Tag: hong kong

  • Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume nu se mai opreşte din crescut

    Deşi se confruntă cu o economie aflată în dificultate şi cu un val de migrări cauzate de lungi perioade de tulburări politice, cererea pentru case din Hong Kong – de la reşedinţe de lux la apartamente asemenea unei cutii de pantofi – rămâne neclintită, conform Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    În doar câteva ore, cumpărătorii au obţinut până la 45 de apartamente noi cu o valoare totală de 32 de milioane de dolari într-un ansamblu rezidenţial din sudul regiunii. O altă zonă rezidenţială – Pavilia Farm III – a devenit atât de populară încă 88 de cumpărători au fost nevoiţi să lupte pentru un singur apartament, devenind cel mai căutat proiect din 1997 încoace.

    Preţurile din oraş se apropie astfel de recordul stabilit la jumătatea lui 2019. În plus, tranzacţiile din pieţele secundare ale primelor zece ansambluri de locuinţe în funcţie de mărime se pregătesc să depăşească 2,6 miliarde de dolari în S1/2021, piaţa de real estate din Hong Kong beneficiind de pe urma nivelului minim de rate ale dobânzilor.

    Valoarea medie a unei locuinţe din Hong Kong a stabilit un nou record mondial de 1,25 de milioane de dolari în iunie 2020, spune grupul de servicii imobiliare CBRE Group.

    Între timp, autorităţile chineze plănuiesc să adreseze criza generată de numărul insuficient de locuinţe prin construirea unei insule artificiale, însă proiectul ar putea fi terminat abia în 2030.

    Situaţia actuală îşi are originile în criza financiară din Asia anului 1997, când guvernul a îngheţat furnizarea de terenuri pentru a susţine piaţa de real estate, reluând drastic procesul în 2008. Ulterior, numărul de unităţi private care pot fi produse din loturile de pământ valabile s-a prăbuşit de la un maxim de 25.500 în urmă cu trei ani la 13.020 în 2021.

  • Beijingul depăşeşte New York-ul şi devine, în premieră, noua „capitală mondială a miliardarilor”

    Beijingul a depăşit pentru prima dată în istorie New York-ul şi a devenit oraşul cu cel mai mare număr de miliardari din lume, conform listei anuale publicate de Forbes.

    Capitala chineză a câştigat 33 de noi miliardari în 2020 şi a ajuns la un total de 100, faţă de 99 în cel mai mare oraş din Statele Unite, care a înregistrat un plus de doar 7 miliardari. În ceea ce priveşte populaţia, New York City este cu 60% mai mic decât Beijingul, cu o populaţie de 8,4 milioane de oameni vs. 21 de milioane în Beijing.

    Cel mai bogat om care locuieşte în capitala Chinei este Zhang Yiming, fondatorul ByteDance, compania-mamă a TikTok, cu o avere de 35,6 miliarde de dolari. La polul opus, cel mai bogat rezident al New York-ului este fostul primar Michael Bloomberg, care valorează 59 de miliarde de dolari.

    Conform analizelor efectuate de Forbes, China şi Hong Kong au câştigat 210 miliardari în ultimul an, mai mult decât orice altă naţiune.

    În plus, jumătate din primele 10 oraşe cu cel mai mare număr de miliardari din lume se găsesc în China: Regiunea Administrativă Specială Hong Kong este pe locul 3 cu 80 de miliardari, Shenzhen se regăseşte pe poziţia a cincea cu 68, iar Shanghaiul este pe locul şase cu 64.

    Celălalt oraş american care a intrat în top 10 este San Francisco, care ocupă poziţia a opta cu 48 de miliardari.

    În ultimul an, averea celor 2.775 de miliardari la nivel mondial a crescut cu 13,1 trilioane de dolari, peste jumătate din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite.

     

  • Hong Kong opreşte vaccinarea cu Pfizer / BioNTech COVID-19, investighează modul de ambalare

    Suspendarea vine pe fondul unei derulări lente a programului de vaccinare din cauza încrederii în scădere în vaccinul Sinovac Biotech Ltd din China şi a temerilor de reacţii adverse.

