BusinessMagazin

Tag: hibrid

  • Videoconferinţa Deloitte – ZF „Future of work“. Viitorul muncii este flexibil şi hibrid

    Cei doi termeni care ar putea descrie viitorul muncii sunt „flexibil“ şi „hibrid“, iar principala provocare cu care se confruntă angajatorii este competiţia pentru talente, sunt câteva dintre concluziile videoconferinţei „Future of work“, organizată recent de Deloitte România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

     

    Flexibilitatea a fost, probabil, cuvântul de ordine în ultimele 20 de luni, când am descoperit cu toţii că putem fi remarcabil de flexibili în modurile şi cu locurile din care lucrăm. De multe ori poate că nu a fost vorba de o flexibilitate, ci de o adaptare la situaţii noi prin mandatarea unui mod de lucru considerat adecvat, respectiv munca de acasă. (…) Viitorul muncii este flexibil şi hibrid în multe privinţe: de la personalizarea experienţelor pentru a răspunde cât mai multor aşteptări diferite ale angajaţilor, la redefinirea organizaţiei ca un ecosistem complex de colaborări în registre multiple“, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.

    Elke Meier, vicepreşedinte executiv financiar şi membru al Comitetului Executiv în cadrul BCR, a subliniat şi ea că viitorul muncii este unul hibrid. „Avem nevoie de diferite tipuri de lideri, unii care să conducă echipele care lucrează în regim hibrid, unii care să conducă echipele care vor să lucreze doar remote şi am realizat un întreg program pentru acest lucru în BCR, program care se numeşte Smart Work. Am acceptat că activăm într-o lume hibrid şi am implementat reguli pentru anumite departamente care să decidă câte zile să lucreze oamenii de la birou“, a explicat ea în cadrul evenimentului.

    John Guziak, partener, human capital în cadrul Deloitte Central Europe este de părere că lupta pentru talente se duce la nivel mondial acum. „Concurenţa pentru angajaţi se duce la nivel mondial acum. Faptul că oamenii sunt plătiţi în bitcoin elimină anumite limite geografice. Organizaţiile precum a noastră, precum Deloitte, lucrează cu guvernele pentru a se asigura că aceste lucruri nu se întâmplă. Cred că unul dintre lucrurile cele mai importante cu care se confruntă directorii financiari în acest moment este atragerea talentelor, în special a celor tineri, cum facem să îi păstrăm şi cum dezvoltăm talentele“, afirmă el.

    Raluca Bontaş, partener global employer services în cadrul Deloitte România a menţionat, printre altele, cât de important este pentru angajatori impactul pe care îl poate avea pierderea angajaţilor în faţa unei competiţii cât mai globalizate. „Am văzut cât de preocupant este impactul pe care îl poate avea pierderea angajaţilor în faţa unei competiţii cât mai globalizate şi am văzut şi că, cu preocuparea potrivită, businessurile convertesc ceea ce s-ar fi putut numi un risc operaţional de sustenabilitate într-o prosperitate de business“, a spus ea.

    Ionuţ Sas, vicepreşedinte fiscalitate în cadrul UiPath spune că situaţia demografică din România nu este cea mai fericită în ultima perioadă şi nu doar România se confruntă cu acest lucru. Mai mult, el crede că fiecare stat ar trebui să atragă şi reţină forţa de muncă, studenţii care termină anumite specializări, cât şi să atragă talente din alte teritorii. „În primul rând, ar trebui ca România ar trebui să fie stabilă din toate punctele de vedere – politic, fiscal şi macroeconomic. Sistemul de educaţie din România, trebuie să se reaşeze având în vedere capabilităţile viitorului. Este evident că curricula din sistemul de învăţământ românesc trebuie să fie modificată, trebuie să fie la fel de flexibilă precum angajatorii pentru că partea de educaţie are o componentă imediată şi asigură sustenabilitatea pe termen mediu şi lung“, a declarat el.

  • Un nou tip de învăţământ în ţara noastră. Primul liceu hibrid din România a început cursurile

    Primul liceu hibrid din România a început cursurile, iar la liceul internaţional hibrid Spark, elevii aleg ce materii vor să studieze.

    La liceul Spark, elevii fac cursurile online în limba engleză cu profesori din 6 ţări.

    Inspirată de pandemie şi cu gândul la viitor, Ruxandra Mercea a deschis la Cluj-Napoca primul liceu internaţional hibrid din România, un liceu care îi scuteşte pe elevi de materiile care nu îi pasionează.

    La Spark, adolescenţii aleg ce vor să înveţe, iar profesori din înreaga lume îi coordonează online, pas cu pas.

    De mic copil, Vald Meşa, un elev în vârstă de 14 ani, din Braşov, a dezvoltat o pasiune pentru robotică. Vrea să studieze doar ştiinţe şi matematică, iar dacă ar fi rămas la o şcoală de stat nu ar fi reuşit să se dezvolte din acest punct de vedere. Crede că liceul Spark îl va pregăti să intre la o universitate de prestigiu din America.

    „Am început cursurile, sunt foarte faine. Profesorii sunt din alte ţări şi ne întâlnim pe zoom. Eu lucrez în timpul săptămânii apoi am un meeting cu fiecare profesor în care discutăm ce am lucrat şi ce urmează să mai lucrez. Sper să ajung la MIT în America şi la un moment dat poate la NASA. Mi-am cumpărat imprimantă 3D şi alte componente şi construiesc roboţi”, a spus Vlad, la Aleph News.

    La liceul hibrid se pune accentul pe educaţia viitorului. Elevii sunt ajutaţi să intre la facultăţile pe care şi le doresc, dar şi să descopere ce carieră vor să aibă.

    „Avem deja primii 10 elevi, avem încă 200 pe lista de aşteptare să îi trecem prin procesul de admitere şi avem profesori atât din România, cât şi din alte şase locuri din lume. Avem în acest moment elevi din Canada care participă, din Africa de Sud şi urmează să avem un grup mare de elevi din Rusia, Turcia, Azerbaijan, Kazahstan”, a spus Ruxandra Mercea, fondatorul Liceul Internaţional Hibrid Spark

    Taxele şcolare la liceul Spark valorează între 1.000 de euro şi 6.000 de euro pe an, în funcţie de regimul în care aleg elevii să studieze: part time sau full time.

  • Definim viitorul sustenabil. Versiunile hibride şi finanţările au susţinut piaţa auto în 2020. „Aşteptăm lansarea de noi modele atât în producţia locală, cât şi în cea europeană, ceea ce ar trebui să aducă un suflu nou”

    Sectorul auto alături de cel al transporturilor formează unele dintre cele mai importante domenii în care ING Bank România este prezentă cu resurse comerciale importante alocate clienţilor şi acoperire la nivelul întregii ţări.

    „Estimăm că suntem între primele două bănci care sprijină acest sector la nivel de companii mari, cu peste 100 milioane euro cifră de afaceri. Astfel, lucrăm cu jucători de top din industrie, la toate nivelurile precum producători, importatori, dealeri, distribuitori de piese şi subansambluri, finanţatori – cum ar fi companiile de leasing“, a declarat Adrian Humă, Sector Head Automotive, Transportation & Logistics al ING Bank România.

