.

     „Alexandrion Group a preluat Hotelul New Montana având o strategie clară de dezvoltare a acestuia şi propunându-şi să redefinească eticheta ospitalităţii. Scopul nostru este ca experienţele oferite de New Montana clienţilor săi să se alinieze experienţelor excepţionale oferite de Alexandrion Group consumatorilor săi.”, a declarat Stelios Savva, CEO al Alexandrion Group.

    În 2018, cifra de afaceri a fost în creştere cu 23% faţă de anul precedent, ceea ce se traduce într-o creştere cu peste 7.000 a numărului de turişti cazaţi în Hotelul New Montana în 2018 comparativ cu 2017.  

    „Anul 2018 a fost un an în care am stabilit o nouă strategie de vânzări, iar rezultatele s-au văzut imediat. Ne aşteptăm la o creştere şi mai mare pentru 2019.”, a declarat Gabriela Boşcu, tourism sales director al Alexandrion Group.

    „Această evolutie a cifrei de afaceri a fost susţinută de o echipă managerială formată din profesionişti cu experienţă în domeniul ospitalităţii.  În timpul care s-a scurs de la momentul preluării, ne-am străduit să transformăm  New Montana într-unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Sinaia pentru servicii la cele mai înalte standarde. Clienţii sunt întotdeauna prioritatea noastră.”, a declarat Simona Preda, General Manager New Montana Hotel.

     

    În prezent, Hotelul New Montana din Sinaia oferă servicii de cazare, alimentaţie, SPA, piscină semi-olimpica şi sală de fitness.

     

    New Montana Hotel & SPA din Sinaia are o capacitate de 360 de locuri şi găzduieşte orice tip de evenimente, de la o simplă conferinţă până la cocktail-uri cu 1000 de invitaţi.

  • Acestea sunt cele mai bune hoteluri din lume în 2019 – FOTO

    Site-ul TripAdvisor publică anual un clasament realizat pe baza voturilor venite de la utilizatori. În 2019, cel mai bun hotel din lume a fost desemnat Tulemar Bungalows & Villas din Costa Rica.
     
    Iată cum arată top 10 al celor mai bune hoteluri în 2019:
     
    1. Tulemar Bungalows & Villas (Costa Rica)
     
     
    2. Hotel Belvedere (Italia)
     
     
    3. Viroth`s Hotel (Cambodgia)
     
     
    4. Kenting Amanda Hotel (Taiwan)
     
     
    5. Hotel Alpin Spa Tuxerhof (Austria)
     
     
    6. French Quarter Inn (Statele Unite ale Americii)
     
     
    7. The Resort at Pedregal (Mexic)
     
     
    8. Belmond Palacio Nazarenas (Peru)
     
     
    9. Kayakapi Premium Caves (Turcia)
     
     
    10. Hanoi La Siesta Hotel & Spa (Vietnam)
     
     
    Sursă foto: TripAdvisor
  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.