    “Din motive de precauţie, vaccinarea trebuie suspendată imediat în perioada anchetei”, a declarat guvernul oraşului într-un comunicat, referindu-se la Pfizer / BioNTech.

    Oraşul a început să vaccineze locuitorii cu doze de la Sinovac în februarie şi a început să ofere varianta dezvoltată de Pfizer şi partenerul BioNTech în martie.

    Pfizer / BioNTech a fost preferat de locuitori, numărul de rezidenţi care au rezervat vaccinul fiind mai mult decât dublul celor care au rezervat Sinovac în ultima săptămână, potrivit cifrelor guvernului.

    Oraşul a declarat într-o declaraţie marţi că a primit o notificare de la Fosun Industrial (Hong Kong), distribuitorul vaccinului Pfizer / BioNTech din Hong Kong şi Macao, că a găsit defecte de ambalare într-un lot de vaccinuri. problemele sunt legate de închiderea flacoanelor.

    „BioNTech şi Fosun Pharma nu au niciun motiv să creadă că siguranţa produselor este expusă riscului”, a spus guvernul.

    Cu toate acestea, vaccinările din cele două loturi de vaccinuri Pfizer / BioNTech procurate de Hong Kong au fost suspendate şi toate centrele comunitare de vaccinare au încetat să mai utilizeze vaccinul până la o nouă notificare, a spus guvernul.

    Şi Macao a declarat miercuri că suspendă vaccinul Pfizer / BioNTech din cauza defectului de ambalare.

    Într-un incident separat, guvernul din Hong Kong a declarat că a închis o clinică privată care administra vaccinuri COVID-19 după ce un medic a „încălcat un acord” în cadrul programului de inoculare al oraşului.

    Radiodifuzorul RTHK a raportat că medicul a recomandat oamenilor să ia mai degrabă vaccinul Pfizer / BioNTech decât Sinovac, datorită unei mai bune reputaţii internaţionale a primului.

  • Fuga din Hong Kong: Elliott, „Vulturul de pe Wall Street”, închide biroul din Hong Kong din cauza tensiunilor politice

    Elliott Investment Management, fondul de hedge fund al miliardarului american Paul Singer – cunoscut drept „Vulturul de pe Wall Street” – a devenit primul mare jucător din pieţele financiare care a anunţat că îşi închide biroul din Hong Kong, după ce întregul teritoriu a fost inundat de tensiuni politice şi nelinişte în societate încă din 2019, potrivit FT.

    Elliott este ceea ce se numeşte un „investitor activist”, adică un investitor sau un grup de invesitori care cumpără o particiăaţie într-o companie listată pentru a influenţa modul în care acea companie este condusă.

    Fondul „activist”, fondat în 1977 de miliardarul Paul Singer, a lansat multe campanii de investiţii la nivel global până acum, iar biroul din Hong Kong este deschis deja de 15 ani. Fondul de hedge fund îşi va muta angajaţii din Hong Kong în birourile din Londra, respectiv Tokyo, iar acesta din urmă va rămâne şi singura bază de operaţiuni din Asia.

    „În spiritul proceselor de planificare pe termen lung ale Elliott, vom închide activităţile de tranzacţionare şi investiţii de la biroul din Hong Kong şi vom transfera principala responsabilitate pentru poziţiile existente din Asia ex-Japonia şi pentru noile poziţii din Asia către biroul din Londra”, a notat conducerea într-o notă trimisă investitorilor.

    Printre cele mai mari campanii de investiţii din Asia ale Elliott se numără o investiţie de 2,5 miliarde de dolari în conglomeratul japonez de tehnologie SoftBank, precum şi o luptă pentru putere aflată în curs deja de şase ani cu Bank of East Asia, care este controlată de familia Li din Hong Kong. Aceste activităţi vor fi supravegheate de echipele din Londra şi din Tokyo, conform unor surse ale publicaţiei americani.

    Plecarea Elliott a venit la şase luni după ce China a impus noi legi de securitate naţională în Hong Kong, asigurându-şi mai multă putere în teritoriu, într-o mutare care a fost condamnată vehement de Europa şi de SUA.