    Cele mai accesate servicii ale ING Bank sunt cele de cont curent (plăţi, încasări, schimburi valutare), platforma de internet banking fiind foarte apreciată de clienţi – motto-ul „fără hârtie” simplificând munca tuturor şi contribuind la un mod de lucru mai „verde”.

    Toyota România este importatorul care a avut unul dintre cele mai bune rezultate de brand în acest an, potrivit datelor furnizate de Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) din top 10 importatori, având chiar şi perioade cu vânzări mai bune decât perioada similară a anului trecut. „În opinia noastră, au contribuit la aceste rezultate atât structura portofoliului de produse (multe modele hibrid, care atrag din ce în ce mai mulţi consumatori, tot mai conştienţi de importanţa impactului pe care îl avem asupra mediului), cât şi strategia comercială (reţea de dealeri care au continuat să opereze şi în perioada pandemiei, susţinând cererile clienţilor), precum şi diversificarea tipurilor/surselor de finanţare, fapt ce le-a asigurat o poziţie de lichiditate confortabilă în toată această perioadă“, a subliniat Adrian Humă. Toyota România a înregis­trat o creştere a cotei de piaţă la 5,4% în primele 8 luni ale anului 2020, de la 4,1% în ace­­eaşi perioadă a anului precedent. „În 2020, achiziţiile prin finanţare se ridică la 30%, cu o creştere semnificativă în leasing-ul operaţional, graţie valorii reziduale ridicate pe care o are tehnologia Toyota Full Hybrid“, a declarat Edit Târcolea, Managing Director Toyota România.

    Pandemia a avut un efect puternic negativ asupra întregului sector auto, lunile martie şi aprilie fiind cele mai afectate.

    „Această perioadă a constituit şi cea mai grea provocare pentru Toyota, fiind nevoiţi să găsim soluţii pentru derularea activităţii în condiţii de siguranţă, astfel încât clienţii să aibă acces în continuare la serviciile şi produsele noastre. Pentru ultimul trimestru al acestui an, dacă luăm în considerare o desfăşurare în condiţii normale a economiei, anticipăm o scădere de aproximativ 25% a pieţei locale şi în acelaşi timp o creştere a cotei de piaţă pentru Toyota România“, a spus directorul Toyota România.

    Adrian Humă explică faptul că în România sectorul auto local a performat mai bine decât media europeană, dar faţă de anul trecut volumele vor fi clar mult mai mici în acest an. Din păcate, a mai existat un efect negativ, având loc numeroase disponibilizări din partea unor companii din sector, însă, din fericire, această tendinţă a fost întreruptă.

    „Mai mult, aşteptăm lansarea de noi modele atât în producţia locală, cât şi în cea europeană (pentru care producătorii de componente din România prezintă o importantă critică), ceea ce ar trebui să aducă un suflu nou la nivel de imagine şi de comenzi“, a declarat Adrian Humă.

    În ceea ce priveşte colaborarea, Edit Târcolea a subliniat că „Toyota România are un parteneriat de lungă durată cu ING Bank România, iar ultimul an a dus la consolidarea acestui parteneriat, deoarece echipa ING a fost alături de noi în găsirea de soluţii inovatoare, adaptate la nevoile noastre de business.“

    „Un exemplu în acest sens îl constituie produsul Supply Chain Finance, un reverse factoring care ne-a îmbunătăţit semnificativ capitalul de lucru în acesta perioadă plină de provocări“.

     

    Interviu. Adrian Humă, Sector Head Automotive, Transportation & Logistics al ING Bank România

     

    1. La ce nivel se situează în prezent soldul creditelor către sectorul auto? La cât va ajunge în întreg 2020? Cum este evoluţia faţă de anul trecut?

    Sectorul auto are cea mai mare pondere în totalul portofoliului de credite al diviziei de Wholesale Banking a ING Bank România, soldul actual fiind în creştere faţă de anul trecut. Estimăm un plus de cel puţin 100 milioane euro în 2020 faţă de sfârşitul anului 2019, datorat, în principal, noilor credite corporate acordate, în ciuda contextului economic actual.

     

    2. Din acest volum, cât merge către industria producătoare, către investiţii în producţie şi cât către zona comercială?

    În general, ponderile sunt echilibrate. În acest an, însă, am remarcat o pondere mai mare în cazul destinaţiilor comerciale, proiectele de investiţii fiind mai reduse decât în mod uzual, de înţeles, de altfel, în condiţiile lipsei de claritate privind evoluţia pandemiei. Cele mai multe companii din sector sunt subsidiare ale unor mari grupuri multinaţionale, aşadar, multe investiţii sunt efectuate cu resursele proprii ale acestor grupuri, urmând că după finalizare, unele dintre acestea să fie refinanţate de băncile locale.

     

    3. Care este poziţia ING în sectorul auto? Care sunt cele mai accesate servicii ? Cu câţi importatori şi dealeri lucraţi?

    Pentru ING Group, sectorul auto este unul dintre segmentele principale în care activăm, avem formată expertiză de specialitate şi operăm cu echipe globale şi locale dedicate. Având o acoperire globală (Asia, America, EMEA), suntem în contact cu principalii jucători din domeniu, avem acces la ultimele noutăţi tehnologice şi la cele mai noi ştiri, pe care le împărtăşim cu clienţii noştri şi la nivel local.

    În ceea ce priveşte ING Bank România, sectorul auto împreună cu cel al transporturilor formează unul dintre cele mai importante domenii în care suntem prezenţi, cu resurse comerciale importante alocate clienţilor şi acoperire la nivelul întregii ţări.

    Estimăm că suntem între primele două bănci care sprijină acest sector la nivel de companii mari (cu peste 100 milioane euro cifră de afaceri). Astfel, lucrăm cu jucători de top din industrie, la toate nivelurile (producători, importatori, dealeri, distribuitori de piese şi subansamble, finanţatori – cum ar fi companiile de leasing).

    Cele mai accesate servicii sunt cele de cont curent (plăţi, încasări, schimburi valutare), platforma noastră de internet banking fiind foarte apreciată de clienţi – motto-ul „fără hârtie” simplificând muncă tuturor şi contribuind la un mod de lucru mai „verde”. Începând din 2017, am redus la minimum operaţiunile şi cererile pe suport hârtie, eliminându-le complet acolo unde nu erau solicitate de reglementări.

    Desigur, foarte accesate sunt produsele de creditare (linii de capital de lucru, credite de investiţii, finanţări ale portofoliilor de clienţi), expunerea ING pe acest sector fiind cea mai mare în România şi una importantă la nivel global.

