BusinessMagazin

Tag: Harghita

  • Locul din Romania unde oamenii stiu cu 4 zile inainte cum va fi vremea

    Lacul Sfanta Ana s-a format in craterul stins al celui mai tanar vulcan din Romania, acum aproximativ 42.000 de ani. Pentru ca se alimenteaza doar din apa de ploaie, este si foarte curat. Singurul lac vulcanic din Romania ar avea chiar proprietati miraculoase, spun localnicii. Se spune ca oricine atinge apa e spalat de pacate de Dumnezeu.

    Cert este ca pe timp de vara apele lacului se incalzesc destul de tare incat locul sa se transforme intr-un strand. Pe margine sunt zone destule pentru plaja dar gratarele pot fi aprinse doar in locuri special amenajate. Va puteti reculege apoi la Capela Sfintei Ana.

    Legenda spune ca aici unde acum este construita micuta capela pe vremuri se rugau si paganii. Asta pentru ca in zona rocile vulcanice emana o energie speciala pe care o puteti simti daca venici aici. Tot eruptiile vulcanice au dus si la formarea Tinovului Mohos, o rezervatie naturala unica. Aici puteti intra doar cu un ghid autorizat pentru ca veti merge pe deasupra unui lac acoperit cu un strat gros de turba. Luciul apei se intrezareste ici-colo, iar pe maluri sunt specii de plante carnivore.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • O braziliancă promovează Transilvania la Rio, prin intermediul unui film de scurt metraj, filmat în Harghita

    O tânără actriţă din Brazilia va promova imaginea Transilvaniei la Rio, prin intermediul unui film de scurt metraj! Regizorul acestei producţii, ciucanul Cornel Ţepeluş, este cel care a reuşit să o aducă la noi în ţară pe Jacqueline Novak, iar tânăra actriţă a declarat că s-a îndrăgostit iremediabil de tărâmul românesc, în special de judeţul Harghita, locul în care au avut loc filmările.

    Filmul de scurt metraj are ca obiect central „satul românesc” şi toate cadrele au fost turnate în comuna harghiteană Voşlobeni. Producţia a beneficiat de sprijinul lui Emil Colceriu şi al celor de la triff.ro. Jacqueline Novak, originară din provincia Parana din Brazilia, susţine faptul că a auzit numai lucruri bune despre România şi se bucură nespus de faptul că totul a depăşit aşteptările sale.

    Vocea Transilvaniei vă prezintă mai jos un interviu pe care tânăra actriţă l-a acordat cu toată bucuria pentru cititorii noştri.

    R.: Ce crezi despre ţara noastră?
    Jacqueline Novak: Întodeauna am căutat locuri care să mă inspire. Am căutat pe internet locuri cu istorie veche care să mă ducă cu imaginaţia departe. Am avut de la început un gând bun despre România şi am vrut să împart cu oamenii din Brazilia experienţele din călatoria mea în ţara dumneavoastră. Îmi place şi respect România.

    R.: Cum ţi se par satele din Transilvania?
    J.N.: În satele româneşti găseşti suflet mult în oameni. Sunt impresionată de cât de reali şi sinceri sunt oamenii din satele din România. Îmi place cultura străveche din sate precum şi obiceiurile . Într-o lume care şi-a pierdut sufletul, satele româneşti sunt o oază de lumină.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cele mai scăzute temperaturi din această iarnă: Minus 21 de grade la Bucin şi minus 20 de grade în aproape toate localităţile din Harghita

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 20 de grade Celsius, a fost măsurată la staţia meteo Miercurea Ciuc, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 3:00, temperatura stagnând la aceeaşi valoare timp de şase ore, până la ora 9:00.

    Potrivit meteorologilor, sâmbătă seară, cerul s-a degajat şi s-a instalat gerul în toate localităţile judeţului, temperaturile minime înregistrate duminică dimineaţă fiind cu cel puţin cinci grade Celsius mai scăzute decât cele de sâmbătă.