    Alte fonduri care au discutat cu FT au descris planuri de a muta o parte din angajaţi sau din operaţiuni către alte oraşe din Asia, din cauza lipsei de predictibilitate care planează asupra mediului de business din Hong Kong.

  • Unul dintre cei mai importanţi oameni din China şi un mare susţinător al democraţiei a fost reţinut pentru fraudă.Care este de fapt motivul arestării sale

    Magnatul media din Hong Kong şi susţinătorul pro-democraţie Jimmy Lai a fost acuzat de fraudă şi reţinut până la o şedinţă judecătorească din aprilie anul viitor. Joi, o instanţă i-a respins cauţiunea pentru o acuzaţie legată de utilizarea ilegală a sediului companiei sale.

    Decizia vine la o zi după ce trei cunoscuţi activişti pro-democraţie au fost închişi. Arestările au stârnit temeri cu privire la siguranţa activiştilor din oraş şi a jurnaliştilor, stimulate de o nouă lege controversată de securitate. China a declarat că noua lege va restabili stabilitatea teritoriului după un an de tulburări, dar criticii spun că e menită doar să reducă la tacere disidenţa.

    Lai, în vârstă de 73 de ani, a fost arestat miercuri seară împreună cu alţi doi directori ai companiei media Next Digital. El este fondatorul Next Digital, care publică Apple Daily, un tabloid care critică frecvent Hong Kong-ul şi conducerea chineză continentală. Joi, cei trei bărbaţi s-au prezentat în instanţă, unde s-au confruntat cu acuzaţii legate de presupusa utilizare ilegală a sediului companiei lor în scopuri nepermise prin contract.

    Nu s-au dat alte detalii. Potrivit unui raport Apple Daily, judecătorul care conducea cazul fusese ales de liderul oraşului, Carrie Lam, pentru a se ocupa de cazurile de securitate naţională. În timp ce celor doi directori li s-a acordat eliberarea pe cauţiune, lui Lai i-a fost refuzată, pe motiv că există „riscul să fugă”, potrivit rapoartelor locale.

    Cine este Jimmy Lai?
    Unul dintre cei mai proeminenţi susţinători ai mişcării pro-democraţie, se estimează că Lai are o avere de peste 1 miliard de dolari (766 milioane de lire sterline). Iniţial, şi-a construit averea în industria confecţiilor, aventurându-se ulterior în mass-media, odată cu fondarea Next Digital. Într-un peisaj media local din ce în ce mai temător faţă de Beijing, Jimmy Lai este un ghimpe persistent în coasta Chinei – atât prin publicaţiile sale, cât şi prin articolele care critică deschis conducerea chineză, scrie BBC. Pentru mulţi rezidenţi din Hong Kong este un erou. Dar pe continent este privit ca un „trădător” care ameninţă securitatea naţională chineză.

    La începutul acestui an, el a fost acuzat că „a colaborat cu forţe străine”, vizat fiind de noua lege a securităţii naţionale. Lai a fost arestat în august, devenind persoana din Hong Kong cu cea mai înaltă funcţie care a fost reţinută conform legii, iar redacţia Next Digital a fost invadată de sute de ofiţeri de poliţie. Ulterior a fost eliberat pe cauţiune. Cu toate acestea, el a declarat pentru BBC că arestarea a fost „doar începutul”.
     

  • Chinezii pregătesc o listare istorică de 30 de miliarde de dolari: Grupul financiar Ant a primit undă verde pentru a se lista concomitent în Shanghai şi în Hong Kong

    Grupul financiar Ant a primit aprobarea autorităţilor de reglementare din China pentru a derula concomitent listarea de 30 de miliarde de dolari şi pe bursa din Hong Kong, conform surselor citate de FT.

    Conform acestora, grupul financiar controlat de miliardarul Jack Ma a primit aprobarea autorităţilor de reglementare, luni, pentru a continua listarea duală la Shanghai şi la Hong Kong.

    Cu toate acestea, compania încă aşteaptă aprobarea comitetului de listare din Hong Kong, care ar putea veni tot în cursul acestei săptămâni.

    După listare, grupul Ant ar putea ajunge la o capitalizare de 318 miliarde dolari.