    De asemenea, remarcăm şi o creştere a cererii pentru produse care contribuie la îmbunătăţirea capitalului circulant, precum factoring dar mai ales reverse factoring – ING a introdus în premieră acest produs pe piaţa locală în premieră în 2010 şi este, în prezent, unul dintre principalii furnizori locali de astfel de servicii. Produsul de reverse factoring (pe scurt finanţarea liniei de furnizori folosind bonitatea unui cumpărător care beneficiază de un credit rating mai bun) a fost conceput special pentru industria auto, în scopul de a facilita accesul furnizorilor marilor producători la lichiditate.

     

    4. Ce importanţă au finanţările către zona verde, de reciclare, de producţie din materiale reciclate? Cum evoluează acest sector de producţie din materiale reciclate? Ne puteţi da exemple?

    Tendinţa de a deveni mai „verde” este clară atât la nivel global cât şi local, sectorul fiind reprezentat preponderant de furnizori (producători de componente) care deservesc pieţele globale, dar şi de producători de autoturisme (OEM-uri) parte a unor jucători importanţi la nivel global. La nivel de OEM-uri, avem deja produs local un model hibrid şi se pregăteşte un model electric.

    Principiul sustenabilităţii în afaceri este în centrul preocupărilor ING şi este promovat şi în parteneriatele noastre cu clienţii, inclusiv la nivelul sectorului auto. Astfel, suntem interesaţi să susţinem proiecte sustenabile din industria auto, recompensând performanţele clienţilor în acest sens. Aş menţiona cazul grupului de firme Green Group care produce din deşeuri tip sticle de plastic (acele PET-uri) nişte fibre sintetice de poliester care sunt folosite în industria auto la antifonare sau la diverse componente cu conţinut textil. Practic, deşeurile sunt colectate şi reintroduse în circuitul economic, limitând astfel producerea şi folosirea de noi hidrocarburi, şi contribuind, totodată, la îmbunătăţirea amprentei de carbon. Un alt exemplu este legat de o finanţare pentru o linie de asamblare baterii litiu-ion, ce urmează a fi dată în funcţiune de către cei de la Rombat: nu este o capacitate foarte mare în acest moment, dar este o iniţiativă de lăudat, România având nevoie de investiţii care să înglobeze tehnologii noi.

     

    5. Cum se implică ING în zona de sustenabilitate?

    ING are o preferinţă accentuată pentru clienţii şi tranzacţiile cu un profil sustenabil ridicat, încurajând prin produsele sale încercările clienţilor de a atinge anumite obiective de sustenabilitate. Aici includem împrumuturile sau tranzacţiile de hedging (acoperire a riscurilor) unde se primeşte o bonificaţie în cazul în care sunt atinşi anumiţi parametri agreaţi (înlocuirea unor tehnologii poluante cu unele mai „verzi”, îmbunătăţirea eficienţei energetice a unei clădiri sau a unui utilaj/ vehicul, atingerea unui anumit prag de emisii carbon etc.). Suntem foarte interesaţi să promovăm o astfel de abordare în banking şi în România.

    Încercăm să ajutăm şi dintr-o altă perspectivă, cea a transportului de persoane, unde introducerea de soluţii inovatoare de ticketing va conduce atât la reducerea consumului de hârtie, cât şi de energie. Suntem în discuţii pentru începerea de teste în România, după ce astfel de soluţii au fost testate cu succes în ţări precum Olanda, Belgia, Anglia şi Germania.

     

    6.  În opinia ING, ce avantaje are România în a atrage investiţii în auto? Pot fi acestea finanţate cu dobânzi avantajoase? Participa ING la atragerea de investitori? Dacă da, cum?

    Deşi în prezent, în România, industria auto este un sector robust (20% din exporturi, 15% din PIB şi peste 200.000 angajaţi), dacă dorim să menţinem România în topul producătorilor auto europeni, este totuşi nevoie să atragem noi investiţii majore (în ultimii ani acestea au migrat, din păcate, către Ungaria, Turcia, Polonia). O investiţie majoră atrage la rândul ei o multitudine de investiţii mai mici, cu efecte de replicare remarcabile la nivelul întregii economii. Prin investiţie majoră, mă refer la un al treilea producător de autovehicule sau un producător de componente de talie mare care să deservească cu o unitate de producţie o arie geografică foarte mare. Pentru acest lucru, este nevoie de un efort conjugat al celor implicăţi (administraţii locale, executive, lobby al industriei şi sprijin din partea băncilor – în cazul în care este solicitat).

    Disponibilitatea forţei de muncă în zone cu infrastructură adecvată reprezintă o cerinţă esenţială pentru investitori şi din păcate, deseori ne-au lipsit unul din cele două elemente (infrastructură sau forţa de muncă). Disponibilitatea de a finanţa astfel de proiecte există fără doar şi poate. Dacă nu vorbim de investiţii majore, atunci da, au existat investiţii în ultimii ani, chiar şi în 2020, din partea companiilor prezente deja, ceea ce va contribui cu siguranţă la consolidarea sectorului.

    ING Bank România îşi propune să rămână aproape de companiile care activează în domeniul auto, atât prin consultanţă personalizată şi relevantă, workshop-uri, conferinţe, cât şi prin oferirea de servicii financiare specifice sectorului, dar şi nevoilor fiecărui client. De asemenea, prin legăturile pe care le avem la nivel global cu clienţii noştri, putem promova capabilităţile locale şi oportunităţile de afaceri atunci când apar.

     

    7. Care a fost impactul pandemiei COVID-19 asupra sectorului auto?

    Este cunoscut faptul că sectorul auto a fost puternic afectat de pandemia COVID-19, cererea de măşini noi scăzând drastic la nivel global în lunile martie-mai, însă a avut loc o revenire puternică începând cu luna iunie, atât pentru producătorii finali, cât şi pentru furnizorii de componente. În România, sectorul auto local a performat mai bine decât media europeană, dar faţă de anul trecut, volumele vor fi clar mult mai mici în acest an. Din păcate, a mai existat un efect negativ, având loc numeroase disponibilizări din partea unor companii din sector, însă, din fericire, această tendinţă a fost întreruptă.

    Mai mult, aşteptăm lansarea de noi modele atât în producţia locală cât şi în cea europeană (pentru care producătorii de componente din România prezintă o importantă critică), ceea ce ar trebui să aducă un suflu nou, la nivel de imagine şi de comenzi.

     

    8. Cum au reacţionat clienţii în această perioadă dificilă? Caz: Toyota România

    Toyota România este importatorul care a avut una dintre cele mai bune performanţe de brand în acest an (potrivit datelor furnizate de APIA) din top 10 importatori, având chiar şi perioade cu vânzări mai bune decât perioada similară a anului trecut.

    În opinia noastră, au contribuit la aceste rezultate atât structura portofoliului de produse (multe modele hibrid, care atrag din ce în ce mai mulţi consumatori, tot mai conştienţi de importanţa impactului pe care îl avem asupra mediului), cât şi strategia comercială (reţea de dealeri care au continuat să opereze şi în perioada pandemiei, susţînând cererile clienţilor), precum şi diversificarea tipurilor/ surselor de finanţare, fapt ce le-a asigurat o poziţie de lichiditate confortabilă în toată această perioadă.

