BusinessMagazin

Tag: Holcim

  • Lecţia verde şi fragedă

    Zilele trecute (pentru mine înseamnă azi) majoritatea surselor de ştiri anunţau că ministrul educaţiei, dl. Pricopie, a lansat primul manual digital interactiv. Au fost însă şi unele ştiri care spuneau că, de fapt, Holcim România l-a lansat şi că ministrul a fost doar invitat. Nu spun că ar fi important, dar trebuie totuşi să remarc că iniţiativa a pornit de la o companie.

    Manualul se numeşte „Lecţia Verde – Creează-ţi mediul!„ şi trebuie să admit că arată bine, deşi deja s-au găsit unii care să lanseze o teorie a conspiraţiei pe motiv că în grafică se pot identifica o mulţime de „simboluri masonice„. Conţinutul manualului a fost creat în urmă cu mai mulţi ani din iniţiativa companiei Holcim, care a dorit probabil să-şi evidenţieze atitudinea ecologistă şi grija faţă de mediu. Manualul a fost apoi avizat de minister, astfel încât este suportul pentru un curs opţional în şcolile româneşti. Ediţia digitală a fost realizată de firma Read Forward.

    Este foarte probabil că „Lecţia Verde„ a fost un cadou pentru Ministerul Educaţiei. Se pare că ministrul a fost încântat de e-manualul interactiv, pentru că în cadrul lansării a anunţat că Ministerul Educaţiei va dezvolta o bibliotecă online unde vor fi încărcate toate manualele avizate de instituţie (pe măsură ce vor fi digitizate, bănuiesc) astfel încât acestea să fie disponibile pentru elevii români din toată lumea. Se speră (mult prea optimist, după părerea mea) că platforma va putea fi pusă în funcţiune în această toamnă. Pasul următor va fi lansarea licitaţiilor pentru realizarea manualelor electronice.

    Numai că ministrul a atras atenţia că trebuie adusă la zi programa şcolară şi ar trebui publicate manuale noi, pentru că cele existente sunt vechi de 10-12 ani. N-am reuşit să înţeleg dacă prin „publicare„ se înţelege elaborarea unor noi manuale (ceea ce ar fi excelent) sau e vorba de a le retipări pe cele existente. Dacă este vorba de varianta elaborării (plauzibilă prin remarca privind programa), atunci mă întreb pentru care manuale se lansează licitaţiile…

    N-aş vrea să par cârcotaş, mai ales că am pledat mereu pentru varianta manualelor în format digital, fie şi în variante statice – ultima dată în articolul „Ghiozdanul şi tableta„. Este foarte bine că acest manual digital a fost lansat: oricât de lung ar fi
    drumul, începe cu un prim pas. Ce mă deranjează însă este impresia de improvizaţie, dacă nu chiar de inspiraţie de moment. N-am reuşit să găsesc vreo strategie pe termen măcar mediu privind introducerea manualelor digitale. Nici măcar o schiţă pe situl ministerului. În lipsa unei astfel de strategii mi-e greu să-mi imaginez că se poate trece la treabă fără riscul de investi, încă o dată, o căruţă de bani pentru a merge într-o direcţie greşită.

    Cea mai simplă chestiune se leagă de formatul în care vor fi transpuse manualele digitale. Lecţia Verde este o aplicaţie iOS, care poate fi descărcată doar pe device-uri de la Apple. Desigur, cei de la Read Forward au pus şi o variantă web, dar care nu are facilităţile cele mai utile pe care le are aplicaţia pentru iPad, începând cu semnele de carte şi terminând cu posibilitatea de a introduce sublinieri şi notiţe, care se pot aduna apoi la un loc.

    Iar tabletele de la Apple sunt scumpe şi vor rămâne mereu aşa. În plus, platforma Apple este „foarte„ proprietară, în vreme ce o iniţiativă a unei instituţii publice n-ar trebui să avantajeze un furnizor. Probabil că se poate merge pe formatul ePub, pentru care există programe de vizualizare pe toate platformele (mai puţin pe Kindle e-book reader), însă s-ar pierde o serie de posibilităţi pe care le oferă aplicaţiile propriu-zise. O variantă promiţătoare este combinaţia HTML5 cu CSS şi JavaScript, care are avantajul că este bazată pe standarde publice şi permite înglobarea de resurse multimedia şi interactivitate.