    Bancherii care lucrează cu compania vor ca listarea să nu se suprapună cu alegerile prezidenţiale din SUA, care au loc în data de 3 noiembrie, întrucât astfel de evenimente generează incertitudine în piaţă.

    „În timpul alegerilor ai foarte multă volatilitate”, a transmis un bancher pentru FT.

    Dimensiunea listării Ant ar putea să o depăşească pe cea a listării Saudi Aramco în 2019, care a atras peste 25 de miliarde de dolari.

    Investitorii sunt dornici să investească în Ant, întrucât grupul înregistrează lunar un total de 711 milioane de utilizatori, iar profiturile cresc rapid. Mai mult, compania a intermediat circa o cincime din toate creditele de consum acordate în China de la începutul anului – mai mult decât orice bancă din sistem.

  • Listările din China au creat 24 de miliardari în prima jumătate a anului, iar cel mai în vogă IPO din 2020 a produs 68 de noi milionari

    Ultimele creşteri înregistrate de acţiunile producătorului de apă îmbuteliată Nongfu Spring l-au transformat pe fondatorul companiei în al treilea cel mai bogat om din China, potrivit Bloomberg.

    În urma ofertei publice iniţiale (IPO), acţiunile s-au majorat cu până la 85% şi au încheiat şedinţa de tranzacţionare din Hong Kong în creştere cu 54%. Debutul a fost al patrulea cel mai profitabil IPO din oraş în ceea ce priveşte firmele de peste un miliard de dolari.

    Ultimele rezultate au propulsat averea lui Zhong Shanshan, care deţine 84% din compania pe care a fondat-o în 1996, la 51 de miliarde de dolari. În consecinţă, Zhong a devenit a treia cea mai bogată persoană din China, fiind depăşit doar de fostul CEO Alibaba Jack Ma şi Pony Ma, fondatorul gigantului Tencent.

    În ciuda crizei create de COVID-19, piaţa IPO-urilor din China şi Hong Kong a rămas extrem de activă anul acesta. Companiile au strâns aproape 60 de miliarde de dolari prin vânzarea acţiunilor, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    În China, IPO-urile au produs 24 de noi miliardari în prima jumătate a anului, iar listarea companiei Nongfu a creat aproximativ 68 de noi milionari.

    Până acum Jack Ma şi Pony Ma au strâns averi de 57,8 miliarde de dolari şi, respectiv, 52,1 de miliarde, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Ţara care se confruntă deja cu al treilea val de coronavirus. Guvernul a avertizat că sistemul medical ar putea intra în colaps

    În ciuda faptului are, parţial, graniţă cu China, unde au fost raportate primele cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, Hong Kong a reuşit să ţină numărul de infectări sub control şi să evite, astfel, implementarea unor măsuri extreme de izolare, ca în cazul altor ţări precum China, mai multe state europene sau Statele Unite.

    Acum însă ţara este lovită nici măcar de un al doilea, ci de un al treilea val de infectări, scriu cei de la BBC. Guvernul a avertizat că sistemul medical ar putea intra în colaps, mai ales că a înregistrat un nou record de infectări într-o singură zi. Cum s-a ajuns aici şi ce lecţie ar putea învăţa statele împovărate acum de criza economică şi pandemică?

    Hong Kong a înregistrat primele cazuri de COVID-19 în ianuarie, dar numărul de infectări a rămas scăzut şi răspândirea a fost ţinută sub control. Al doilea val a lovit în martie, după ce studenţii şi rezidenţii plecaţi peste graniţe au început să se întoarcă acasă. La vremea aceea, guvernul din Hong Kong a a impus un control strict al graniţelor, iar toţi cei care soseau în ţară a trebuit să îşi facă un test de coronavirus şi să stea 14 zile în carantină.

    Autorităţile au folosit chiar şi brăţări de monitorizare pentru a fi siguri că cetăţenii aflaţi în izolare respectă măsurile carantina. Prin aceste măsuri, laolaltă cu obligativitatea purtării măştii şi a distanţării sociale, s-a reuşit ţinerea sub control a răspândirii virusului şi revenirea la normal, după ce ţara nu a mai înregistrat timp de câteva săptămâni niciun cal transmis local.