    Astfel, la Miercurea Ciuc, Joseni şi Topliţa au fost consemnate minime de minus 20 de grade Celsius, iar la staţia Bucin mercurul a coborât în termometre până la minus 21 de grade Celsius.

    “Şi în celelalte localităţi din Transilvania a fost o noapte geroasă şi o dimineaţă cu temperaturi foarte scăzute”, a spus Narcisa Milian, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acesteia, în judeţul Covasna s-au înregistrat valori termice minime între minus 17 grade Celsius la Întorsura Buzăului şi minus 15 grade la Sfântu Gheorghe, iar la Sibiu, la Braşov, la Câmpeni şi la Târgu Mureş au fost, duminică dimineaţă, minus 16 grade Celsius.

    Cea mai ridicată temperatură minimă din Transilvania, de minus 12 grade Celsius, s-a înregistrat în judeţul Alba, la Alba Iulia.

    Meteorologul de serviciu Adrian Boariu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 20 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc, Joseni şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât până la minus 23 de grade Celsius la Lăcăuţi, în judeţul Covasna, şi la Vârful Ceahlău-Toaca, în judeţul Neamţ, la Vârful Omu, în Prahova, au fost minus 22 de grade Celsius, minus 21 de grade la Bucin, în Harghita şi minus 17 grade la Bâlea Lac, în judeţul Sibiu.

    “Vremea rămâne gerosasă, cu temperaturi minime cuprinse între minus 21 şi minus 10 grade Celsius la noapte şi luni dimineaţă în Transilvania, a mai spus meteorologul Narcisa Milian.

    Temperaturile de duminică dimineaţă nu sunt cele mai scăzute înregistrate de meteorologii din Transilvania, minima absolută a lunii ianuarie în Harghita, de minus 38,4 grade Celsius, fiind consemnată în anul 1985, la Miercurea Ciuc.

     

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.

  • Cea mai ieftină pârtie de schi din România. Tarifele sunt de trei ori mai mici faţă de Valea Prahovei – GALERIE FOTO

    Preţul pentru o urcare este de doi lei pentru un adult şi de 1,5 lei pentru copiii sub 14 ani, în timp ce un abonament pentru o zi costă 45 de lei pentru adulţi şi 35 de lei pentru copii. Tarifele sunt de trei ori mai mici în comparaţie cu staţiunile de pe Valea Prahovei. Pârtia este dotată cu două instalaţii de teleschi cu o capacitate de 670 de persoane pe oră. Schiorii de nivel avansat pot folosi pârtia Bradul cu o lungime de 500 de metri, în timp ce începătorii pot folosi pârtia Măgheruş, de 1,2 kilometri.

    “70% dintre cei care vin la pârtie sunt din judeţul Mureş, mai ales din oraşele Reghin şi Târgu Mureş, dar există şi turişti care vin din Iaşi, Piatra Neamţ şi Bistriţa”, spune Victor Cotfas, multiplu campion naţional la schi, originar din Topliţa.

    Într-o zi de weekend, peste 1.000 de persoane vin să schieze pe pârtia de la Topliţa în sezonul de iarnă. Oraşul este amplasat la 100 de kilometri de Târgu Mureş, 145 de kilometri de Piatra Neamţ şi 180 de kilometri de Braşov, iar accesul se face folosind drumurile europene modernizate în 2012.

    “Există două şcoli de schi care operează pe pârtie, dar şi monitori de schi, de aceea foarte mulţi părinţi vin aici să îşi înveţte copiii să schieze, ca urmare a tarifelor mici la cazare, închiriere echipanent şi folosirea pârtiei”, mai spune Victor Cotfas. Preţul pentru cazare în oraş variază între 50 de lei/noapte pentru o cameră dublă la pensiuni şi 130 de lei/noapte la hotelul din oraş.

    Cunoscut drept “polul frigului”, municipiul Topliţa este una dintre cele mai friguroase localităţi de pe teritoriul României, temperaturile ajungând în nopţile geroase de iarnă la -30 de grade Celsius.