    Mai e apoi problema instruirii dascălilor (pentru copii nu-mi fac probleme) şi cea a drepturilor de autor. Dar şi gândirea întregului demers într-un context social media. În joc nu e doar greutatea ghiozdanului, ci schimbarea unei paradigme educaţionale. Pentru asta e nevoie de un plan, iar la treaba asta ne pricepem de minune.
     

  • Cine este românul care conduce din Elveţia o afacere de UN MILIARD DE EURO

    În 2004 mi s-a propus să merg în Azerbaidjan ca director comercial şi am fost primul român din cadrul Holcim care mergea spre est şi nu spre vest. Plecaseră 11 români de la Holcim România, toţi spre vest. De ce am plecat spre est? Pentru că mă atrage partea de pionieriat, îmi place să descopăr lucruri, oameni şi culturi noi”, povesteşte Horia Adrian, area manager pentru Europa de Est şi de Sud-Est în cadrul Holcim. Are 43 de ani şi de de mai bine de jumătate de an biroul său este la Zürich, oraş unde se află sediul central al grupului elveţian Holcim, cu afaceri de aproape 18 miliarde de euro anul trecut. Cel puţin teoretic, pentru că practic călătoreşte aproape zilnic, “pe teren”, în cele nouă ţări din Europa emergentă în care Holcim are operaţiuni şi pe care, începând din vara anului trecut, le coordonează. Dintr-o lună întreagă, petrece la birou doar între cinci şi şapte zile, iar atunci, povesteşte el, ziua de lucru începe la opt şi se sfârşeşte spre seară, incluzând diferite întâlniri, conferinţe video sau telefonice, pregătirea diferitelor materiale şi verificarea e-mail-urilor. În Elveţia, spune el, se simte tot aşa cum s-a simţit şi în Rusia sau Azerbaidjan, întrucât este adaptabil şi respectă obiceiurile locului. “Încerc întotdeauna să privesc partea plină a paharului, aşa încât sunt mai mereu cu zâmbetul pe buze.”

    Numărul managerilor români care au dobândit poziţii de top în conducerea centrală a multinaţionalelor a crescut în ultimii ani. Executivi precum Liliana Solomon, în prezent director financiar al grupului britanic de telefonie mobilă Vodafone pentru regiunea Europa, Angela Creţu, director general al subsidiarei din Rusia a producătorului de cosmetice Avon, sau Radu Mavrodin, director de resurse umane al grupului din industria auto Renault pentru o regiune de 60 de pieţe, se află în plutonul de manageri români care au ajuns să ocupe funcţii importante în cadrul marilor companii străine.

    Industria materialelor de construcţii nu face excepţie de la această regulă, iar Horia Adrian se numără printre cei care au plecat din filialele locale ale multinaţionalelor pentru o carieră internaţională. După ce a terminat facultatea şi un master în inginerie mecanică la Galaţi, el a lucrat la Nuclearmontaj şi la Şantierul Naval de la Mangalia. Lucra în departamentul de marketing la şantier, unde se construiau şi se reparau nave, în perioada când a câştigat, în urma unui concurs, o bursă pentru un MBA în Coreea de Sud, la Universitatea Ajou din Suwon.

    După întoarcerea în ţară, s-a angajat la Holcim (2000), moment în care s-a mutat din Constanţa, oraşul său natal, la Bucureşti. O schimbare dramatică, pentru că însemna nu numai un nou loc de muncă, ci şi un alt mediu de viaţă. Noile sale atribuţii includeau dezvoltarea unei strategii pentru betoane şi agregate. A început cu un studiu de piaţă, pentru care a “luat la pas toată România”, pentru a afla cât mai multe informaţii direct de la clienţi – care era competiţia, care erau vânzările în diferite oraşe şi definirea de zone în care compania îşi putea extinde afacerea. În 2001 a fost numit responsabil pentru dezvoltarea primului plan de business pentru Holcim în România. Trei ani mai târziu, Horia Adrian a primit propunerea de a merge în Azerbaidjan ca director comercial.