     

     

    Interviu.  Edit Târcolea, Managing Director Toyota România

    1. Cum a evoluat procentul hibridelor din total vânzări Toyota? Ce impact a avut programul Rabla (Plus) în cazul acestora? Sunt mai interesaţi oamenii de achiziţia maşinilor verzi?

    Ponderea Toyota Full Hybrid înregistrează o dinamică accelerată, ajungând să reprezinte 60% din total vânzări Toyota în primele 8 luni ale anului 2020.  Programul Rabla este un puternic stimulent în achiziţia măşinilor verzi, a căror cotă a crescut semnificativ, de la 3,9% în 2019 la 6,3% în 2020 (conform cifrelor APIA pentru primele 8 luni din 2019, respectiv 2020).  În ceea ce priveşte vânzările Toyota prin programul Rabla din acest an, 7 din 10 clienţi au optat pentru o Toyota Full Hybrid, având de ales dintr-o gamă extinsă de 9 modele.

     

    2. Vom vedea mai multe opţiuni de modele hybrid / electrice sau mai eficiente energetic?

    Toyota a pornit pe acest drum al electrificării încă din 1997, odată cu lansarea tehnologiei full hybrid, aflată deja la a patra generaţie. Cei peste 20 de ani de cercetare-dezvoltare au determinat că electrificarea să devină accesibilă maselor, iar până în 2025, vom lansa noi platforme plug-în hybrid şi full electrice pe întreg portofoliul. Însă dincolo de obiectivul de a lansa o gama de autovehicule cu zero emisii, Toyota are o singură misiune, aceea de a contribui la o societate mai bună pentru noi toţi, prin popularizarea unor soluţii inovatoare de mobilitate cu respect deplin pentru mediul înconjurător.

     

    3.  Cum au cumpărat clienţii maşinile în 2020? Ce procent au avut achiziţiile cu finanţare bancară? Dar leasing?

    În 2020, achiziţiile prin finanţare se ridică la 30%, cu o creştere semnificativă în leasing-ul operaţional, graţie valorii reziduale ridicate pe care o are tehnologia Toyota Full Hybrid.

     

    4. Cum a influenţat pandemia vânzările Toyota în acest an? Cum v-aţi adaptat? Cum au evoluat vânzările în primele nouă luni din 2020? Cum estimaţi să evolueze per total an 2020? Dar întreagă piaţă locală?

    Pandemia a avut un efect puternic negativ asupra întregului sector auto, lunile martie şi aprilie fiind cele mai afectate. Această perioada a constituit şi cea mai grea provocare pentru Toyota, fiind nevoiţi să găsim soluţii pentru derularea activităţii în condiţii de siguranţă, astfel încât clienţii să aibă acces în continuare la serviciile şi produsele noastre. Printr-un efort susţinut al întregii echipe am reuşit să obţinem o performanţă foarte bună, Toyota România înregistrând o creştere a cotei de piaţă la 5,4% în primele 8 luni ale anului 2020 (de la 4,1% în aceeaşi perioadă a anului precedent). Pentru ultimul trimestru al acestui an, dacă luăm în considerare o desfăşurare în condiţii normale a economiei, anticipăm o scădere de aproximativ 25% a pieţei locale şi în acelaşi timp o creştere a cotei de piaţă pentru Toyota România.

    Toyota România are un parteneriat de lungă durată cu ING Bank România, iar ultimul an a dus la consolidarea acestui parteneriat, deoarece echipa ING a fost alături de noi în găsirea de soluţii inovatoare, adaptate la nevoile noastre de business. Un exemplu în acest sens îl constituie produsul Supply Chain Finance, un reverse factoring care ne-a îmbunătăţit semnificativ capitalul de lucru în acesta perioadă plină de provocări.

  • (P) ESET: cum se proteja noul sistem de muncă hibrid prin adoptarea modelului de securitate Zero Trust

    Normalitatea pentru companii în perioada pandemică impune tot mai mult utilizarea de tehnologii digitale care să susţină practicile flexibile de lucru apărute odată cu trecerea la un sistem de muncă hibrid. Giganţi precum Twitter şi Facebook au anunţat deja că anumite categorii de angajaţi îşi vor desfăşura activitatea de acasă definitiv, însă majoritatea angajatorilor va acţiona probabil uşor diferit. Statisticile indică totuşi că peste 60% dintre companii au intenţia să treacă la un sistem de muncă hibrid în viitorul apropiat, care va presupune împărţirea săptămânii în zile de lucru de la birou şi de acasă. Desigur, această schimbare va aduce noi provocări în materie de securitate.

    Modelul de securitate IT Zero Trust vine ca soluţie la acest context de risc sporit. Susţinut deja de o serie de agenţii guvernamentale americane, având în spate chiar şi un recent ordin executiv prezidenţial, această abordare strategică propune o modalitate, din ce în ce mai des adoptată, de metode de reducere a riscului cibernetic, într-o lume care implică atât infrastructuri cloud, cât şi un sistem hibrid de muncă şi în care coexistă actori malware specializaţi în crearea de atacuri informatice dedicate şi persistente.

    Locul de muncă hibrid şi provocările protejării acestuia

    O presiune foarte mare de a proteja simultan o multitudine de IP-uri, sistemele critice business faţă de întreruperea serviciilor, dar şi datele sensibile ale clienţilor împotriva furtului, cade pe umerii specialiştilor în securitatea IT. Numărul breşelor de date continuă să crească, în ciuda creşterii investiţiilor în securitate. Costul acestora se ridică astăzi la o medie de aproape 3,9 milioane de dolari SUA pe incident, organizaţiile mari având nevoie, de obicei, de sute de zile până să descopere şi să atenueze astfel de probleme.

    Munca de la distanţă şi adoptarea recentă a unui stil de muncă hibrid au atras după sine chiar mai multe oportunităţi de atac pentru autorii atacurilor malware.

    Companiile au devenit din ce în ce mai expuse riscurilor pentru că:

    ♦ Angajaţii care lucrează de la distanţă sunt mai uşor de convins să acceseze linkuri de phishing
    ♦ Angajaţii conectaţi de la distanţă tind să utilizeze deseori laptopurile personale, smartphone-urile proprii şi reţelele de acasă pentru muncă, toate potenţial nesigure
    ♦ VPN-urile vulnerabile şi alte programe folosite în scenariile work-from-home nu sunt deseori actualizate cu ultimele patch-uri, pe sistemele utilizate de acasă
    ♦ Conexiunile Remote Desktop slab configurate pot fi compromise cu uşurinţă, atunci când un utilizator foloseşte aceeaşi parolă pentru mai multe conturi online. Aceste parole reutilizate pot să fie deja compromise în incidente anterioare sau sunt uşor de spart. ESET a raportat, de pildă, o creştere de 140% în numărul atacurilor Remote Desktop Protocol în al treilea trimestru al anului 2020
    ♦ Se recurge la metode de autentificare slabe atunci când vine vorba de serviciile cloud (parole simple, lipsa unor metode de autentificare cu mai mulţi factori)

    De ce Zero Trust?

    Forrester a dezvoltat încă din 2009 un nou model de securitate a informaţiilor, denumit Zero Trust, care a câştigat de-a lungul timpului mulţi adepţi, fiind acceptat şi adoptat pe scară largă. Este conceput pentru o lume în care abordările vechi, ce implicau plasarea tuturor resurselor de securitate în interiorul perimetrului de infrastructură a companiei şi utilizarea acestora, apoi,  cu deplină încredere, nu mai sunt relevante. Aceasta este un rezultat al lumii în care trăim astăzi, datorită muncii distribuite şi a omniprezenţei în cloud.

    Modelul de securitate Zero Trust se bazează pe mantra: „să n-ai încredere oarbă niciodată, întotdeauna verifică de două ori”, având ca misiune reducerea impactului breşelor şi incidentelor. Modelul este construit pe baza a trei principii fundamentale:

    ► Toate reţelele ar trebui percepute ca fiind de neîncredere: Dacă toate reţelele trebuie considerate ca fiind de neîncredere, la fel ar trebui să fie trataţi şi utilizatorii. Nu puteţi garanta că un cont nu a fost deturnat sau că un utilizator nu poate acţiona la un moment dat cu rele intenţii. Angajaţilor trebuie să primească strict privilegiile necesare pentru a-şi face treaba, apoi, este importantă o verificare regulată a drepturilor de acces pentru eliminarea celor care devin ne-obligatorii.

    ► Cele mai mici privilegii necesare: Aici putem include reţelele de domiciliu, reţelele Wi-Fi publice (de exemplu, cele din aeroporturi şi cafenele) şi chiar reţelele corporative locale. Putem presupune că niciun spaţiu nu este sigur, ţinând cont de determinarea atacatorilor.

    ► Aşteptaţi-vă ca o breşă de date să aibă loc: Ştirile scot la lumină frecvent breşe şi incidente de securitate cărora le cad victimă companiile. Cu o mentalitate pregătită, în stare de alertă, organizaţiile vor fi vigilente şi vor continua să-şi îmbunătăţească protecţia având în spate arhitectura Zero Trust, care este rezistentă la numeroase tentative de atac. Breşele şi incidentele trebuie considerate inevitabile – este vorba mai ales despre reducerea impactului acestora.

    Cum să începeţi cu o abordare Zero Trust

    Date recente sugerează că aproape trei sferturi (72%) dintre organizaţii planifică (42%) sau au implementat deja (30%) o strategie de securitate Zero Trust. Din fericire, migrarea către acest sistem nu presupune eforturi majore. Există şanse mari să utilizaţi deja multe dintre instrumentele şi tehnicile necesare pentru a începe. Printre ele se numără:

    Persoane: accesul trebuie să se bazeze pe roluri, folosind autentificarea multifactor şi segregarea conturilor.

    Fluxuri de lucru: majoritatea furnizorilor de cloud încorporează controale de acces. Organizaţiile ar trebui să le utilizeze pentru a reduce accesul neautorizat la diferite fluxuri de lucru şi să aplice la acel nivel politici bune.

    Echipamente: o bună gestionare a activelor va fi întotdeauna utilă pentru a şti ce echipamente aveţi în dotare. Pentru asta, vă puteţi folosi de instrumente de detecţie şi răspuns la nivel de endpoint (EDR), firewall-uri la nivel de gazdă şi multe altele. Astfel, activele sunt protejate, iar mişcările laterale în interiorul companiei sunt prevenite.

    Reţele: la acest nivel se cere micro-segmentare. Puteţi utiliza echipamentele de reţea, cum ar fi routerele şi switch-urile, combinat cu liste de control al accesului (ACL), ca să limitaţi cine şi ce poate comunica cu diferite părţi ale reţelei. Gestionarea vulnerabilităţii este, de asemenea, foarte importantă.

    Date: clasificaţi datele, apoi aplicaţi tehnici de criptare asupra celor mai sensibile tipuri aflate în repaus şi în tranzit. Monitorizarea integrităţii fişierelor şi prevenirea pierderii datelor pot, de asemenea, ajuta la securizarea datelor.

    Adăugarea de instrumente de securizare şi automatizare, precum şi de tool-uri de analiză a datelor care au legătură cu securitatea poate aduce plus valoare pentru securizarea fluxurilor de comunicare. Acest pas poate chiar să aducă un plus de conştientizare a situaţiei operaţiunilor de securitate, în faţa echipelor care trebuie să le îndeplinească în mod eficient.
    De curând, ESET a anunţat lansarea noii sale platforme de management a securităţii antivirus şi antimalware pentru companii, ESET PROTECT.
    ESET este un lider global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, cu o experienţă de peste 30 de ani în dezvoltarea de soluţii şi servicii software de securitate IT de înaltă performanţă pentru utilizatorii de acasă şi companii din întreaga lume.

    Consola ESET PROTECT Cloud permite controlul de la distanţă al soluţiilor de securitate antivirus şi anti-malware ESET instalate pe computerele angajaţilor, oferind o vizibilitate în timp real asupra securităţii sistemelor de lucru, indiferent unde se află acestea. Consola web le permite administratorilor IT să instaleze de la distanţă pe sistemele angajaţilor soluţiile de securitate antivirus, să execute sarcini, să aplice politici de securitate, să monitorizeze starea sistemelor şi să răspundă rapid la problemele sau detecţiile găsite pe sistemele conectate web, inclusiv pe desktop-uri, servere, maşini virtuale dar şi pe smartphone-uri.

    Pachetul de soluţii ESET PROTECT Advanced a venit ca un răspuns la nevoile ce ţin de IMM-uri. El oferă protecţie extinsă pentru sisteme împotriva ransomware-ului şi ameninţărilor încă neclasificate. Oferă, bineînţeles, şi protecţie pentru datele stocate pe laptopuri, în caz de furt şi pierdere, prin criptare completă a hard disk-urilor. Produsul răspunde complet provocării de a gestiona şi proteja reţelele IT business în faţa ameninţărilor cibernetice în continuă evoluţie.

    Puteţi testa gratuit soluţiile ESET PROTECT, fără nicio obligaţie. Puteţi solicita de asemenea pe site-ul ESET o cotaţie personalizată pentru soluţii de securitate antivirus şi antimalware, adaptate oricărui tip de companie, în funcţie de nevoile dvs. specifice.

     

  • Studiu Adecco: Munca susţinută în sistem hibrid creşte productivitatea, dar adaugă presiune pe angajaţi şi lideri

    Munca susţinută în sistem hibrid creşte productivitatea, dar adaugă presiune atât pe angajaţi, cât şi pe leaderi, conform studiului global Resetting Normal: Defining the New Era of Work al grupului Adecco, desfăşurat şi în România.

    “România face parte din acest studiu pentru prima dată. Este foarte interesant să vedem cum angajaţii români împărtăşesc aceleaşi griji şi preocupări ca cei din alte colţuri ale globului. De asemenea, studiul a relevat şi diferenţe mari de percepţie între angajaţii români şi cei din alte ţări sau grupuri de ţări”, spune Florin Godean, country manager al Adecco România.