  • REPORTAJ: Gări fără curent, apă potabilă sau toalete, în Harghita. La Bodoc, angajatele taie lemne – FOTO

    Urcarea în tren din Gara Miercurea Ciuc, cu peron la aproape un metru de scara trenului – tras de mâini din vagon sau căţărat pe lăzi

    Gara din Miercurea Ciuc, localitatea de reşedinţă a judeţului Harghita, cândva cochetă ca oricare altă staţie CFR din oraşele de munte, nu a fost reparată de zeci de ani. Acum, în sala de aşteptare suflă vântul prin geamurile lipsă, banchetele vechi sunt rupte şi, din loc în loc, scaunele lipsesc.

    Pe peroanele deteriorate de lângă şine, călători nemulţumiţi aşteaptă trenul, privind lung la banderolele albe inscripţionate “grevă” pe care le poartă angajaţii CFR.

    “Multe ar trebui refăcute în gara asta. Pe vremuri, zeci de ghivece cu flori atârnau deasupra peronului, ca la Sinaia, aveam ceas şi pe peron, dar şi în sălile de aşteptare – erau două pentru clasa I şi pentru clasa a II-a – gara era frumoasă, dar, dacă ani la rând nu au făcut nimic, arată cum vedeţi acum: banchete rupte, ferestre fără geam, peroane cu asfaltul mâncat de vreme, buruieni de o jumătate de metru lângă şine şi nimeni nu le curăţă”, spune Imre Emeric, un bărbat între două vârste care şi-a condus soţia la gară.

    Soţia lui este “îngrozită” că trebuie să urce în tren, mai ales că de la peron până la prima scară a vagonului sunt 70 de centimetri.

    “E greu, iar dacă am bagaje, e şi mai greu. Distanţa de la peron la scara trenului este foarte mare, trebuie să rog pe cineva să-mi urce bagajele, apoi mă apuc bine de bare şi mă trag, pur şi simplu, în tren. Nu e uşor”, spune femeia.

    O persoană în vârstă a reuşit să se urce în tren după ce a fost trasă de ambele mâini de un tânăr din vagon, un bărbat mai corpolent a fost împins din spate de cei de pe peron, iar o turistă care trebuia să ajungă la Budapesta a avut noroc cu acarul.

    “Chiar astăzi am ajutat o femeie care nu a putut să se urce în «Korona», trenul internaţional. Trebuia să căutăm la un bar o ladă de plastic, să se urce întâi pe ea şi apoi pe scara trenului, că altfel nu se putea”, explică acarul.

    Nu o dată, călătorii nemulţumiţi s-au adresat ofiţerilor de la Poliţia Transporturi Feroviare (TF) din gara Miercurea Ciuc.

    “Au reclamat că nu se pot urca în tren, niciodată în scris, numai verbal. Noi nu îi putem ajuta, îi trimitem la şeful gării, el are competenţă în astfel de situaţii. Probleme sunt, oamenii în vârstă sau cei bolnavi urcă numai cu ajutor şi, de regulă, vin cu scăunele de acasă după ei. O dată, eram de serviciu, am ieşit, aşa cum ne cere regulamentul, şi am văzut cum o femeie şi-a rupt piciorul când a coborât din tren, a suferit o fractură deschisă şi a fost transportată la Spitalul de Urgenţă din oraş”, spune Alexandru Moldovan, ajutor şef la Postul de Poliţie TF Miercurea Ciuc.

    Şeful staţiei CFR Miercurea Ciuc, Cornel Roşu, recunoaşte că gara are nevoie urgentă de reabilitare şi că peroanele trebuie să fie ridicate la înălţimea standard, dar spune că nu stă în puterea lui să aprobe fondurile necesare renovării şi modernizării.

    “Am făcut mai multe rapoarte de necesitate ultimii ani, cel mai recent în luna august, în care am specificat necesitatea remedierii acestor neajunsuri, dar aprobările de fonduri pentru reabilitarea gării nu le dau eu. Pot să vă spun doar că aceste probleme vor fi rezolvate odată cu obţinerea aprobării finanţărilor necesare, mai mult nu vă pot spune. Solicitaţi informaţii la Biroul de Relaţii cu Presa de la Bucureşti”, spune Cornel Roşu.

    El susţine că la biroul său nu au fost depuse până acum reclamaţii de la călătorii nemulţumiţi, care “probabil nu ştiu că pot face asta”.

    Ajunşi în tren, călătorii se plâng de “mizerie”, de faptul că vara nu este aer condiţionat şi iarna vagoanele nu sunt încălzite mereu, spunând că nu merită banii pe care îi plătesc pe bilet, iar nemulţumirea lor e sporită de greva de avertisment a angajaţilor CFR.

    “De ce fac grevă? Să ne ofere întâi condiţii decente de călătorie. Măresc preţul biletelor odată la câteva luni, deşi nu s-a schimbat nimic, trenurile sunt de pe vremea comunismului, banchetele din compartimente sunt jalnice, circulaţia este un dezastru, mereu avem întârzieri, ba că se lucrează la şine, ba îşi găsesc ei o mulţime de justificări. Nimeni nu-i poate înţelege”, afirmă Bodor Albert.

    Şi Parcul “Elisabeta” al gării este neîngrijit de multă vreme, fiind năpădit de buruieni şi de tufe de mărăcini, iar pasajul care traversează, în subteran, liniile ferate este plin de fecale.

    După numeroase reclamaţii primite de la locuitori, Primăria Miercurea Ciuc spune că a început discuţii cu reprezentanţii Regionalei CFR Braşov, să găsească soluţia legală de a se putea implica în curăţarea şi întreţinerea acestora, propunând să ia în concesiune aceste spaţii. Însă regionala a fost de acord doar cu încheierea unui contract de închiriere la metru pătrat şi, în urma calculelor, a stabilit o sumă de aproximativ 9.000 de lei pe care primăria ar trebui să o plătească lunar, ca parcul şi pasajul subteran ale gării să arate civilizat.

    La doi ani de la aceste discuţii, parcul “Elisabeta”, care în urmă cu 25 de ani era un spaţiu de recreere plăcut, în aşteptarea trenului, cu bănci şi vaze uriaşe pline cu flori, este sălbatic şi de nerecunoscut.

    Potrivit statisticilor CFR, în gara din Miercurea Ciuc se înregistrează cel mai mare trafic de călători din ţară, raportat la numărul de trenuri care o tranzitează.

    Gara din Miercurea Ciuc este şi principala poartă de intrare a sute de mii de turişti din toată lumea, la pelerinajul de Rusaliile catolice, cel mai mare din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Cu toate acestea, fondurile permit un contract de salubrizare pentru numai două persoane – două femei care lucrează în schimburi, o zi una şi celalată în ziua următoare, care trebuie să asigure curăţenia în gară, în birouri şi în sala de aşteptare, la casele de bilete şi la Informaţii, mătură peroanele, golesc coşurile de gunoi, şterg geamurile, fac curat la grupul sanitar şi taie biletele de un leu pentru călătorii care folosesc toaletele.

    Preşedintele Organizaţiei Sindicatului Independent din Mişcare (OSIM) CFR Harghita, Cosmin-Sorin Micloş, susţine că la CFR Călători şi la CFR Marfă “ar mai fi fonduri”, iar la CFR Infrastructură sumele avute la dispoziţie în acest an nu au fost cheltuite, “la rectificarea bugetară fiind returnate Ministerului de Finanţe”.

    “CFR Infrastructură câştigă banii din tariful de utilizare plătit de toţi operatorii feroviari şi din închirierea spaţiilor. Pe lângă faptul că gările sunt goale, nu vine nimeni să închirieze spaţiile; dar şi dacă ai încerca să vii să închiriezi un spaţiu, îţi trânteşte un preţ de Bucureşti. Nu poţi să ceri aici, în Miercurea Ciuc, o chirie cum o ceri în Braşov sau în Bucureşti. Şi dacă ai vrea să faci ceva să aduci banul, nu te lasă. Mai mult de atât, nici nu le mai închiriază terenurile agenţilor economici care au activităţi pe terenul CFR, cum ar fi chioşcuri sau altele”, spune Cosmin-Sorin Micloş.

    În gara din Miercurea Ciuc, chiria pentru un metru pătrat este, în medie, de 20-­25 de lei, variind în funcţie de specificul agentului economic.

    “Dacă este florărie, preţul poate să scadă, dacă este bar, creşte. Dacă închiriezi 40 de metri pătraţi, acolo ai, cu TVA, 1.200 de lei numai chiria. Dar nu ai utilităţile, trebuie să ţi le faci: apa să ţi­-o tragi singur, la curent trebuie să te branşezi singur”, explică Micloş.

    Statisticile arată că, din 2009 până în 2012, la gara din Miercurea Ciuc se obţineau numai din chirii aproape 30.000 de lei pe lună, în vreme ce anul acesta abia s-au adunat 8.000 de lei lunar.

    De două luni, însă, CFR Infrastructură nu mai închiriază spaţiile din gări agenţilor economici şi nu mai prelungeşte contractele existente, pe motiv că “este domeniu public şi Regionala nu are atribuţii” în acest sens.

     

    Gări fără apă şi electricitate, unde se lucrează la lumina lumânării

    Cosmin-Sorin Micloş, care este şi impiegat la staţia CFR Sâncrăieni, recunoaşte că multe dintre nemulţumirile “îndreptăţite” ale călătorilor sunt şi ale angajaţilor CFR.

    El povesteşte că nimic nu s-a schimbat în sistemul feroviar în ultimele patru decenii: dotările şi sistemele de operare pe care lucrează sunt vechi din anii 1970, iar alte gări sunt într-o situaţie şi mai proastă decât cea din Miercurea Ciuc.

    “Este un dezastru. Sunt gări unde nu este curent, nu este apă curentă, canalizare, nici grupuri sanitare. Eu, la gara din Sâncrăieni, nu am curent din 2005, am o priză şi iau curentul din linia de contact, de la ea îmi alimentez sistemul de operare şi un bec, să văd noaptea”, explică Micloş.

    În biroul impiegatului, unde este panoul de pe care sunt controlate intrările şi ieşirile trenurilor din gară, Micloş are un telefon vechi la care, atunci când sună, abia apucă să răspundă: “Alo, aici gara Sâncrăieni”, pentru că piese din receptorul aparatului încep să cadă.

    Potrivit acestuia, de la Bodoc (judeţul Covasna) şi până la Sâncrăieni, în Harghita, cu excepţia staţiunii Băile Tuşnad, nicio staţie CFR nu are curent electric (Bodoc, Malnaş, Bixad, Tuşnad Sat, Sânsimion şi Sâncrăieni), iar unele dintre ele nu au nici apă potabilă, canalizare şi toalete amenajate.

    “La Bodoc, de exemplu, lucrează numai femei. În câmp, le-a făcut compania un gard înalt de doi metri, să nu intre ursul, lucrează la lumânare, ca-n Evul Mediu, bariera o ridică manual, cu manivela, şi dacă le este frig, taie lemne şi le bagă în sobă, să se încălzească. Nu este de vină regionala (CFR Braşov – n.r.), ci compania, statul”, spune liderul sindical.

    La Mădăraş, clădirea gării, ajunsă într-o stare avansată de degradare, stă să cadă.

     

    România are una dintre cele mai lungi infrastructuri feroviare din Europa, dar viteza este la nivelul Indiei

    Specialiştii susţin că România se poate mândri cu una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din Europa, ca întindere, lungimea totală a liniilor de cale ferată depăşind 22.000 de kilometri.

    Viteza medie de circulaţie a trenurilor, însă, nu depăşeşte 50 de kilometri la oră, ceea ce situează ţara la nivelul Indiei, afirmă angajaţii CFR.

