BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • Hidroelectrica a încheiat 2017 cu un profit record de 1,36 miliarde de lei

    „Veniturile din exploatare au scăzut uşor, de la 3,3 miliarde de lei în 2016 la 3,2 miliarde de lei în 2017, pe fondul evoluţiei fluctuante a preţurilor la energia vândută, dar EBITDA (n.n.- profitul înainte de taxe, depreciere şi amortizări) a crescut consistent, de la 67% la 69%, astfel că am obţinut un profit net de 1,36 miliarde de lei – maxim istoric”, a spus Bogdan Badea.

    „Şi trimestrul I 2018 a fost extrem de bun, cu un EBITDA de 74% şi o marjă de profit de 50%, profitul net fiind de 485 de milioane de lei”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, într-o conferinţă de presă, potrivit Mediafax.

    În plus, începând din 2018 Hidroelectrica nu mai livrează energie la preţuri reglementate, după ce în 2017 livrase 1,13 TWh în astfel de condiţii limitative. Hidroelectrica are contractată energie şi pentru 2019 şi chiar pentru anul 2020, fiind „parte din politica societăţii de a vinde în avans cât mai multă energie, pentru asigurarea stabilităţii preţurilor”, a mai spus Bogdan Badea.

    Managementul Hidroelectrica a decis ca 90% din profitul obţinut în 2017 să fie distribuit acţionarilor sub formă de dividende, „pentru a transmite investitorilor – în perspectiva listării – că Hidroelectrica este o companie care dă dividende”, a mai menţionat directorul general al societăţii.

  • Cum se fac angajările în directoratul celei mai valoroase companii de stat: „Nu ştiu cum a avut loc procesul de selecţie. M-au întrebat dacă vreau“

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi cea mai valoroasă firmă de stat, are de la jumătatea lunii trecute doi membri noi în directorat, astfel că echipa de conducere a acestei companii strategice a ajuns la cinci membri.
     
    Nou-veniţii sunt Adrian Volintiru, un „colecţionar“ de posturi în consiliile de administraţie în cadrul companiilor de stat, şi Răzvan Paţaliu, consilier pe comunicare la Ministerul Energiei, cu un background în industria bancară.
     

  • Un mediu bun pentru listări. Mai multe listări

    Greg Konieczny a renunţat la începutul acestui an la managementul Fondului Proprietatea, iar de la 1 aprilie Johan Meyer va deveni singurul manager de portofoliu principal al Fondului. Din 1 noiembrie 2016, Johan Meyer a împărţit responsabilităţile manageriale cu Greg Konieczny, în calitate de comanager de portofoliu. Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, Greg Konieczny va renunţa la responsabilităţile legate de managementul Fondului, acestea fiind transferate către Johan Meyer. Echipa Franklin Templeton Bucureşti, alcătuită din cinci analişti de investiţii locali, este la rândul său sprijinită de platforma globală a Franklin Templeton, ce include experienţa şi resursele unor talente investiţionale globale, cu peste 50 de profesionişti în investiţii în pieţe emergente în 20 de birouri la nivel global şi peste 28 de miliarde de dolari active administrate.

    ”De când am preluat managementul Fondului Proprietatea ne-am luptat pentru respectarea guvernanţei corporative în companiile deţinute de stat, iar rezultatele pozitive înregistrate de companiile din portofoliul nostru stau ca dovadă a faptului că acesta este modul în care trebuie acţionat. Este clar că mai sunt multe de făcut înainte ca toate regulile să producă efecte, dar este esenţial ca principiul de bază să rămână nealterat“, spune Greg Konieczny.

    Capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea a ajuns la 8,33 miliarde lei (1,81 miliarde euro), după ce de la începutul acestui an acţiunile FP au crescut cu 3,36%, pe fondul unor tranzacţii de 128,7 milioane lei.

    Tranzacţia cu Electrica a contribuit în mod pozitiv la performanţe, spune Konieczny, considerând-o un exemplu clar de situaţie în care toate părţile câştigă: pe de-o parte statul, ca acţionar majoritar, iar de cealaltă parte acţionarii de la Electrica. ”Am demarat o serie de procese prin care să evaluăm dacă există interes în achiziţionarea unor acţiuni la Enel, Engie şi Hidroelectrica. Aceste procese necesită o analiză atentă şi discuţii cu părţile interesate, dar nu există nicio garanţie că ele se vor materializa într-o tranzacţie. Este însă datoria noastră să căutăm, permanent, metode de a maximiza câştigurile acţionarilor noştri“, notează Greg Konieczny.

    În cazul Enel, pentru analiza unei potenţiale achiziţii Franklin Templeton a apelat la Ithuba Capital AG, o companie independentă de consultanţă. În ceea ce priveşte Hidroelectrica, compania a desemnat Citigroup Global Markets şi UBS Limited drept consultanţi financiari.