    Godean adaugă că românii, alături de alţi est europeni, au printre cele mai scăzute dorinţe de a lucra de la distanţă după pandemie. Doar 43% dintre români şi est europeni doresc acest lucru, versus 64% de respondenţi din Japonia sau 63% din Marea Britani.

    ”Românii, alături de alţi est europeni, doresc să revină cât mai repede la birou. 68% dintre români şi est-europeni doresc acest lucru, versus 53% dintre australieni, care sunt reticenţi să revină la birou. La nivel strict regional în Europa de Est, românii sunt cel mai mulţumiţi de perspectivele de carieră în viitorul apropiat, spre deosebire de angajaţii greci”, a exlicat el.

    De asemenea, angajaţii români se declară cel mai puţin afectaţi de presiunea pe sănătatea mintală. În ultimele 12 luni doar 21% dintre respondenţi se declară afectaţi, în comparaţie cu 55% dintre respondenţii din Polonia.  

    La nivel global, 53% dintre lucrători doresc un model de lucru hibrid, în care mai mult de jumătate din timpul petrecut la muncă este la distanţă. Productivitatea a supravieţuit schimbării, cu 82% dintre participanţii la studiu se simt la fel de productivi sau mai mult decât înainte.  Orele suplimentare s-au înmulţit, având o creştere de 14% în ultimul an, iar mai mult de jumătate dintre tinerii lideri au raportat că au suferit de epuizare (“burnout”).

    Tot la nivel global, 73% dintre angajaţi şi lideri solicită să fie măsuraţi în funcţie de rezultate, şi nu în funcţie de orele lucrate, în timp ce doar 36% dintre manageri evaluează performanţa pe baza rezultatelor. Satisfacţia faţă de leadershipul din companii este scăzută şi se resimte o deconectare din ce în ce mai mare faţă de angajaţi. Numai o treime dintre non-manageri simt că primesc recunoaşterea cuvenită în cadrul organizaţiei în care activează.

    Cea mai mare anxietate cu privire la revenirea la birou se înregistrează în Australia (53%), urmată îndeaproape de Marea Britanie (52%) şi Canada (51%).

    Studiul Adecco examinează modul în care atitudinile faţă de muncă s-au schimbat de-a lungul a 12 luni. Raportul este construit pe baza cercetărilor din 2020 ale grupului Adecco, concentrându-se asupra perspectivelor pentru 2021 şi extinzând cercetarea pentru a acoperi 25 de ţări şi 15.000 de respondenţi de la birou, pe tot globul inclusiv România.

     

     

     

     

     

     

  • Primul hibrid Tesla Model 3 parcurge 50 de kilometri cu un litru de benzină

    Sistemul este conceput pentru a extinde posibilitatea conducerii electrificate la cel mai larg public posibil, cu costuri mai mici pentru baterie.

    În sistemul de propulsie hibrid al modelului 3 semnat de Frank Obrist, motorul pe benzină generează energia necesară pentru a reîncărca bateria care alimentează unitatea electrică.

    Se ating distanţe de 100 de kilometri cu doi litri de benzină, 50 km cu un litru, consum de energie electrică de 7,3 kWh / 100 km şi emisii de Co2 de 23g / km.

    Tesla Model 3 este în fruntea clasamentelor. Între timp, vânzările la modelul Tesla Model 3 cresc, atingând 66.350 de unităţi vândute în prima jumătate a anului, rezultând astfel cel mai popular vehicul electric din Europa şi cel de-al 25-lea model cel mai bine vândut din clasament general până în iunie.

  • Surpriza Dacia: Noul Jogger, primul compact Dacia din noua generaţie va fi cel de-al doilea hibrid produs în România şi va fi asamblat exclusiv la Mioveni

    Dacia Jogger este cel mai nou model al gamei constructorului autohton şi care vine să readucă marca mai aproape de “esenţa” a ce se dorea a fi în 2004, atunci când a fost relansată de Grupul Renault.

    Jogger va fi primul hibrid din gama Dacia şi va fi produs începând cu finalul acestui an la Mioveni alături de Duster, Logan şi Sandero Stepway.

    Preţul său de pornire va fi de 15.000 de euro cu TVA şi va fi cel mai scump model Dacia de până acum, cu cel mai ridicat preţ de pornire – Duster spre comparaţie, pleacă de la 14.100 de euro, însă este şi ultimul model “înrudit” cu Loganul din 2004.

    Dacia lansa în 2006 Logan MCV, un automobil polivalent, cu 5 sau 7 locuri care era atât break cât şi monovolum datorită faptului că putea transporta şapte pasageri fără probleme. Conceptul de Stepway nu exista atunci, dar Grupul Renault prezenta conceptul Logan Steppe cu aproape jumătate de an înaintea Logan MCV în 2006 tot sub forma unui crossover.

    Cea de-a doua generaţie a Logan MCV a pierdut din polivalenţă, iar Grupul Renault a considerat că mai bine optează pentru trei modele – Logan MCV – breakul, Lodgy – monovolumul cu 7 locuri şi Dokker, utilitara care poate veni şi drept vehicul pentru pasageri. Acum partea de utilitară a fost preluată de Renault, iar Logan MCV a redevenit breakul-monovolum-crossover.

    Dacia a reînnoit în 2021 întreaga gamă, pornind cu noile Sandero şi Logan, urmate de noul Duster facelift şi primul automobil electric – Spring. La aproape un an de la prima prezentare a Logan&Sandero, Dacia prezintă Jogger, un crossover break care vine să înlocuiască Logan MCV şi Lodgy în gamă.

    În plus, oficialii francezi spun că Jogger este un model de segment compact – prin prisma lungimii, dar şi spaţiului interior. Cu toate că partea sa din faţă este una identică cu Sandero Stepway. Segmentul compact reprezintă aproape 40% din piaţa europeană, iar SUV-urile compacte au mai bine de jumătate din acest segment pe care Jogger a fost lansat.

    Cu 4,55 metri, Dacia Jogger este cel mai lung model Dacia şi cu cel mai mare ampatament – 2,9 metri şi o gardă la sol de 20 cm.

    Precum Sandero Stepway, Jogger vine cu bare de plafon care se pot roti pentru a permite transportul obiectelor şi vine cu bandouri pe portiere sub forma unui autocolant mai gros – decizie luată pentru a nu afecta aerodinamicitatea – faţă de cele groase din plastic sau greutatea.

    În partea din spate sunt amplasate stopuri verticale pentru a avea un hayon cât mai lat – dacă primul MCV apela la două uşi pentru portbagaj, acum Jogger vine cu un hayon, soluţie considerată mai practică.

    Principala sa caracteristică, precum şi în cazul primului Logan MCV reprezintă posibilitatea de a transporta fără probleme şapte pasageri. În această configuraţie portbagajul are 160 de litri. În format cu 5 locuri capacitatea urcă la 708 litri, iar în cea cu două, 1.819 de litri. La acestea se adaugă 24 de litri spaţii de depozitare.

    Jogger va dispune de două linii de echipare – Essential şi Comfort alături de una “limitată” – acesata fiind Extreme din 2022, momentul lansării.

    Spre deosebire de primul MCV, Jogger va fi disponibil doar în această versiune, fără van sau pickup.

    Liniile de echipare vor fi similare cu cele de la Sandero Stepway, inclusiv cu 3 versiuni pentru sistemul multimedia.

    Echiparea va include şase airbaguri, senzori de parcare faţă şi spate, card în loc de cheie şi o nouă gamă de motoare.

    Gama de motoare va veni cu trei propulsoare, dintre care două complet noi. Cea de bază este Eco-G, de 100 CP benzină/GPL disponibilă în prezent atât pe Duster cât şi pe Logan&Sandero.

    Prima noutate o reprezintă noul motor de 1,0 litri TCe de 110 CP, 200 Nm şi transmisie cu 6 trepte.  Aceste două motorizări vor fi disponibile din momentul lansării maşinii în 2022.

    A treia motorizare şi cea mai aşteptată, cu toate vă ca fi disponibilă din 2023, este  cea hibridă de 140 CP cuplată la o transmisie automată. Acesta va fi şi primul model hibrid Dacia iar bateria sa de 1,2 kW va permite plecarea electrică de pe loc.

    Preţul de pornire pentru Jogger va fi de 15.000 de euro cu TVA pentru versiunea Essential cu motorizarea pe GPL.

    Pentru Jogger oficialii Renault se aşteaptă la un rezultat similar cu al gamei Logan&Sandero la testele de siguranţă, având în vedere platforma.

    Vânzările vor demara în februarie 2022, iar comenzile vor fi preluate din luna noiembrie.


     

  • Bugetul Rabla Plus va fi suplimentat, de sâmbătă. Câţi bani sunt disponibili pentru maşini electrice sau hibrid

    Programul Rabla Plus va fi suplimentat, începând de sâmbătă, 21 august, cu 200 de milioane de lei, iar o sumă identică va fi disponibilă în plus faţă de alocările anterioare şi pentru programul Rabla Clasic, din 28 august.

    Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat pentru luna august o suplimentare totală de 400 de milioane de lei pentru programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, care au debutat, pentru anul curent, la sfâşitul lunii aprilie.

    Se acordă două tipuri de ecotichete
    Astfel, începând de sâmbătă, cei interesaţi de programul de înnoire a parcului auto Rabla Plus 2021 au cu 200 de milioane de lei în plus disponibili. Bugetul iniţial din aprilie era cel mai mare de până acum, de 400 de milioane de lei, dublu faţă de bugetul de anul trecut, iar cu suplimentarea actuală, devine triplu faţă de 2020 şi la un total aferent anilor 2020 şi 2021 de 800 de milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre laptopurile 2-în-1 (P)

    Aşadar, aţi auzit de 2 in 1 laptops şi vă întrebaţi dacă merită să cumpăraţi unul. Acestea sunt dispozitive care se situează undeva între o tabletă şi un laptop, de obicei cu componente mobile de nivel mediu. Dar oare sunt potrivite pentru dvs.?

    Ce este un laptop 2-în-1?

    Un laptop 2-în-1 (cunoscut şi sub numele de laptop convertibil sau hibrid) arată ca un laptop normal, dar ecranul este de obicei touchscreen şi balamalele sunt reversibile. Ceea ce înseamnă asta este că puteţi îndoi ecranul înapoi până când ajunge în partea de jos a laptopului, ceea ce vă transformă în esenţă laptopul dvs. într-o tabletă.

    Când ecranul este îndoit, sistemul de operare se va schimba automat în „modul tabletă”. Ori de câte ori trebuie să utilizaţi tastatura, pur şi simplu îndoiţi ecranul înapoi şi aveţi din nou un laptop.

    Merită să vă luaţi un laptop 2-în-1?

    Da, laptopurile 2-în-1 merită, deoarece sunt uşoare, au afişaje cu ecran tactil, balamale reversibile, iar unele includ şi un stylus. Dacă aveţi nevoie de aceste funcţii suplimentare, atunci un laptop 2-în-1 merită absolut investiţia. Pentru sarcini precum munca de birou, navigarea pe internet sau vizionarea de filme, laptopurile 2-în-1 sunt perfecte.

    Pe de altă parte, pentru sarcini care necesită mai multe resurse, cum ar fi editarea video sau jocurile – este recomandat un laptop tradiţional cu o placă grafică. Majoritatea laptopurilor 2-în-1 au doar performanţe mobile.

    Avantajele şi dezavantajele laptopurilor 2-în-1

    În timp ce laptopurile cu ecran tactil hibrid pot fi destul de la îndemână, ar trebui să fiţi conştient despre avantajele şi dezavantajele laptopurilor cu ecran tactil 2-în-1:

    Avantaje

    ●      Uşoare

    ●      Ecran tactil

    ●      Balama 360, modul tabletă

    ●      Funcţii suplimentare care nu se găsesc de obicei pe tablete (USB, HDMI, scaner de amprentă, etc.)

    ●      Tastatura pentru laptop

    ●      Excelent pentru a naviga pe internet, a lucra la documente, a viziona filme şi a lua notiţe

    Dezavantaje

    ●      Mai scump

    ●      Performanţă mobilă limitată

    ●      Balamale fragile

    ●      Ecranul tactil poate fi dificil de utilizat

    ●      Nu e potrivit pentru jocuri, rareori au GPU dedicat

    ●      Pot avea hard disk-uri mai mici, fără spaţiu de extindere

    Ce înseamnă performanţa mobilă

    Deşi unele dintre aceste 2 in 1 laptops au specificaţii decente (procesor, placă grafică etc.), modelele cu specificaţii cu adevărat puternice se află, de obicei, în afara bugetului majorităţii oamenilor.

    Un alt indicator de reţinut este ideea de a folosi un laptop 2-în-1 în modul tabletă, sprijinit de genunchi. Chiar dacă pare practică, în realitate, greutatea poate fi puţin deranjantă pentru utilizatorii obişnuiţi. Laptopurile cu ecran tactil 2-în-1 sunt mult mai grele decât tabletele, deci acesta este un lucru de reţinut.

    Ţineţi cont de balamale

    Unele modele au balamale foarte slabe, care se pot rupe uşor atunci când sunt în modul tabletă. Vă recomandăm să aruncaţi o privire la balamale sau cel puţin să cercetaţi calitatea; de obicei, cele metalice sunt mai bune.

    Ultimul lucru pe care îl doriţi este ca balama să se rupă. Aceste laptopuri convertibile se bazează foarte mult pe aceste balamale, deci este important să fie robuste şi durabile.

    Laptopurile 2-în-1 sunt perfecte pentru …

    Laptopurile 2-în-1 sunt excelente pentru studenti care trebuie să ia notiţe scrise de mână, artişti sau persoane care călătoresc mult şi desfăşoară sarcini care necesită un ecran tactil.