    “Dacă mergi de la Braşov la Timişoara, faci 12 ore cu trenul. În Franţa, 500 de kilometri se parcurg în două ore. Dacă pleci de la Timişoara cu avionul, ajungi în Australia, în cealaltă parte a lumii, în 12 ore”, menţionează Micloş.

    Acum, cei peste 600 de angajaţi CFR din Harghita s-au alăturat colegilor lor din ţară, care au intrat, marţi, în grevă japoneză.

    Ei reclamă tăierile abuzive ale salariilor, “politica de personal” dusă de companie şi condiţiile de muncă, fiind impiegaţi care lucrează şi câte 220 de ore pe lună, în loc de 180 prevăzute în normative, unii şi câte 15 ture una după alta.

    Preşedintele OSIM CFR Harghita povesteşte că, din 2009 şi până în prezent, salariile au scăzut cu 30 la sută.

    “În 2009, luam un avans de 510 lei şi la lichidare 1.343 de lei; anul trecut am primit 560 de lei avans şi 1.200 de lei la lichidare. Ni s-au tăiat şi sporurile şi am ajuns să fim plătiţi cu 30 la sută mai puţin decât acum şase ani”, afirmă Cosmin-Sorin Micloş.

    El spune că nimeni nu vine să muncească “în asemenea condiţii solicitante, pentru un pumn de mărunţiş”, departe de familie de Paşte, de Crăciun, sâmbăta şi duminica.

    “Anul trecut eu am pierdut zece ceferişti, prin demisii, pensionări, atacuri cerebrale şi unul mort în câmpul muncii. Nu ştiu încotro ne îndreptăm, nu ştiu ce vrea ţara să facă cu Calea Ferată, să o închidă, să o vândă, care sunt interesele, dar în cinci ani nu mai rămâne nimeni aici”, afirmă el.

    El atrage atenţia că personalul din sistem este redus ca număr şi “îmbătrânit”, cu o medie de vârstă de 46 de ani, majoritatea fiind angajaţi în anii 1980.

    Sindicaliştii avertizează că, în cazul în care cererile lor nu vor fi rezolvate, vor declanşa greva generală începând din 1 octombrie.

  • Minimă de 0,9 grade, cea mai scăzută temperatură din această vară. Unde a fost înregistrată

    Minima de 0,9 grade Celsius a fost înregistrată la Staţia Meteo Miercurea Ciuc la ora 4.30, dar temperaturi foarte scăzute pentru luna iulie au fost consemnate de meteorologi în toate localităţile judeţului Harghita.

    “Cel mai frig în ţară, vorbind de zonele locuite, a fost la Miercurea Ciuc: 0,9 grade Celsius. În acelaşi judeţ am avut astăzi (duminică – n.r.) de dimineaţă 1,4 grade Celsius la Joseni, 1,8 grade Celsius la Topliţa, cea mai ridicată minimă, de 6,7 grade Celsius, fiind înregistrată la Odorheiu Secuiesc. Comparând valorile minime din Harghita, putem observa că la Miercurea Ciuc a fost mai frig decât în zona montană a judeţului, la Vârful Bucin fiind înregistrată o minimă de 3,5 grade Celsius”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, meteorologul Nicolae Rusan de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud – Sibiu.

    Potrivit sursei citate, temperatura măsurată, duminică dimineaţă, la Miercurea Ciuc este foarte apropiată de minima absolută a lunii iulie în judeţul Harghita, de zero grade Celsius, înregistrată în mai mulţi ani, începând din 1962 şi până în 2010.

    Meteorologul Nicolae Rusan a spus că dimineaţa zilei de duminică a fost rece în toată Transilvania, minimele variind între 0,9 grade Celsius la Miercurea Ciuc şi 12,3 grade Celsius la Târnăveni, în judeţul Mureş.

    De altfel, în Mureş cea mai scăzută temperatură, de 6,3 grade Celsius, s-a înregistrat la Batoş.

    În judeţul Sibiu, minimele au variat, în zonele locuite, între 9 grade Celsius, în municipiul Sibiu, şi 10,7 grade Celsius, la Boiţa, în vreme ce în zona montană minimele dimineţii au fost de 1,5 grade Celsius la Bâlea şi 8,2 grade la Păltiniş.

    În judeţul Braşov, cel mai frig, 7,5 grade Celsius, a fost în localitatea Făgăraş, cel mai cald, 8,2 grade Celsius, în municipiul Braşov, iar la Vârful Omu au fost 0,4 grade Celsius.

    În judeţul Alba, temperaturile minime au fost cuprinse între 6,7 grade Celsius la Câmpeni şi 9 grade la Blaj, iar în zona montană a judeţului, la Roşia Montană, cea mai mică valoare termică a zilei a fost de 11 grade Celsius.

    În judeţul Covasna, cel mai frig, 4,2 grade Celsius, a fost la Întorsura Buzăului, iar cel mai cald, 6,1 grade Celsius, la Baraolt.

     

  • Harghita: 24 din cele 27 hotărâri de CL privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, anulate de instanţă

    Până în prezent, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 27 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, joi, că din totalul hotărârilor consiliilor locale atacate în instanţă, în cazul a 24 magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului şi au anulat actul administrativ, ulterior două dintre aceste decizii fiind atacate de unităţile administrativ-teritoriale Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş, iar alte trei se află pe rol.

    Potrivit motivării înaintată instanţei de Prefectură, “prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ţinutul Secuiesc este încălcată Constituţia României”, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării.

    Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriştii Prefecturii au apreciat că este neconstituţională, din moment ce în articolul 13 din Constituţie se precizează că în România, limba oficială este limba română.

    Prefectul judeţului Harghita a spus că în ultima perioadă consiliile locale nu au mai adoptat hotărâri privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc autonom şi a atenţionat că va ataca în instanţă orice demers care contravine legii fundamentale a statului.

    “Este de menţionat faptul că autorităţile deliberative, respectiv consiliile locale din judeţ, au înţeles că adoptarea unor astfel de acte administrative contravine legii şi Constituţiei, motiv pentru care acestea nu au mai fost adoptate, în ultimul timp. Prefectul, ca garant al respectării legilor în judeţ, va lua poziţie ori de câte ori vor exista demersuri care vin în contradicţie cu legea şi cu Constituţia României”, a conchis prefectul Andrei.

    În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

    Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

    De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

    De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

  • Minus 15 grade Celsius la Miercurea Ciuc, cea mai scăzută temperatură din ţară

    Meteorologul de serviciu de la Staţia Miercurea Ciuc, Tanko Karoly, a declarat corespondentului MEDIAFAX că minima naţională a zilei, de minus 15 grade Celsius, a fost măsurată în jurul orei 5.30.

    Potrivit meteorologilor, aceasta este cea mai rece dimineaţă din ţară în iarna care a debutat calendaristic luni, fiind incluse şi zonele foarte înalte, nelocuite, la peste 2.000 de metri altitudine.

    ”Pe masivele înalte s-a format un strat de aer mai cald, în vreme ce în zonele joase avem un stat de aer rece la nivelul solului, până la altitudini de aproximativ o mie de metri. Vorbim despre un fenomen de inversiune termică, iar valoarea minimă de la Miercurea Ciuc este clar cea mai scăzută din ţară în această dimineaţă, fie că vorbim de zonele locuite, fie de cele nelocuite, la altitudini foarte mari”, a explicat meteorologul Eugen Mitea de la Centrul Meteorologic Regional Sibiu.

    Vremea a fost deosebit de rece, pe alocuri geroasă în judeţul Harghita, minimele consemnate de meteorologi fiind de minus 11 grade Celsius la staţia din pasul Bucin, minus 10 grade Celsius la Joseni, minus 7 grade Celsius la Topliţa şi minus 3 grade la Odorheiu Secuiesc.

    Minima absolută a lunii decembrie în Harghita, de minus 33 de grade Celsius, a fost consemnată în anul 1998 în Miercurea Ciuc, iar maxima absolută, de 16,8 grade Celsius,1989 în aceeaşi localitate.