  • Elveţienii de la Holcim îşi restructurează operaţiunile din Europa

    Măsurile luate deja de grup vor conduce la economii de costuri de cel puţin 120 de milioane de franci elveţieni (aproape 100 de milioane de euro) anual, la o utilizare optimizată a capacităţilor de producţie, dar şi la o alocare mai eficientă a cheltuielilor de capital. Holcim a avut în 2011 afaceri de peste 222 de milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu circa 13% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a ridicat la aproape 8 milioane de euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum se fac bani din piatră seacă

    Industria cimentului din România, dominată de cei trei mari giganţi mondiali HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor. Cei trei, care practic au revoluţionat piaţa în perioada în care au fost în fruntea triadei cimentului, au generat afaceri cumulate de aproape 5 miliarde de euro şi profituri nete de circa 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

    Mihai Rohan, supranumit “tatăl cimentului”, cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a condus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Holding, şi-a încheiat mandatul la începutul acestui an, în locul său venind Florian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu. |n cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproape şapte ani subsidiara locală a elveţienilor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un conaţional la cârma afacerilor din România: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.

    La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.

    Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 milioane de euro (deşi Rohan a fost director al Carpatcement în perioada 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că anterior, la Ministerul de Finanţe apăreau rezultate financiare foarte mici sau lipseau). |n acelaşi timp Wirth a generat 200,4 milioane de euro profit pentru grupul elveţian Holcim în perioada sa de mandat, 2004-2010, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.

    Pe de altă parte, Phillippe Questiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 milioane de euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.

    În total, profituri nete de peste 1,25 miliarde de euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 miliarde de euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.

    Producătorii de ciment s-au numărat, de altfel, printre cei mai profitabili actori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi menţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%.

    Deşi afacerile au scăzut pe fondul reducerii cererii, două dintre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor publicate de Ministerul de Finanţe. Singurii care au avut o profitabilitate mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în condiţiile în care au devenit liderii pieţei locale de ciment, cu un rulaj de peste 196 de milioane de euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.

  • Holcim Romania isi schimba seful

    Pozitia sa va fi preluata de la 1 aprilie de catre Daniel Bach,
    care a ocupat anterior functia de vicepresedinte al subsidiarei
    Holcim din Filipine.
    Markus Wirth va ramane in cadrul companiei in functia de presedinte
    al Consiliului de Administratie.

    De asemenea, Markus Wirth ocupa si pozitia de presedinte al
    Camerei de
    Comert Elvetia-Romania si este membru in conducerea Consiliului
    Investitorilor Straini (CIS). El isi va continua activitatea din
    conducerea CIS si ca expert in probleme de infrastructura in
    aceasta organizatie.

    Sub managementul lui Markus Wirth, Holcim Romania s-a dezvoltat
    puternic pe piata locala, prin cresterea portofoliului de clienti,
    extinderea capacitatii de productie a fabricilor de ciment si a
    operatiunilor de pe pietele de betoane si agregate. “Anii petrecuti
    in Romania reprezinta una dintre cele mai frumoase perioade ale
    carierei mele. A venit insa momentul sa predau mandatul
    colegului
    meu, Daniel Bach. Am incredere ca Daniel, care vine cu experienta
    internationala bogata, va fi un lider remarcabil al echipei Holcim
    Romania”, a declarat Markus Wirth.

    Daniel Bach este elvetian si are 47 de ani. A ocupat anterior
    pozitia de vicepresedinte de productie al Holcim Filipine si are o
    experienta de 16 ani in diverse functii operationale si de
    conducere in industria cimentului, in special pe pietele din Asia
    si Africa. Daniel Bach s-a alaturat Grupului Holcim in 1994 ca
    inginer de proiect si pe parcursul anilor, printre functiile sale
    s-a numaratsi cea de director tehnic al Holcim Indonezia sau
    responsabil pentru dezvoltarea operatiunilor Holcim in China prin
    pozitia sa de asistent pentru membrul din Comitetul Executiv care
    se ocupa de operatiunile din Asia.

    Go4it.ro transmite LIVE de la cel
    mai mare targ de telefonie mobila din lume.    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa
    fie vedetele.

    Vezi toate noutatile
    >>

  • Cum sa faci bani din furtul de CO2


    Ostire Reuters anunta saptamana trecuta ca mai multe adrese IP
    din Romania ar fi la originea atacului informatic prin care au fost
    furate 300.000 de certificate de CO2 din registrul grec al
    permiselor (in valoare de 4,4 milioane de euro, apartinand
    companiei Halpys Cement, subsidiara elena a grupului Italcementi).
    Stirea de saptamana trecuta este ultima dintr-un sir care anuntau
    diverse atacuri informatice, dintre care cea mai grava – tot de la
    sfarsitul lui ianuarie – a culminat cu suspendarea temporara a
    tranzactiilor cu aceste instrumente la nivel european.

    Cel mai dur semnal de alarma tras pana acum pentru piata locala
    a fost cazul producatorului de ciment Holcim, care pe data de 16
    noiembrie a pierdut dintr-un foc 1,6 millioane de certificate de
    emisii de gaze cu efect de sera. Din toata paguba, Holcim a reusit
    sa recupereze 600.000 de certificate de CO2, restul de 1.000.000 de
    unitati, echivalentul valoric a 15 milioane de euro, disparand fara
    urma pana la aceasta data. “In fapt, la data de 26 noiembrie 2010,
    Holcim, prin reprezentantii sai legali, a sesizat DIICOT (Directia
    de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
    Terorism – n.red.) cu privire la faptul ca in cursul zilei de 16
    noiembrie 2010 au fost initiate 10 operatiuni de transfer
    neautorizat de certificate de emisii de gaze cu efect de sera din
    doua conturi atribuite acestei societati, deschise la Registrul
    National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. In total, a fost
    transferat neautorizat un numar de 1,6 milioane de certificate, in
    valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (valoarea de piata a
    unui certificat fiind de aproximativ 15 euro)”, informeaza
    DIICOT.


    Motivele care explica aceasta intensificare a atacurilor asupra
    registrelor de certificate de CO2 sunt multiple, dar poate cea mai
    interesanta ipoteza lansata de expertii din domeniu este aceea a
    unui actiuni orientate mai mult catre destabilizarea unui sistem de
    tranzactionare care mergea bine si nu spre obtinerea unui profit
    usor, pe loc. “Sistemul informatic nu este bine construit, aceasta
    fiind una dintre posibilele explicatii ale usurintei cu care se fac
    aceste atacuri. In aceasta piata, care este foarte mare,
    cumparatorii sunt extrem de atenti. De aceea cred ca aceste atacuri
    sunt mai mult niste tentative de decredibilizare a schemei de
    tranzactionare, lucru care ulterior este posibil sa se vada in
    pret”, crede George Brailoiu, proprietarul KDF Energy, cea mai mare
    firma controlata de un roman din domeniul tranzactiilor cu
    certificate de CO2.

    In linii mari, certificatele de emisii
    de gaze cu efect de sera sunt un fel de drepturi de poluare pe care
    le primesc gratuit peste 220 de companii din Romania in perioada
    2008-2012.
    In fiecare an din intervalul mentionat anterior, companiile care
    activeaza in domeniile energie, rafinare de produse petroliere,
    ciment, metalurgie sau sticla primesc gratuit un anumit numar de
    certificate de emisii. Aceste certificate se dau in functie de
    gradul de poluare a fiecarui agent. Daca agentul polueaza mai mult,
    trebuie sa cumpere certificate in plus, daca polueaza mai putin,
    poate sa-si vanda surplusul si sa-si finanteze cu banii obtinuti
    investitiile in modernizare.


    Anul de referinta care a fost luat in calcul pentru stabilirea
    nivelului de certificate de emisii pentru fiecare industrie este
    2003. In total, in perioada 2008-2012, companiile din Romania au
    alocate circa 350 de milioane de certificate. Fiecare certificat
    corespunde unei tone de CO2. Cele mai multe certificate le primesc
    companiile din energie, urmate de cele din metalurgie si
    ciment.Toata aceasta schema care se practica in Romania se aplica
    la nivel european.


    Pe plan local, schema este administrata de catre Agentia
    Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in subordinea careia se
    afla Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, baza
    de date in care sunt pastrate aceste certificate si care in
    ultimele luni a devenit tinta atacurilor hackerilor. Reprezentantii
    ANPM nu au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin referitoare la
    atacurile informatice asupra registrului national al
    emisiilor.Specialistii din piata explica faptul ca explozia
    atacurilor informatice are loc in contextul in care accesul la
    datele din Registrul National pare o “joaca de copii” pentru
    hackerii talentati.

  • Holcim numeste un bulgar ca director de marketing si vanzari in Romania

    Rossen Papazov este de nationalitate bulgara si are 37 de ani,
    lucrand in cadrul grupului Holcim de opt ani, dintre care cinci in
    Holcim Bulgaria si trei in Holcim Belgia. Francois Laporte, fostul
    director de marketing si vanzari al Holcim Romania, a fost promovat
    ca director commercial pentru Holcim Agregate Franta.

    Rossen Papazov si-a inceput cariera in Holcim Bulgaria, in anul
    2000 ca asistent al directorului general Holcim Bulgaria, fiind
    apoi promovat pe pozitia de manager dezvoltare afaceri. Din 2002,
    Rossen Papazov a lucrat pentru Banca Mondiala ca specialist in
    managementul finantelor pentru Bulgaria si Macedonia.

    S-a intors apoi in Holcim, pe pozitia de director general al
    diviziei de Agregate si Cimenturi Compozite a Holcim Bulgaria. In
    ultimii trei ani a lucrat ca Director de Marketing din Holcim
    Belgia. Experienta sa anterioara include si trei ani ca senior
    consultant in echipa de audit si consultanta in afaceri a companiei
    Arthur Andersen Bulgaria.

    Rossen Papazov a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din
    Sofia si are un MBA la IMD, Lausanne, Elvetia. Este casatorit si
    are un fiu si o fiica.

  • Revista presei economice din Romania

    Oficialii ANPC promit ca din iunie, comisioanele bancare de
    rambursare anticipata vor fi reduse la toate tipurile de credite;
    deocamdata, conform ziarului Gandul, cea mai mare banca din
    tara, BCR, il va reduce din 26 aprilie pe cel la creditele noi de
    nevoi personale. Gandul trece in revista
    o serie de beneficii, unele insolite    , cu care operatorii de
    telefonie isi imbie clientii, de la asigurari de somaj la asigurari
    de locuinte gratuite oferite de Romtelecom.

    Pe piata imobiliara insa, promotiile exotice, cu masini de lux
    sau abonamente la Opera pentru cumparatorii de locuinte noi, au
    disparut,
    lasand locul simplelor reduceri de pret     sau, cel mult,
    bonusurilor utile (obiecte sanitare sau mobilier), constata
    Evenimentul Zilei. Un interviu cu Markus Wirth, manager al
    companiei producatoare de ciment Holcim, releva ca pentru moment
    compania nu va inchide fabrici, ci doar le va lasa sa functioneze
    la un nivel scazut de productie, insa nu poate insa garanta
    pastrarea tuturor locurilor de munca.

    Casele vechi din centrul Capitalei sunt
    vanate pentru terenurile lor    , scrie Romania Libera, care
    citeaza opiniile unor consultanti imobiliari ce recomanda totusi
    clientilor sa nu se complice cumparand acolo case doar ca sa le
    demoleze, fiindca acum oferta de terenuri bune nu mai e asa
    restransa. Fata de ideea ca hipermarketurile sa aiba raioane
    separate pentru alimente furnizate de producatori traditionali,
    acestia din urma nu se arata prea incantati, remarca ziarul,
    intrucat cerinta de a face fata unui volum mare de livrari le-ar
    putea afecta calitatea produselor.

    “Rusinea Romaniei:
    17 kilometri de drumuri nationale de pamant    “, enunta
    Adevarul, care prezinta aventurile unei calatorii cu masina
    pe tronsoanele off-road care apar in statisticile oficiale drept
    drumuri nationale, dar nu sunt nici macar pietruite, necum
    asfaltate. Dintr-un alt articol, care citeaza un studiu THR, aflam
    si ce sentimente au turistii straini fata de Romania: dintre cei ce
    au fost aici, 56% au declarat ca vor reveni, 12% au spus ca vor
    recomanda tara ca destinatie de vacanta, 30% nu vor reveni si nici
    nu vor recomanda tara.

    Vanzarile programului “Rabla” ar putea contribui cu mai mult de
    50% la piata auto din acest an, estimata la 100.000 de masini, dupa
    ce programul a fost majorat pentru a doua oara, de la 110.000 la
    160.000 de tichete, estimeaza Ziarul Financiar. O imagine
    cuprinzatoare a pietei de avocatura de la noi, a castigurilor care
    se pot obtine in Romania din aceasta activitate si a
    oportunitatilor de cariera pentru absolventii de drept o ofera

    Anuarul Caselor de Avocatura    , editat de ZF, care apare
    astazi.

  • Producatorii de ciment se gandesc la 2011

    Edmund Piess ar avea probabil mai multe motive sa fie un
    director de fabrica fericit. In primul rand, conduce de aproximativ
    un an si jumatate Uzina Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai
    profitabila mare fabrica din tara – indiferent de sectorul de
    productie – daca tinem cont ca Lafarge este liderul
    profitabilitatii in randul celor mai mari 100 de companii
    romanesti, dar si de faptul ca fabrica de la Medgidia are cea mai
    mare capacitate locala de productie a cimentului.

    Un alt motiv de bucurie ar putea fi faptul ca dupa mai multe
    sfarsituri de an petrecute “pe baricade” in fabrica – inainte de a
    prelua conducerea uzinei de la Medgidia a fost directorul
    celeilalte fabrici de ciment a Lafarge din Romania, cea la Hoghiz,
    judetul Brasov – va avea parte de un sfarsit de an mai linistit.
    “Vom avea un Craciun mai linistit in acest an, deoarece nu este
    presiune din partea pietei. In 2007 si 2008, chiar daca cererea e
    mai mica iarna, produceam pentru vara, toate stocurile erau la
    minimum. Anul acesta va fi mai lejer.”

    In termeni de business, acest Craciun mai linistit se raporteaza
    la rezultatele exceptionale inregistrate in anii buni ai pietei
    imobiliare de cei trei mari producatori locali de ciment, francezii
    de la Lafarge, Carpatcement – subsidiara a grupului german
    HeidelbergCement – si elvetienii de la Holcim. Cu cifre de afacerii
    de sute de milioane de euro si marje de profit ce depaseau de cele
    mai multe ori 30%, producatorii de ciment au fost priviti adesea cu
    invidie. Recesiunea economica nu a ocolit insa deloc acest sector.
    Spre exemplu, raportul trimestrial al Lafarge la nivel regional
    arata ca subsidiara locala din sectorul cimentului a inregistrat in
    primele noua luni o scadere in volum de 34,4%, cea mai mare din
    grup la nivel regional.

    “Tendinta se va mentine pana la finalul acestui an, ultimele
    trei luni nu au cum compensa un an slab si nici acestea nu au fost
    excelente. Este oricum o scadere generala la nivel de industrie”,
    comenteaza Phillipe Questiaux, presedintele Lafarge Ciment, cel mai
    mare producator din piata. Nici ceilalti, Holcim si Carpatcement,
    nu au fost ocoliti de scaderi, situate la noua luni in jur de 15%,
    potrivit raportarilor la nivel de grupuri. Scaderea cifrelor de
    afaceri si a profiturilor ar urma sa fie insotita si de o reducere
    a marjelor de profit, din cauza reducerii preturilor de vanzare.
    Phillipe Questiaux sustine si ca anumite costuri au crescut in
    acest an, ceea ce va duce la o majorare de preturi in prima parte a
    anului viitor.

  • Holcim a investit 11,5 mil. euro intr-un terminal de ciment

    Noul terminal a sporit capacitatea de depozitare cu 6.000 de
    tone si capacitatea de expediere de la 60.000 de tone pe an la
    400.000 de tone pe an. Livrarile sunt realizate in maxim 24 de ore
    de la comanda iar noile echipamente permit incarcarea directa din
    vagoane in autovehicule.

    “Prin realizarea unui centru de distributie in Bucuresti, Holcim
    doreste sa fie cat mai aproape de clientii celei mai importante
    concentrari de piata din Romania. Mai mult de atat noul terminal
    permite inlocuirea transportului auto cu cel pe cale ferata din
    fabricile de ciment pana in Bucuresti permitand optimizarea
    costurilor de distributie dar si reducerea considerabila a
    impactului asupra mediului.” a declarat Markus Wirth, general
    manager al Holcim Romania.

    Din terminal vor putea fi livrate produse precum ciment gri vrac,
    betoane, mortare, si lianti hidraulici.