    ”Vom continua să luptăm pentru ca legislaţia guvernanţei corporative să fie respectată, fără excepţie, în ceea ce priveşte companiile deţinute de stat“, spune Konieczny, referindu-se la planurile pentru anul în curs. ”Practica de a oferi mandate interimare, dusă de statul român ca acţionar majoritar are ca scop numirea în fruntea companiilor a unor oameni afiliaţi politic şi care au foarte puţine sau niciun fel de competenţe, iar acest lucru trebuie să înceteze. Este dăunător pentru stabilitatea economică a acestor companii pe termen scurt, mediu şi lung, iar acestea sunt unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România“, adaugă el.

    Konieczny spune că executivii aflaţi la conducerea companiilor ar trebui numiţi după un proces riguros de selecţie; noii membri ar trebui mai întâi să seteze priorităţile strategice ale companiei, luând în calcul deciziile acţionarilor.

    Ulterior, ei pot aproba planuri de investiţii şi pot identifica soluţii de finanţare, iar banii aduşi de o ofertă publică iniţială reprezintă o soluţie bună din punctul de vedere al costurilor. ”Nu e mare ştiinţă; aceşti paşi şi-au dovedit eficienţa în cadrul mai multor companii din lumea întreagă. Dacă regulile de guvernanţă corporativă sunt urmate, există toate premisele pentru dezvoltarea sănătoasă a unei companii“, spune el. Ca urmare, următorul pas în evoluţia unei companii va fi accesarea capitalului de piaţă prin listarea la bursă.

    Listarea Hidroelectrica ar avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a Fondului Proprietatea, deoarece ar creşte în mod considerabil segmentul din portofoliu listat. ”De asemenea, procesul de listare ar stabiliza valoarea participaţiei de 20% pe care o avem la Hidroelectrica, participaţie ce la rândul său reprezintă 30% din valoarea activului net unitar al Fondului (raportul dintre activele deţinute şi numărul de acţiuni – n.red.)“, explică Konieczny. ”Listarea unei părţi din cea mai valoroasă şi profitabilă companie românească nu poate fi decât profitabilă, atât pentru Fondul Proprietatea, cât şi pentru stat, aducând şi o mai mare valoare acţionarilor noştri.“

  • Hidroelectrica, obligată să stopeze proiectul de pe Defileul Jiului

    O amplă dezbatere desfăşurată la Târgu-Jiu, cu participarea conducerii Hidroelectrica şi a autorităţilor locale din judeţele Gorj şi Hunedoara, a avut ca scop găsirea urgentă a unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni (Defileul Jiului). „Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie”, se arată în comunicatul Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În plină caniculă, peste o mie de oameni din Tismana, Gorj, au rămas fără apă

    Aproximativ 1.000 de locuitori ai oraşului Tismana nu au, joi, alimentare cu apă, după ce Hidroelectrica a golit o parte din bazine pentru o inspecţie generală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primarul Marian Slivilescu a cerut ajutorul pompierilor, până la remedierea situaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La câţiva ani după ce s-a luptat cu insolvenţa, Hidroelectrica este tot mai profitabila. În primele 5 luni din 2017 câştigul a ajuns la 744 de mil. lei

    Productia la 5 luni 2017 este de aproximativ 6,5 TWh, fata de 7 TWh realizati in aceeasi perioada a anului 2016.

    Perioada a fost marcata de apelari cu caracter exceptional pe piata de echilibrare, Hidroelectrica fiind un factor de stabilitate al Sistemului Energetic National.

    Cifra de afaceri inregistrata la 5 luni 2017 a fost 1,436 miliarde lei, fata de 1,296 miliarde lei in perioada similara a anului trecut, crescand cu 11%.

    Performantele Hidroelectrica in conditii hidrologice deficitare, exprimate prin cifra de afaceri si profitul brut, sunt mai bune decat in perioada similara a anului 2016 si reflecta masurile de eficientizare continuate de societate, se arată într-un comunicat transmis de societate.

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Numirea unui Consiliu de Supraveghere interimar la Hidroelectrica nemulţumeşte Fondul Proprietatea

    Ministerul Energiei a propus la finele lunii martie numirea unui nou Consiliu de Supraveghere interimar al Hidroelectrica, pe o perioadă de patru luni.

    CEO-ul Fondului Proprietatea crede că menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav listarea la bursă a companiei Hidroelectrica.

    „Cea mai valoroasă companie din România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi profesionişti de top în Consiliul de Supraveghere. Actuala propunere nu respectă dispoziţiile privind guvernanţa corporativă din Legea 111/2016, care stabileşte criterii profesionale şi proceduri transparente de selectare a membrilor Consiliilor de Supraveghere din companiile de stat.

    Considerăm că numirea unui alt consiliu interimar în locul unuia pe termen lung, selectat în conformitate cu Legea 111/2016, nu va face decât să prelungească instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pentru companie încă patru luni, generând riscuri majore pentru aceasta. Menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav IPO-ul Hidroelectrica. Este foarte posibil ca această situaţie să aibă ca efect diminuarea valorii companiei la listare, scăderea încrederii investitorilor în oportunitatea de a investi în Hidroelectrica, şi, nu în ultimul rând, prejudicierea acţionarilor săi, statul român şi Fondul Proprietatea”, a spus Konieczny.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro