Tag: hackeri

  • Cea mai căutată marfă de pe piaţă: Hackerii sunt responsabili pentru 90% din încercările de login pe site-urile retailerilor

    Vânzarea datelor de natură personală este un business din ce în ce mai mare pentru hackeri. Undeva pe dark web, adresa ta de e-mail şi o serie de parole de-ale tale sunt probabil scoase la vânzare, potrivit Quartz.

    Hoţii cibernetici cumpără masiv astfel de informaţii în speranţa că vor reuşi să se conecteze cu ele la conturile clienţilor de pe platformele retailerilor online, de unde încearcă să obţinuă ceva valoros precum bani sau mărfuri scumpe.

    Retailerii online sunt loviţi cel mai tare de astfel de atacuri, potrivit unui raport realizat de firma de securitate cibernetică Shape Security.

    Hackerii utilizează programe pentru a încerca datele furate într-un val de încercări de login. În prezent, peste 90% dintre încercările de login pe site-urile de comerţ online vin dinspre astfel de atacuri. Industria aeriană şi industria de banking sunt sub asalt, peste 60% dintre încercările de login pe site-urile care provin dinspre aceste sectoare fiind cauzate de atacuri cibernetice.

    Aceste atacuri au succes doar în 3% din cazuri. Aceste fraude duc la pierderi de 6 miliarde de dolari pe an pentru secorul de comerţ online, în timp ce sectorul de banking pierde aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe an din această cauză.

    Businessurile hoteliere şi operatorii aerieni pierd, de asemenea, 700 de milioane de dolari adunat din această cauză.

     

  • Cum au devenit hackerii din Coreea de Nord cei mai mari jefuitori din lume

    Reconnaissance General Bureau (biroul general de recunoaştere) RGB, al Coreei de Nord, echivalentul CIA, a antrenat o echipă de hackeri transformaţi în jefuitori de bănci care în ultimii ani au furat din peste 100 de bănci şi exchange-uri de criptomonede de peste tot din lume, pagubele fiind evaluate la peste 650 de milioane de dolari, potrivit GlobalPost Investigations.

    Hackerii coreeni au lovit chiar şi Banca Federală de Rezerve din New York. La aproape 25 de metri sub străzile din Manhattan, banca deţine cel mai mare depozit de aur din lume, iar multe dintre lingourile de aur sunt ale altor guverne, dar le-au trimis americanilor pentru că simţeau că sunt mai în siguranţă acolo decât altundeva. De asemenea, tot aici se ţin şi banii altor guverne, dar nu în sensul tradiţional de bancnote, ci bani electronici formaţi din 1 şi 0.

    Hoţii nord-coreeni au vrut să fure în februarie 2016 aproape 1 miliard de dolari. Contul ţintit aparţinea Bangladesh-ului. Odată ce au avut acces în serverele băncii centrale din Bangladesh, hackerii au aşteptat până vineri, zi liberă pentru mulţi musulmani, pentru a acţiona. Hackerii au trimis o serie de cereri de transfer la Banca Federală de Rezerve, transferuri totalizând aproape 1 miliard de dolari, care duceau banii în Filipine. Mulţi bani au fost transformaţi în cash sau spălaţi prin cazinouri.

    Hackerii nu au reuşit să fure toată suma deoarece multe transferuri au fost oprite fiind socotite drept suspicioase. Totuşi, au izbutit să scape cu 81 de milioane de dolari. Cei care au realizat acest furt sunt agenţi ai RGB, agenţie caracterizată ca fiind o combinaţie de CIA, KGB şi Yakuza.

    De zeci de ani, Coreea de Nord a fost sancţionată de ţările occidentale; în plus, intrarea acesteia în pieţele globale a fost interzisă. Asta a făcut ca regimul să caute noi metode de a aduce venituri la stat. Printre încercările agenţiei s-au numărat producţia de heroină, printarea de bancnote de 100 de dolari şi contrafacerea ţigărilor de marcă. Totuşi, toate aceste încercări de a face bani au fost eclipsate de hacking. Agenţia a antrenat unii dintre cei mai buni criminali cibernetici din prezent. Ce îi diferenţiază pe aceşti hackeri de alţii este faptul că sunt siguri că nu vor fi acuzaţi şi nici arestaţi niciodată de autorităţi.
    În ultimii ani, Coreea de Nord ar fi lansat peste 100 de atacuri cibernetice asupra băncilor şi birourilor de exchange de criptomonede din 30 de ţări. În urma acestor acţiuni s-ar fi furat 650 de milioane de dolari, din ceea ce se ştie.

    Suma de 650 de milioane de dolari a fost înaintată de Simon Choi, consultant al Serviciilor Secrete ale Coreei de Sud şi al diviziei de securitate cibernetică a armatei sud-coreene.

    „Cred că am reuşit să descoperim doar 30% din ceea ce s-a furat, doar o parte a activităţii lor. Abilităţile lor s-au îmbunătăţit considerabil. Sunt cei mai buni din lume”, este de părere Choi. Asta nu s-a întâmplat dintr-odată. Sub regimul lui Kim Jong-un, RGB s-a restructurat şi a pus accentul pe hacking, iar acum, conform estimărilor, numărul hackerilor este între 3.000 şi 6.000.
    Agenţia a fost creată în 2009, în ultimii ani ai domniei lui Kim Jong-il. Agenţia era compusă din mai multe unităţi dedicate spionajului, asasinatelor, războiului psihologic şi războiului cibernetic. Odată ce Jong-un a venit la putere, accentul s-a pus pe divizia de hacking.

    Două unităţi ale diviziei de hackeri sunt renumite în lume: unitatea 121, cunoscută ca „Lazarus” sau „Hidden Cobra”, responsabilă pentru hackul asupra Sony şi a Băncii Federale, şi unitatea 110, care, potrivit lui Choi, a început ca o unitate dedicată atacurilor asupra armatelor ţărilor rivale, dar şi-a schimbat ţinta în sisteme de carduri, reţele de ATM-uri, dar şi exchange-uri de criptomonede.

    După ce Kim Jong-un şi Donald Trump s-au ameninţat reciproc cu distrugerea, pe Twitter sau la televizor, acum cei doi lideri au căzut de acord să se întâlnească pe 12 iunie în Singapore. Nu se ştie exact care va fi topica discuţiilor, dar sigur se va vorbi şi despre bomba cu hidrogen şi despre modul în care una dintre cele mai sărace naţiuni din lume a ajuns să deţină o astfel de armă.

    Jafurile din bănci sunt legate de arsenalul nuclear al Coreei de Nord deoarece testele cu rachete provoacă sancţiuni, iar sancţiunile golesc bugetul ţării. Pyongyang caută soluţii pentru a-şi umple cuferele, iar o metodă eficientă este prin atacuri cibernetice. Hackingul a devenit extrem de profitabil pentru statul nord-coreean şi o veritabilă ameninţare asupra sistemului financiar al SUA. Pentru a înţelege mai bine ce se întâmpla, Patrick Winn, reporter la Global Post Investigation, a vorbit cu Kim Heung-Kwang, un specialist în computere care este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în regimul de la Pyongyang deoarece el a fost un astfel de hacker.

    Kim Heung-Kwang a fugit în 2003 şi a mituit un paznic nord-coreean de la graniţa cu China. A traversat râul Tumen, dar a fost împuşcat, înainte să iasă din apă, de un al doilea paznic, pe care a neglijat să-l plătească. A supravieţuit; din China a ajuns în Coreea de Sud, iar azi conduce o alianţă a dezertorilor regimului nord-coreean. În organizaţia pe care o conduce se numără avocaţi, doctori, ingineri, programatori nord-coreeni care au scăpat de regimul opresiv.