    Totuşi, statul a ajuns acum la peste 100 de cazuri noi timp de nouă zile consecutive. Unul dintre motivele care au condus la ivirea unui al treilea val este că oamenii preferă să se autoizoleze acasă, nu în campusurile destinate carantinării, amenajate de autorităţi. „Aici există o slăbiciune, pentru că celelalte persoane care locuiesc în aceeaşi casă cu persoana infectată nu sunt obligate să stea în carantină, aşa că vin şi pleacă”, spune Malik Peris, profesor la catedra de virologie a Universităţii din Hong Kong, citat de BBC.

    El consideră că un alt factor care a contribuit la formarea unui nou val de infectări este şi faptul că unele grupuri de persoane care au intrat în ţară nu au mai fost testate şi nu li s-a mai impus carantina. Aproape 200.000 de oameni au fost scutiţi de carantină, printre care se numără navigatori, personalul al companiilor aeriene sau directorii unor companii listate la bursă. Un rol decisiv în noua situaţie l-a jucat şi relaxarea măsurilor de distanţare socială la începutul lunii iunie. 

  • Mâna Chinei se strânge în jurul Hong Kong-ului: Cu mii de oameni pe stradă şi cu americanii care avertizează că decizia anulează autonomia regiunii, planurile Beijing-ului sperie investitorii şi anunţă sfârşitul ambiţiilor de hub financiar global

    China a probat în mod oficial un plan prin care impune o legislaţie de securitate naţională în Hong Kong, în ciuda avertismentului lansat de american, conform căruia o astfel de iniţiativă demonstrează sfârşitul autonomiei oraşului faţă de Beijing, potrivit FT.

    Decizia vine la o zi după ce Mike Pompeo, secretarul de stat american, a lansat un răspuns din partea administraţiei Trump referitor la criza din Hong Kong.

    Deşi China susţine că legislaţia este gândită pentru a combate „subminarea puterii statului, terorismul sau interferenţa ţărilor străine ori a influenţelor externe” în Hong Kong, observatorii internaţionali se tem că această decizie ar putea speria investitorii şi ar pune în pericol poziţia oraşului ca hub financiar global.

    „Noi mereu am respins mentalitatea de tip război rece şi aşa-numita decuplare, care nu este bună pentru nimeni”, a răspuns premierul chinez Li Keqiang în faţa jurnaliştilor, când a fost întrebat de tensiunile cu Statele Unite.

    Congresul Naţional al Poporului din China a aprobat planul cu 2.878 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri.

    Ce înseamnă legea

    Dacă va fi aplicată, această lege reprezintă primul moment în care Beijingul introduce o lege în codul penal al Hong Kong-ului, trecând peste legislativul oraşului.

    Decizia Chinei a readus protestele masive pe străzile Hong Kong-ului, sute de oameni fiind arestaţi miercuri în districtul de business al oraşului .

    Taiwan-ul a denunţat mutarea Chinei şi a declarat că îi va ajuta pe oamenii din Hong Kong care vor să se refugieze. Preşedintele Tsai Ing-wen i-a asigurat pe cetăţenii oraşului că guvernul ei a pregătit un proiect special prin care asigură sprijin financiar şi asistenţă în obţinerea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

    „Întreb Taiwan-ul, atât guvernul cât şi populaţia, stă akături de oamenii din Hong Kong pentru a sprijini valorile democratice universale”, a spus Tsai într-o declaraţie.

    De asemenea, oficialii din Japonia s-au declarat „îngrijoraţi” cu privire la situaţie, susţinând că pun „mare importanţă pe susţinerea unui sistem liber şi deschis” şi că vor colabora cu alte ţări pentru a veni cu un răspuns în faţa crizei.

    De ce este economia Hong Kong-ului în pericol

    O lege americană votată anul trecut prevede condiţia autonomiei pentru ca Hong Kong-ul să profite de un regim comercial favorabil cu SUA. Până acum, oraşului nu i-au fost aplicate tarifele comerciale pe care Statele Unite le-a aplicat în cazul comerţului cu China.

    Comerţul dintre Hong Kong şi Statele Unite ar putea fi afectat considerabil dacă americanii impun tarife comerciale.