    De obicei, sunt foarte subţiri, uşoare şi vă permit să efectuaţi sarcini simple cu uşurinţă. Le-am recomanda mai mult ca dispozitive însoţitoare, de exemplu, un supliment la computerul principal sau ceva de luat în călătorii.

    Studentii pot beneficia foarte mult de aceste dispozitive. Nu sunt concepute cu adevărat ca staţii de lucru, mai degrabă ca laptopuri ultra-subţiri cu ecran tactil. Aşa cum am menţionat mai devreme, dacă utilizaţi într-adevăr funcţiile suplimentare care vin cu un 2-în-1, atunci laptopurile 2-în-1 merită absolut investiţia.

    O alternativă notabilă la un laptop 2-în-1

    Vă place conceptul de laptopuri 2-în-1 dar nu aveţi bugetul pentru unul? Un lucru pe care îl puteţi face este să cumpăraţi un mouse şi o tastatură Bluetooth pentru telefon, să ataşaţi telefonul la un monitor portabil, să activaţi şi voila – un laptop portabil! Sau puteţi utiliza o tabletă montată pe o husă cu o tastatură Bluetooth.

    În încheiere, laptopurile 2-în-1 merită cumpărate, dar numai dacă îi veţi folosi funcţiile. Nu are rost să cumperaţi unul dacă nu veţi folosi niciodată modul tabletă. Gândiţi-vă puţin la modul în care intenţionaţi să utilizaţi laptopul şi, dacă credeţi că vi se potriveşte, atunci mergeţi mai departe şi cumpăraţi-vă unul.

  • Corporatiştii revin la munca de la birou: „Se face transferul de la work from home la modul de muncă hibrid“

    „Ne-am întors la birou de pe 7 iunie, în proporţie de 30% din fiecare echipă. Mulţi vin prin rotaţie.“

    Toamna se anunţă a fi una efer­ves­centă pentru clădirile de bi­rouri din Bucureşti, unde an­ga­jaţii companiilor au început deja să revină să lucreze. Cum acum este o perioadă de con­cedii, gradul de ocu­pare rămâne încă redus – deşi considerabil mai mare faţă de vara trecută – însă proprietarii de birouri se aşteaptă ca, din toamnă, numărul corporatiştilor care revin să lucreze în clădirile lor să crească semnificativ. Cei mai mulţi se aşteaptă însă la un regim de muncă hibrid, cu an­gajaţi care vin prin rotaţie la serviciu.

    „În ultimele săptă­mâni, am înregistrat creş­teri săp­tă­mânale de 4% în ocu­­parea fizică a porto­fo­­liu­lui nostru din Ro­mânia. Momentan, aceas­tă re­ve­nire se supra­pu­ne şi cu pe­rioa­da de con­cedii, însă, din discuţiile cu par­te­nerii noştri, chiriaşii celor 16 clădiri din România, se pare că în prezent şi în viitorul apro­piat, se face transferul de la work from home la modul de muncă hi­brid, pentru a ne acomoda cu toţii cât mai uşor la noua normalitate“, spun reprezen­tan­ţii Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România.

    Oamenii se întorc la birou, treptat, în ture, alternând munca de acasă cu zilele pe­tre­cute la birou, tendinţa fiind aceea de a creş­te prezenţa fizică, adaugă ei. În clădirile de birouri Globalworth din România lucrea­ză 210 companii. Per clădire, procentele de re­venire sunt cuprinse între 10% şi 40%, în spe­cial în rândul firmelor din industrii pre­cum banking, telecomunicaţii, IT&C şi retail.

    „Dacă vara trecută clădirile erau aproape goale, acum suntem contactaţi constant de com­pa­nii care îşi anun­ţă reve­ni­rea treptată la bi­rou, cu rugă­min­tea de a pre­găti spaţiile cores­pun­zător“, mai spun reprezen­tanţii Globalworth.

    În condiţiile în care an­ga­jatorii şi angajaţii au cer­ti­tu­dinea că măsurile de siguranţă împotriva îm­bolnăvirii cu COVID-19 sunt imple­men­ta­te, tot mai mulţi aleg să revină la birou. În clă­direa SkyTower, cel mai înalt imobil office din România, numărul anga­jaţilor care vin la birou cu regularitate s-a dublat faţă de vara anului trecut. Cei mai mulţi din­tre cei care revin sunt activi în domeniul ban­car, energie, arhitectură şi IT.

    „În alegerea de revenire la activitatea de birou cântăresc foarte mult nevoia de con­tact social şi de colaborare directă“, spune Leo Forstner, managing director RPHI Ro­mâ­­nia, compania care deţine şi admi­nis­trea­ză SkyTower. Clădirile din portofoliul dezvoltatorului austriac Immofinanz au rămas şi ele aproape în întregime închiriate, iar acum se remarcă o întoarcere graduală a angajaţilor la birou.

    „În această perioadă, majoritatea chi­riaşilor au implementat sistemul de muncă hi­brid. Cu siguranţă în clădiri sunt mai mulţi an­gajaţi comparativ cu vara trecută. Numă­rul celor care au revenit şi lucrează de la birou variază în funcţie de chiriaşi şi do­me­niul de activitate“, spun reprezentanţii Immofinanz.

    Pe termen mediu şi scurt, ei se aşteaptă ca multe companii să se axeze pe sistemul de lucru hibrid, cu o zi sau două pe săptămână în care angajaţii să poată lucra remote.

    „Credem că va creşte nevoia de flexibi­li­tate în ceea ce priveşte procesul de ne­go­cie­re a contractelor de închiriere, dar şi legat de utilizarea spaţiului din clădirile de birou­ri“, adaugă oficialii Immofinanz.

    Relaxarea restricţiilor a adus în discuţie reîntoarcerea la birou a angajaţilor, iar 4 din 10 spun că ar prefera să revină sau să aibă un sistem de lucru hibrid, care ar presupune mai mult lucru de la birou, arată un sondaj realizat de BestJobs.

    În acelaşi timp, aproape un sfert dintre respondenţi (24%) spun că s-au adaptat suficient de bine astfel încât să prefere lucrul de acasă sau un sistem hibrid care favorizează acest mod. Totuşi, o treime dintre angajaţi sunt încă nehotărâţi.

    „Ne-am întors la birou de pe 7 iunie, în proporţie de 30% din fiecare echipă. Mare parte din procentaj a fost atins de oamenii care au vrut să vină non-stop la birou, printre care şi eu. Restul vin prin rotaţie, câte unu sau doi pe echipă, ca să completeze treimea. Purtatul măştii este obligatoriu peste tot, cu excepţia locului de fumat şi a bucătăriei“, spune Adrian, un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.

    Cererea totală de spaţii de birouri din Capitală a marcat anul trecut o scădere de aproximativ 40% faţă de 2019, până la 214.000 de metri pătraţi, cel mai jos nivel din 2012, iar cererea nouă a fost de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, potrivit companiei de consultanţă imobiliară Colliers.