    „Hackerii sunt geniile Coreei de Nord. Atunci când întrebi oamenii care ţară are cei mai talentaţi hackeri, probabil auzi de America, Rusia, China şi aşa mai departe. Dar are cineva operaţiuni mai de succes decât Coreea de Nord?”, punctează  Kim Heung-Kwang.

    În 2014, agenţii nord-coreeni s-au infiltrat în infrastructura Sony care se pregătea să lanseze comedia The Interview, un film despre asasinarea lui Kim Jong-un. Agenţii au şters date din sistemul companiei japoneze şi au dezvăluit publicului e-mailuri private ale angajaţilor Sony. Compania a decis să nu mai lanseze filmul în cinematografe.

    În 2017, hackerii nord-coreeni au lansat un „vierme” cunoscut ca WannaCry care a blocat peste 200.000 de calculatoare din 150 de ţări. Cei care au avut calculatoarele blocate trebuia să plătească o răscumpărare în bitcoin.

    În ultimii trei ani, hackerii nord-coreeni au atacat bănci şi exchange-uri de criptomonede din Coreea de Sud, Thailanda, India, Filipine, Polonia, Peru, Vietnam, Nigeria, Australia, Mexic, Japonia, Singapore, SUA. „Doar din ceea ce se vede la ştiri ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva hackerii nord-coreeni sunt cei mai buni din lume”, spune Heung-Kwang. Întrebarea este: cum poate o ţară săracă să lanseze asemenea atacuri când se confruntă cu întreruperi de curent şi are o infrastructură digitală primitivă?

    Răspunsul poate fi surprinzător: formează celule de hackeri în alte ţări. Multe dintre aceste celule ar fi în China, unde viteza de internet este mult mai mare. Acolo, mulţi agenţi lucrează drept traderi sau importatori şi hackeri pe timpul nopţii. Alte urme lăsate de hackeri indică faptul că aceştia ar putea fi în India, Malaysia, Nepal, Indonezia, dar şi Mozambic.

    Potrivit Recorded Future, firmă ce monitorizează ameninţări cibernetice la nivel mondial, hackerii nord-coreeni se uită pe Amazon, Baidu, echivalentul Google în China, la filme pornografice şi la conturile AOL. De asemenea, ei folosec iPaduri şi iPhone-uri.

    Kim Heung-Kwang spune că atunci când hackerii atacă o bancă, ei ştiu că acţiunea lor este ilegală, dar vor să-şi mulţumească liderul. „Să nu vă imaginaţi că se simt vinovaţi sau că-şi încalcă vreun cod moral. Ei nu au acelaşi cod moral ca noi”, explică Jang Seyul, fiul unui căpitan de armată, care a fost acceptat la universitatea Mirim din Coreea de Nord. El spune că instituţia este cunoscută în rândul soldaţilor drept Universitatea de Automatizare a Comandamentului Poporului Coreean. Revista Wired a numit-o Şcoala de Hacking a Coreei de Nord.

    Jang Seyul nu a ajuns hacker, ci a devenit un expert în strategie militară; a lucrat alături de hackeri atât în timpul facultăţii, cât şi la agenţie şi este de părere că aceia care sunt deştepţi urcă repede în rang. „În Coreea de Nord foarte mulţi tineri îşi doresc să devină ingineri şi specialişti în IT, deoarece, dacă ajungi expert în securitate cibernetică, atunci poţi ajunge unul dintre conducătorii din partidul comunist. Băieţii visează să urmeze această cale”, spune Seyul.

    Cei mai talentaţi programatori sunt lăsaţi să-şi mute familiile din provincie în Capitală, un privilegiu pe care nu toţi îl au. Astfel, familiile acestora se pot bucura de apă caldă, electricitate, alimente rare precum bananele. Chiar şi aşa, familiile acestora sunt într-un fel nişte ostateci: dacă un hacker cumva schimbă tabăra, atunci familia lui este în pericol. Totuşi, cei mai buni hackeri sunt mutaţi în străinătate.

    Accesul la informaţie ar putea face ca un hacker să-şi schimbe părerea despre ceea ce face, dar Andrei Lankov, profesor la Universitatea din Seul şi expert în economia nord-coreeană, este de părere că hackerul coreean tipic nu vrea să fugă din ţară. „Sistemul este creat în aşa fel încât este foarte dificil să evadezi şi este la fel de greu să pornească o mişcare antisistem. Este o metodă dureroasă de a te sinucide.”

    Kim Heung-Kwang este norocos că a scăpat, dar şi aşa a primit telefoane şi e-mailuri de ameninţare. „Sunt pe lista neagră. Există un ordin pentru a mă omorî. Ai observat omul care stă lângă mine?”, spune el arătând către un bărbat îmbrăcat în negru. „Este un agent sud-coreean. Este aici să mă protejze.”

    Se spune că banii furaţi de hackeri sunt utilizaţi pentru a alimenta programul nuclear al ţării, dar potrivit lui Lankov, banii pot fi folosit şi pentru bunuri şi servicii precum genţi Chanel pentru amantele liderilor nord-coreeni, pentru orez de slabă calitate pentru a hrăni populaţia înfometată, dar şi pentru achiziţia de componente pentru sistemul de rachete capabil să trimită o rachetă tocmai pe continentul american.

    „Ei se văd ca nişte victime. Văd legea internaţională ca fiind fără sens, ipocrită şi folosită de marile puteri ca să-şi utilizeze în propriul folos poziţiile privlegiate”, este de părere Lankov. Aceeaşi viziune asupra lumii a determinat autorităţile să exporte heroină în anii ‘70 sau să falsifice ţigări şi bani. „Şi-au pus speranţa în droguri, dar banii nu erau foarte mulţi şi reputaţia le era afectată. Aşa că au renunţat. Acum au aflat că hackingul este o metodă foarte bună de a face bani.”

    Totuşi, când vine vorba de venitul ţării, hackingul încă nu ajunge la nivelul banilor aduşi de vânzarea de cărbuni către China sau al banilor aduşi prin trimiterea de muncitori în străinătate (sunt trimişi să taie copaci în Siberia sau să lucreze în fabrici din Orientul Mijlociu). În acest moment, totuşi, aceste două surse de venit sunt sugrumate de sancţiuni, iar asta face ca hackingul să devină din ce în ce mai dorit.

    În trecut, o persoană inteligentă era condamnată să lucreze în ferme, dar acum are şansa să se alăture unei echipe care să dea jafuri online de milioane de dolari. Aceste sume de bani aduse de hacking nu sunt cu adevărat mari pentru ţări ca SUA sau China, dar pentru Coreea de Nord, unde economia naţională este estimată la 28 de miliarde de dolari, este o sursă de venit importantă.

    Ce se va întâmpla pe viitor? Nici Kim Heung-Kwang nu ştie şi sugerează că lucrurile s-ar putea schimba după întâlnirea dintre Kim Jong-un şi Donald Trump. Poate dictatorul va decide să-şi ţină în frâu armata de hackeri în schimbul ridicării sancţiunilor. Poate Jong-un va pleca de la discuţii furios, ameninţând SUA. „Poate cei doi vor avea o relaţie bună. Sau poate va fi un film de acţiune. Oricum ar fi, dacă aceşti doi lideri se vor întâlni, va fi o întrevedere a unor oameni foarte ciudaţi”, încheie Kim Heung-Kwang.

  • “Despacito” a căzut pradă hackerilor. Cel mai vizionat videoclip din istorie a dispărut de pe YouTube

    Videoclipul a dispărut la cinci zile după ce a apărut informaţia că piesa „Despacito” a stabilit un record pe YouTube, devenind primul videoclip din istorie care a strâns 5 miliarde de afişări.

    Captura care apare înainte de a da play videoclipului surprinde nişte oameni mascaţi care îndreaptă arme către cameră, imagini care nu sunt din clipul piesei „Despacito”, iar videoclipul nu este disponibil atunci când apăsăm butonul „Play”.

    Citeşte mai multe pe www.gandul.info

     

  • Povestea tânărului care a facut parte din parte din cea mai cunoscută reţea de hackeri din lume si care a spart codurile celor mai importante instituţii şi guverne

    Monsegur este fost membru al binecunoscutei reţele Anonymus. După ce, ani la rând, a spart codurile celor mai importante instituţii şi guverne din lume, bărbatul a fost, într-un final, prins de FBI.

    În timpul anchetei, a trebuit să ia o decizie care i-a schimbat viaţa. Pe atunci, el avea sub tutelă două verişoare, de cinci şi şapte ani, deoarece mama acestora era închisă pentru vânzarea de heroină. Conştient că, fără un tutore, cele două fete ar ajunge cel mai probabil la orfelinat, Monsegur a făcut o înţelegere cu agenţii FBI, pentru a putea avea grijă de ele.

    Eliberat pe cauţiune, a început să joace un dublu-rol periculos. Şi-a continuat activitatea în cadrul reţelei Anonymus, dar se afla în permanentă legătură autorităţile, cărora le furniza toate informaţiile descoperite. Timp de nouă luni, lucrurile au părut că merg bine, iar fetele erau în siguranţă. Asta până când agenţii au descoperit un blog pe care Monsegur îl păstrase secret, şi unde furniza informaţii despre FBI.

    După ce a reuşit să iasă din închisoare pe cauţiune, el a încercat să se angajeze în domeniul cibernetic, însă, datorită cazierului, s-a lovit doar de refuzuri. În cele din urmă, l-a contactat pe Benjamin Caudill, care deţinea Rhino Security Labs, o mică companie de securitate cibernetică. După o conversaţie telefonică de câteva ore, Cudill s-a hotărât să îi acorde o şansă lui Monsegur, şi, negăsind niciun prieten care să îl accepte ca angajat, i-a oferit chiar el un job.

    Acum, după ce a reuşit să îşi clădească o carieră „curată” şi de succes în domeniul în care s-a specializat, Monsegur spune că regretă decizia de a se alătura grupării Anonymus, dar mai ales, se simte vinovat de impactul negative pe care acţiunile sale l-au avut asupra anumitor ţări, dar şi a oamenilor simpli. 

  • Jocurile Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud, vizate de hackeri

    Compania McAfee a comunicat că mai multe organizaţii implicate în organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă au primit emailuri infectate cu programe de tip malware.

    În atacuri similare petrecute în trecut, hackerii au încercat să obţină parole şi date financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ŞOC pentru posesorii de iPhone: toate dispozitivele Apple, în risc de a fi compromise

    Mai exact, eroarea lasă dispozitivele vulnerabile în faţa Meltdown şi Spectre, porţi de acces descoperite de către cercetătorii în securitate.

    Apple a transmis clienţilor să descarce doar software autorizat de pe platforme precum App Store.

    Dezvoltatorii de browsere Google, Microsoft Corp şi Mozilla au anunţat că update-urile lansate zilele trecute nu protejează utilizatorii de iOS. Reprezentanţii Apple au transmis că nu există, până în prezent, situaţii în care hackerii să fi exploatat erorile în cauză. “Toate sistemele Mac şi dispozitivele iOS sunt afectate, dar nu am întâlnit până acum vreun incident.”

    Companiile de tehnologie sunt familiare cu situaţia, Intel primind informaţiile încă din iunie 2017, dar utilizatorii au aflat recent de existenţa erorilor.

    Ben Johnson, cofondator şi strateg şef la firma de securitate cibernetică Carbon Black, a declarat celor de la Daily Mail că decizia celor de la Apple de a nu-şi informa încă de la început clienţii ar putea afecta vânzările companiei pe termen mediu şi lung.

    Din păcate, potrivit mai multor experţi în securitate, patch-urile software pentru exploit-ul Meltdown nu fac decât să mascheze simptomele unei probleme imposibil de rezolvat fără înlocuirea fizică a dispozitivelor vulnerabile, lăsând hackerilor o ţintă sigură pentru care să dezvolte noi căi de atac. Nu este exclus ca în săptămânile şi lunile următoare să fie create noi variante ale atacului Meltdown care ocolesc patch-urile de securitate abia lansate.

    Pentru a înţelege mai bine situaţia în care ne aflăm, nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra unei alte tehnologii care prezintă vulnerabilităţi fundamentale de proiectare – Adobe Flash. Prinşi într-un joc nesfârşit de-a şoarecele şi pisica, dezvoltatorii Adobe Flash lansează periodic patch-uri de securitate care adresează diverse vulnerabilităţi, doar pentru ca tabăra adversă să le contracareze în scurt timp, scriu cei de la Go4IT.

  • Toate computerele – atât PC-uri, cât şi telefoane – produse în ultimii 10 ani au o problemă fundamentală la chip-uri, iar hackerii pot oricând să fure date sensibile

    Această problemă, descrisă de experţi ca fiind fără precedent, afectează una dintre cele mai fundamentale elemente arhitecturale ale sistemelor IT, problema fiind mult mai mare decât cea din cazul vulnerabilităţilor software care sunt de obicei sursa breşelor de securitate.

    Intel, a căror chip-uri stau la baza tuturor PC-urilor şi a majorătiţii serverlor, precum şi Arm Holdings, ale căror design este folosit în aproape toate telefoanele, spun că lucrează intens să rezolve problema.

    ”Nu este doar problema unui vendor. Este o eroare generală de abordare a design-ului”, a spus Steve Smith, inginerul şef de la Intel. Producătorul de chip-uri AMD a anunţat de asemenea că a fost afectat.

    ”Dacă Intel, AMD şi ARM au fost afectaţi, vorbim practic de orice computer sau sistem IT din lume din ultimii 10 ani”, a spus Beau Woods, un expert în siguranţă cibernetică de la Atlantic Council.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Doi hackeri români, inculpaţi în SUA pentru accesarea camerelor de supraveghere din Washington

    Mihai Alexandru Isvanca (25 de ani) şi Eveline Cismaru (28 de ani) au fost arestaţi în România la 15 decembrie, în urma incidentului care a compromis sistemul informatic privind gestionarea supravegherii video, din cadrul Poliţiei Metropolitane din Washington.

    Cei doi hackeri au accesat sistemul de camere de supraveghere în perioada 9-12 ianuarie 2017, reuşind să stocheze două programe dăunătoare de tip ransomware – numite “Cerber” şi “Dharma” – pe calculatoarele poliţiei din Washington.

    “Cei doi români intenţionau să trimită ransomware-ul către 179.000 de adrese de e-mail. Anchetatorii au identificat anumite victime care au primit cereri de răscumpărare sau ale căror servere au fost accesate în cadrul planului”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Justiţie al SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • Ameninţări cibernetice în 2018: armele agenţiilor de spionaj vor ajunge pe mâna hackerilor, ransomware devine şi mai agresiv

    Banii, criteriul principal în selectarea victimelor

    După ani la rând în care s-au concentrat pe utilizatori obişnuiţi, dezvoltatorii de ameninţări informatice îşi vor îndrepta atenţia mai ales către ţinte din rândul companiilor şi reţelelor de calculatoare. Cele mai multe ameninţări vor avea capacitatea de a se multiplica de la un calculator la celălalt, fără implicarea utilizatorului, pentru a cauza pagube cât mai mari, la fel ca în cazul WannaCry.

    Numărul de fişiere ataşate mailurilor de tip spam va creşte, mai ales al celor scrise în limbaje de programare precum PERL sau Python. În plus, pe măsură ce migrarea la sistemul de operare Windows 10 va deveni tot mai răspândită, se va intensifica şi numărul atacurilor operate fără fişiere ce folosesc în mod abuziv utilitarele din sistemul Linux pentru Windows.

    Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Despre vulnerabilitatea MS17-010, denumită şi EternalBlue, s-a vorbit pentru prima oară în aprilie, ca parte dintr-o campanie mai amplă de sustragere de date de către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). Atacatorii au exploatat vulnerabilitatea care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice, iar specialiştii Bitdefender estimează că situaţia se va repeta şi anul viitor.

    Peisajul global al ameninţărilor informatice din 2018 va consta, în mare parte, din ransomware, troieni bancari şi mineri de monedă virtuală (fişiere care folosesc puterea de procesare a calculatoarelor infectate ca să genereze sume de bani), însă cu schimbări de comportament pentru fiecare. Specialiştii în securitate informatică anticipează că ransomware va folosi inclusiv puterea de procesare a plăcilor video, şi nu doar pe cea a procesorului, pentru a face procesul de criptare a datelor mai rapid şi a ocoli soluţiile de securitate instalate pe calculatoare.

    „Fabricile de viruşi” îşi deschid larg porţile

    O altă tendinţă anticipată de experţii Bitdefender se leagă de folosirea polimorfismului pentru a inunda internetul cu versiuni noi ale unor ameninţări informatice deja cunoscute. Ca să obţină venituri suplimentare, atacatorii vor permite contra cost accesul la motoare de generare automată de malware celor interesaţi să infecteze calculatoare.

    Eforturile atacatorilor vor viza algoritmi de inteligenţă artificială folosiţi de soluţiile de securitate pentru detectarea pericolelelor: răufăcătorii vor crea şi distribui mostre care să tragă semnale de alarmă false şi vor manipula fişierele infectate ca să poată rămâne nedetectate.

    Atacatorii se vor concentra şi pe găsirea de vulnerabilităţi în componente care se află la baza sistemului de operare. Funcţionalităţile WiFi şi Bluetooth vor fi studiate cu interes de către răufăcători, dat fiind că orice vulnerabilitate identificată aici poate fi folosită la scară largă şi este greu de depistat şi de remediat.

    Atacuri devastatoare de pe milioane de dispozitive

    Armatele de dispozitive smart vor deveni noua normalitate în 2018. Codul sursă al acestor terminale este disponibil la liber pe internet, iar grupările de criminalitate informatică interesate să controleze milioane de asemenea gadgeturi au la îndemână o platformă complexă care să le uşureze munca. Dincolo de oprirea funcţionării unor site-uri populare prin accesarea simultană a acestora de către dispozitivele aflate sub controlul atacatorilor, specialiştii în securitate estimează că infractorii vor folosi armatele de terminale şi pentru a infecta cu ransomware reţelele companiilor atacate sau pentru a trimite spam.

    Sistemele de operare ale terminalelor Mac for deveni ţinte în 2018. Dacă pentru utilizatori simpli, ameninţările informatice vor apela la frică ca să-i convingă pe oameni să plătească pentru aplicaţii inutile, companiile vor asista la mai multe atacuri ţintite ce folosesc inclusiv ameninţări avansate folosite în scopuri de spionaj.

  • Hackerii vor putea să spargă programele software ale autoturismelor şi să ucidă milioane de oameni

    De aceea, răufăcătorii ar putea să se folosească de vulnerabilitatea maşinilor şi să preia controlul asupra volanului, a pornirii motorului şi a sistemului de frânare. O maşină „hackuită” poate să devină, astfel, un potenţial mijloc de ucidere a oamenilor, iar în cazul unui atac informatic de amploare în pericol ar putea să se afle milioane de oameni din întreaga lume, scrie Rador.