    Comerţul total de bunuri şi servicii dintre SUA şi Hong Kong s-a ridicat la peste 66 miliarde dolari în 2018, dintre care exporturile americanilor au reprezentat 50,1 miliarde dolari, iar exporturile Hong Kong-ului s-au ridicat la 16,8 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale citate de CNBC.

     Hong Kong a fost a treia cea mai mare piaţă a americanilor pentru exporturile de vin, a patra piaţă pentru exporturile de carne de vită şi a şaptea piaţă pentru produse agricole în 2018, conform departamentului pentru comerţ şi industrie al Hong Kong-ului.

    Printre principalele bunuri importate de americani se numără utilaje şi materiale plastice.

    „Restricţionarea vânzării de tehnologii sensibile dinspre americani spre firmele din Hong Kong reprezintă unul dintre principalele riscuri în cazul în care oraşul îşi pierde statutul special”, a explicat Mark Williams, economist-şef pentru regiunea Asiei în cadrul Capital Economics.

    Cum sunt afectate companiile

    Sunt peste 1.300 de companii americane care operează în Hong Kong, în timp ce 85.000 de americani trăiesc în oraş, conform datelor Departamentului de Stat american.

    Mutarea Chinei ar putea afecta modul în care este perceput Hong Kong-ul în ochii investitorilor internaţionali, întrucât nu ar mai fi un loc autonom, atractiv pentru business.

    „Sondajele recente derulate de Camera de Comerţ Americană arată că firmele americane deja plănuiesc să reducă investiţiile în oraş. Mare parte din succesul Hong Kong-ului se bazează pe abilitatea de a atrage investitori, care se bucură de productivitatea dividendelor generată de faptul că oraşul găzduieşte firme competitive pe plan internaţional”, au transmis economiştii Capital Economics.

    Într-o declaraţie publicată săptămâna aceasta, Camera de Comerţ Americană a anunţat că autonomia Hong Kong-ului sub sistemul „o ţară, două sisteme” a reprezentat unul dintre principalele avantaje în formarea unei economii transparente.

    „Ar fi o greşeală enormă din mai multe puncte de vedere să pui în pericol statutul special al Hong Kong-ului, acesta fiind fundamental pentru rolul său de hub financiar internaţional şi pentru poziţionarea ca destinaţie atractivă de investiţii”, a scris Camera de Comerţ Americană, cerându-i administraţiei Trump să lucreze înspre o relaţie pozitivă cu Hong Kong-ul.

  • Ţările care au învins COVID-19, dar trebuie să facă asta din nou. Care este motivul pentru care după ce „au netezit” curba, aceasta a început să urce iar

    Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud şi Taiwan au reuşit să „netezească” acea curbă prezentă în toate ilustraţiile care vorbesc despre modul în care izolarea socială poate învinge COVID-10. Apoi călători din Statele Unite şi Europa au început din nou să aducă virusul aici, potrivit unui articol publicat de wired.com.

    Lideri din Singapore, Hong Kong, Taiwan, Coreea de Sud au prevăzut venirea coronavirusului şi în ţările lor după ce s-a întâmplat în China, amintindu-şi consecinţele  virusului SARS, din urmă cu două decenii. Şi atunci oameni au murit şi economii au avut de suferit. Prin urmare, şi-au întărit politicile anti-imigiraţie devreme, au început să ia măsurile sanitare necesare şi au început să publice date clare şi importante. Au reuşit să netezească acea curbă înainte ca toată lumea să înţeleagă acest concept. Dar în săptămânile recente, acele curbe au început să urce din nou. Numărul cazurilor din aceste locuri sunt în urcare.
    În Hong Kong, tendinţa ascendentă a început la data de 18 martie şi a făcut un salt pe 28 martie. Numărătoarea din Singapore a sărit de 47 pe 16 martie, iar de atunci, oraşul-stat a avut trei zile cu mai mult de 70 de cazuri raportate.

    Cazurile noi din Taiwan au ajuns la un vârf în ianuarie, apoi, la mijlocul lui martie au ajuns la un maxim de 20 pe zi.Coreea de Sud  a avut 86 de cazuri noi pe trei aprilie.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro