BusinessMagazin

Tag: gripa

  • A fost anunţat primul caz. „Este vorba de un bărbat de 30 de ani din Bucureşti”

    Primul caz de gripă din acest an a fost confirmat la un bărbat din Bucureşti, a anunţat, joi seara, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu.

    Andrei Baciu a spus, la Digi 24, că a fost confirmat, joi, primul caz de gripă în cazul unui bărbat din Bucureşti.

    „Astăzi (joi – n.r.) a fost raportat primul caz de gripă în acest sezon. Vorbim de o persoană de sex masculin, 30 de ani, din Bucureşti”, a spus Baciu.

    Starea bărbatului este bună. El a fost testat şi pentru SARS-CoV-2, însă acest test a fost negativ.

    Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în prima săptămână din luna noiembrie, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 45.249, cu 5.3% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (47.773) si cu 19,1% mai mic comparativ cu cel din săptaămâna anterioară (55.930).

    Au fost raportate la nivel naţional 74 de cazuri de gripă clinică comparativ cu 10 cazuri înregistrate în săptămâna anterioară.

    În săptămâna 1 – 7 noiembrie nu a fost înregistrat niciun caz confirmat de gripă, primul caz fiind confirmat joi, 11 noiembrie.

    Până la data de 7 noiembrie au fost vaccinate antigripal 144.800 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

  • Atenţie la gripă. Relaxarea măsurilor anti-Covid va face ca aceasta să fie mai răspândită

    Mulţi vaccinaţi şi mai puţin atenţi. La iarnă ne-am putea confrunta cu o dublă epidemie: de gripă şi de Covid, avertizează specialiştii.

    Covid ne-a schimbat viaţa. Şi, indirect, a afectat unele fenomene stabile, cum ar fi clasica epidemie de gripă sezonieră. Deşi epidemia de gripă de anul trecut a fost aproape inxistentă, datorită restricţiilor puternice pentru combaterea coronavirusului, anul acesta cazurile ar putea fi multe.

    Acest aspect este evidenţiat de un studiu publicat în revista „Nature”, care examinează evoluţia gripei şi a altor boli infecţioase, scrie La Stampa.

    În rândul copiilor, de exemplu, anul trecut nu au existat cazuri de gripă, în timp ce episoadele de rinovirus au fost reduse cu o treime. În acest an, situaţia este diferită, după cum a explicat Alberto Villani, directorul departamentului de pediatrie de la Spitalul de Copii „Bambino Gesù” din Roma, şi există deja pacienţi cu adenovirus şi alte virusuri respiratorii, într-un procent egal cu cel înregistrat până acum în timpul întregii pandemii.

    În plus, primele cazuri reale de gripă au fost raportate deja în Italia, la Torino şi Milano, odată cu scăderea temperaturilor.

    Anul trecut, s-a constatat o aplatizare substanţială a curbei cazurilor de gripă sezonieră în toamna şi iarna 2020-2021, în toate ţările. În Italia, de exemplu, au fost înregistrate 2,4 milioane de cazuri de îmbolnăviri similare gripei, dar virusul gripal din acel sezon nu a fost izolat.

    În acest an, scenariul este diferit: o mare parte a populaţiei (peste 80% din persoanele cu vârsta peste 12 ani) este vaccinată împotriva Covid şi s-a renunţat la diverse restricţii.

    Pier Luigi Lopalco, profesor la Universitatea din Salento, spune că „relaxarea măsurilor va fi asociată cu un număr mai mare de cazuri de gripă decât anul trecut”.

    „Gândul că sistemul nostru imunitar s-a schimbat sau a slăbit semnificativ şi că gripa sau alte infecţii ne pot ataca mai frecvent sau mai grav este o ipoteză destul de îndepărtată în opinia mea”, linişteşte expertul, potrivit căruia „un singur an de pauză” nu poate provoca daune majore.

    Dar un alt fenomen poate să apară: „Deoarece, în medie, gripa nu ne loveşte în fiecare an, ci o dată la patru ani, toamna şi iarna viitoare ar putea exista un exces de cazuri care nu au apărut anul trecut, într-un fel de efect de recuperare”, spune Lopalco. Acesta adaugă însă că nu trebuie să ne aşteptăm la cazuri mai multe decât în sezoanele pre-pandemice.

    În concluzie, probabil că va exista gripa, dar nu se ştie cât de puternică va fi, iar spitalele vor trebui să facă faţă la două epidemii. De aceea, este o idee bună ca toată lumea să se vaccineze, atât împotriva Covid-19, cât şi împotriva gripei, „şi chiar o puteţi face în acelaşi timp fără probleme”, adaugă Lopalco.

    „În plus faţă de vaccin, menţinerea anumitor precauţii, cum ar fi purtarea unei măşti, distanţarea şi spălarea frecventă a mâinilor vor continua să ne apere. Ceea ce provoacă epidemia de gripă, circulaţia puternică a virusului, este o combinaţie de factori: temperaturile scăzute şi statul în casă, împreună cu contactele sociale, faptul că ne întâlnim. Chiar şi atunci când sunt vaccinaţi, măştile şi distanţa reduc riscurile”, concluzionează Lopalco.

  • Cu aproximativ 670.000 de decese, coronavirusul va depăşi în curând Gripa Spaniolă şi va deveni cea mai mortală pandemie din istoria Statelor Unite

    Până vineri, 17 septembrie, circa 670.000 de oameni au murit în Statele Unite după ce au fost infectaţi cu SARS-CoV-2, fiind consemnate în ultima săptămână peste 11.000 de decese cauzate de coroanvirus, potrivit datelor agregate de covid.cdc.gov.

    Numărul de decese provocate de Covid-19 depăşise deja de anul trecut bilanţul gripei din 1968 (aproximativ 100.000). Conform site-ului oficial al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC), Gripa Spaniolă a omorând aproximativ 675.000 de oameni în Statele Unite.

    Deşi decesele atribuite coronavirusului au depăşit bilanţul pandemiei din 1918-1919, Gripa Spaniolă – cauzată de virusul H1N1 – a omorât un procent mult mai mare din totalul cetăţenilor SUA prin comparaţie cu pandemia de Covid-19. În 1920, populaţia ţării era de 106 milioane de oameni, faţă de 331,5 milioane în 2020.

    Deoarece nu exista un vaccin sau un tratament pentru Gripa Spaniolă, rata de mortalitate a fost mult mai mare prin raport cu virusul SARS-CoV-2, afectând în mod egal aproape toate categoriile de vârstă, spune CDC.

    „Numărul mare de decese din rândurile persoanelor sănătoase de 20-40 de ani a marcat o caracteristică unică a pandemiei din 1918”, adaugă instituţia.

    Potrivit datelor agregate de Universitatea Johns Hopkins, Gripa Spaniolă a omorât la nivel global aproximativ 50 de milioane de oameni, faţă de 4,7 milioane de decese generate de Covid-19.

    Numărul de cazuri de Covid-19 continuă să crească în rândurile copiilor din SUA, unde şcolile sunt deschide deja de câteva săptămâni

    Totuşi, trebuie menţionat faptul că bilanţul pandemiilor din 1918 şi 1968 reprezintă estimări brute, notând în acest sens procesele slabe de raportare a cazurilor şi numărului de morţi din perioadele respective.

     

  • Cu aproximativ 670.000 de decese, coronavirusul va depăşi în curând Gripa Spaniolă şi va deveni cea mai mortală pandemie din istoria Statelor Unite

    Până vineri, 17 septembrie, circa 670.000 de oameni au murit în Statele Unite după ce au fost infectaţi cu SARS-CoV-2, fiind consemnate în ultima săptămână peste 11.000 de decese cauzate de coroanvirus, potrivit datelor agregate de covid.cdc.gov.

    Numărul de decese provocate de Covid-19 depăşise deja de anul trecut bilanţul gripei din 1968 (aproximativ 100.000). Conform site-ului oficial al Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC), Gripa Spaniolă a omorând aproximativ 675.000 de oameni în Statele Unite.

    Deşi decesele atribuite coronavirusului au depăşit bilanţul pandemiei din 1918-1919, Gripa Spaniolă – cauzată de virusul H1N1 – a omorât un procent mult mai mare din totalul cetăţenilor SUA prin comparaţie cu pandemia de Covid-19. În 1920, populaţia ţării era de 106 milioane de oameni, faţă de 331,5 milioane în 2020.

    Deoarece nu exista un vaccin sau un tratament pentru Gripa Spaniolă, rata de mortalitate a fost mult mai mare prin raport cu virusul SARS-CoV-2, afectând în mod egal aproape toate categoriile de vârstă, spune CDC.

    „Numărul mare de decese din rândurile persoanelor sănătoase de 20-40 de ani a marcat o caracteristică unică a pandemiei din 1918”, adaugă instituţia.

    Potrivit datelor agregate de Universitatea Johns Hopkins, Gripa Spaniolă a omorât la nivel global aproximativ 50 de milioane de oameni, faţă de 4,7 milioane de decese generate de Covid-19.

    Numărul de cazuri de Covid-19 continuă să crească în rândurile copiilor din SUA, unde şcolile sunt deschide deja de câteva săptămâni

    Totuşi, trebuie menţionat faptul că bilanţul pandemiilor din 1918 şi 1968 reprezintă estimări brute, notând în acest sens procesele slabe de raportare a cazurilor şi numărului de morţi din perioadele respective.

     

  • Rezultat istoric: Niciun caz de gripă în Marea Britanie, datorită măsurilor anti-COVID

    Nici un caz de gripă nu a apărut în Marea Britanie de la începutul anului. Potrivit jurnaliştilor de la The Independent, rezultatul istoric este pus pe seama măsurilor anti-Covid.

    Aproape 700.000 de teste pentru depistarea virusului gripal s-au făcut de la începutul anului în Marea Britanie şi nici unul nu a fost pozitiv, susţin jurnaliştii de la The independent care citează surse oficiale. O scădere accentuată a fost şi la finalul anului trecut, aceasta fiind explicată prin măsurile anti-Covid.

    „Scăderea numărului de cazuri de gripă din acest an este provocată, probabil, de schimbările din comportamentul nostru, cum ar fi distanţarea socială, acoperirea feţei şi spălarea mâinilor, dar şi reducerea călătoriilor internaţionale”, a declarat, pentru The Independent, medicul Vanessa Saliba.

    În paralel cu testele de gripă, autorităţile britanice au continuat campania de vaccinare antigripală a populaţiei.

  • „Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât”. Reacţia lui Rafila în pragul epidemiei duble de Covid-19 şi gripă

    Oamenii trebuie să fie cât mai atenţi acolo unde merg şi interacţionează cu alte persoane, spune profesorul Alexandru Rafila, întrebat dacă se aşteaptă la o creştere foarte mare a cazurilor de Covid în contextul apropierii sezonului de gripă: „Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât”.

    Întrebat, luni seară, la Digi24, dacă poate face o previziune pentru perioada următoare, în contextul în care se apropie sezonul gripal, în privinţa creşterii numărului de îmbolnăviri Covid, Rafila a răspuns: „Mă aştept să fie o creştere. Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât, nu vreau să trăim momente dramatice”.

    În opinia medicului, mesajul pentru toată lumea este să încerce să fie cât mai precaută acolo unde se deplasează şi unde interacţionează cu alte persoane.

    „Nu trebuie altceva decât să fim puţin atenţi, să putem avea speranţa că această creştere va fi limitată şi va putea fii absorbită de sistemul sanitar”, a adăugat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro


     

  • „Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât”. Reacţia lui Rafila în pragul epidemiei duble de Covid-19 şi gripă

    Oamenii trebuie să fie cât mai atenţi acolo unde merg şi interacţionează cu alte persoane, spune profesorul Alexandru Rafila, întrebat dacă se aşteaptă la o creştere foarte mare a cazurilor de Covid în contextul apropierii sezonului de gripă: „Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât”.

    Întrebat, luni seară, la Digi24, dacă poate face o previziune pentru perioada următoare, în contextul în care se apropie sezonul gripal, în privinţa creşterii numărului de îmbolnăviri Covid, Rafila a răspuns: „Mă aştept să fie o creştere. Mi-e şi frică să spun mai mult decât atât, nu vreau să trăim momente dramatice”.

    În opinia medicului, mesajul pentru toată lumea este să încerce să fie cât mai precaută acolo unde se deplasează şi unde interacţionează cu alte persoane.

    „Nu trebuie altceva decât să fim puţin atenţi, să putem avea speranţa că această creştere va fi limitată şi va putea fii absorbită de sistemul sanitar”, a adăugat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro


     

  • MS anunţă că a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin gripal, dublu faţă de anul trecut

    Ministerul Sănătăţii anunţă, marţi, că a început campania anuală de vaccinare antigripală gratuită prin distrubuirea primei tranşe de vaccin la nivel naţional. MS a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin, cantitate dublă faţă de anul trecut.

    Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Sănătăţii (MS), pentru sezonul 2020-2021, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin gripal, o cantitate dublă faţă de anul trecut, în vederea imunizării unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire.

    Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se va face în mai multe etape, la fel ca în anii trecuţi.

    „Ministerul Sănătăţii a început distribuţia primelor 330.000 doze pe care direcţiile de sănătate publică le vor livra cabinetelor medicilor de familie şi unităţilor sanitare în vederea începerii imunizărilor. Restul dozelor de vaccin vor fi distribuite la jumătatea lunii octombrie şi în luna noiembrie pentru continuarea vaccinării antigripale gratuite a populaţiei la risc”, anunţă MS.

    „Deşi în această perioadă ne focusăm acţiunile în lupta cu noul coronavirus, anul acesta am reuşit distribuţia din timp, fără sincope de aprovizionare, a vaccinului gripal pentru demararea imunizării. Avem posibilitatea creşterii cantităţii de vaccin până la 4 milioane de doze, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi cerere”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătatru.

    În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copiii şi bătrânii instituţionalizaţi, personalul medical, precum şi gravidele, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

    Ca în fiecare an, campania Ministerului Sănătăţii se va derula prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

    „Având în vedere situaţia epidemiologică, Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei care nu intră în categoria de risc ridicat de îmbolnăvire să achiziţioneze vaccinul în vederea imunizării. De asemenea, MS solicită unităţilor farmaceutice să se aprovizioneze din timp cu vaccin gripal”, mai transmis reprezentanţii MS, care fac apel din nou la respectarea regulilor de igienă, care reprezintă o regulă esenţială pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

  • Cum s-a terminat gripă spaniolă din 1918 şi ce lecţii putem învăţa din cea mai mare pandemie a lumii moderne

    Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a omorât aproximativ 50 de milioane de persoane. A început în ianuarie şi februarie în SUA când mai mulţi oameni au murit manifestând simptome precum dureri de cap, dificultăţi respiratorii, tuse şi febră. Câteva luni mai târziu, în luna mai, pacienţii din Franţa, Belgia şi Germania au început să prezinte simptome asemănătoare, scrie Euronews.

    Una dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie, aşa-numita gripă spaniolă este un punct de referinţă extrem de important pentru istoricii care caută să pună în perspectivă situaţia actuală.

    Istoria se repetă

    „Mă simt ca şi cum aş fi într-o maşină a timpului, tot ce am investigat devine realitate pe zi ce trece”, au declarat istoricii spanioli Laura şi María Lara Martínez. Surorile au început să studieze gripa spaniolă cu doi ani în urmă, iar paralele dintre pandemia de astăzi şi evenimentele din urmă cu un secol au fost evidente de la bun început.

    În 1918, oamenii au spus că este o „simplă răceală”, iar măsurile impuse de starea de carantină ne sunt familiare şi astăzi, fiind închise teatrele, şcolile şi graniţele.

    Spaţiile publice, inclusiv telefoanele, erau dezinfectate în mod constant şi oamenii din anumite zone ale Statelor Unite puteau primi amenzi de 100 de dolari pentru nepurtarea măştii. În 1918, oamenii au înţeles de la bun început că mulţimile pot amplifica transmiterea bolii.

    „Mama tuturor pandemiilor”

    Al doilea val de infecţii, mult mai mortal decât primul, a coincis în Spania cu relaxarea restricţiilor de circulaţie. Astfel, iarna a fost martora unui număr tot mai mare de focare de infecţie.

    „Sfârşitul pandemiei a depins de fiecare ţară în parte: de informaţia şi de pregătirea specialiştilor şi de interesele clasei politice”, spune istoricul Jaume Claret Miranda.

    Specialiştii sunt de acord asupra faptului că sfârşitul pandemiei a avut loc în 1920, când societatea a reuşit să dezvolte aşa-numita „imunitate de turmă”, chiar dacă virusul nu a dispărut niciodată în totalitate.

    „Au fost găsite urme ale aceluiaşi virus în alţi viruşi gripali. Gripa spaniolă a continuat să apară, să sufere mutaţii şi să dobândească materialul genetic al altor viruşi”, spune Dr. Benito Almirante, şeful unităţii de boli infecţioase din cadrul spitalului Vall d’Hebron din Barcelona.

    De exemplu, gripa din 2009 a avut elementele genetice ale unor viruşi anteriori, aşa că oamenii mai în vârstă au fost mai bine protejaţi decât cei tineri.

    Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu gripa spaniolă, cei trecuţi de 30 de ani având şanse mai mari de supravieţuire. Cel mai probabil, situaţia se datorează faptului că generaţia de peste 30 de ani a trecut prin aşa-numita gripă rusească din 1889 şi 1890.

    Când se termină o pandemie?

    O pandemie se sfârşeşte atunci când nu mai există transmitere incontrolabilă în rândul comunităţii, iar cazurile sunt la un nivel extrem de scăzut, spune Dr. Almirante.

    „În Europa, suntem aproape să atingem această treaptă deoarece cazurile sunt identificate uşor şi pot fi monitorizate. Dacă situaţia actuală va continua, putem spune că pandemia este ţinută sub control.”

    În timpul gripei spaniole, nivelul fricii a variat în funcţie de gradul de informaţie disponibil şi de starea de după război a ţărilor afectate. De exemplu, spitalele de campanie din Anglia au rămas deschise mult timp după sfârşitul războiului.

    Dar, în final, „cum se întâmplă adesea, când efectul s-a diminuat, oamenii au încetat să îşi mai facă griji”, spune Claret.

    Euforia post-pandemie

    „The roaring 20s” au venit imediat după gripa spaniolă şi cea mai mare conflagraţie mondială din istorie.

    „Populaţia care a supravieţuit a intrat într-o fază de euforie, inclusiv din punct de vedere economic”, spun surorile Lara Martinez.

    Însă în faza de optimist post-gripă, au început să ia naştere regimurile totalitare pe aproape întreg teritoriul Europei.

    „Memoria oamenilor este scurtă. Totuşi, gripa spaniolă a lăsat un anumit nivel de moştenire ştiinţifică în rândul specialiştilor, acumulând cunoştinţe extrem de importante în tratarea viitoarelor epidemii”, a declarat Claret.

    Principala lecţie pe care ne-o predă trecutul, spune Claret, este că „orice măsură” care a fost descrisă drept „exagerată se va dovedi ulterior insuficientă”.

     

  • Sărăcia şi lipsa egalităţii de şanse: cum se explică faptul că guvernul Chinei a scăpat de sub control epidemia din Wuhan

    Pe măsură ce lumina învăluie oraşul, devine evidentă dezorientarea locuitorilor. Gările şi aeroportul sunt închise, drumurile, în special cele spre periferie, sunt blocate, scrie revista Foreign Policy. Este vacanţa de Anul Nou, iar oamenii s-au pregătit de tradiţionalele reuniuni de familie în locuri aflate adesea la mari distanţe de locul de muncă. Acum nimeni nu are voie să părăsească oraşul. Guvernul l-a închis. A fost impusă carantina. Este vorba de un oraş cu 11 milioane de locuitori, Wuhan, de unde a pornit epidemia de gripă care se răspândeşte în toată lumea. Carantina este o măsură preventivă fără precedent – comparabilă cu închiderea unui oraş precum Chicago în mijlocul sau două zile înainte de Ziua Recunoştinţei. Spre comparaţie, Belgia are 11 milioane de locuitori. Cehia şi Ungaria au mai puţin. Coronavirusul a ajuns din China pe toate continentele, inclusiv în SUA. Însă nu locuitorii statului Washington, sau cei din Bangkok, sunt cei mai expuşi riscului de infecţie cu coronavirus. Săracii Chinei – ca în multe ţări – sunt o populaţie cu acces redus la servicii esenţiale cum sunt cele de îngrijire medicală. Oamenii săraci au fost cel mai probabil primii în contact cu virusul şi, cel mai probabil, prin intermediul celor săraci epidemia se răspândeşte. Săracii vor fi principalele victime ale măsurilor represive prin care guvernul, după săptămâni de bâjbâială, negări şi încercări de a ascunde adevărul, înţelege să acţioneze. Coronavirusul Wuhan pare să fi apărut prin contactul dintre om şi animal în piaţa de peşte Huanan. În ciuda numelui, în această piaţă se vindea o gamă uriaşă de animale sălbatice considerate delicatese, de la pui de lup până la şerpi sau lilieci, despre care acum se crede că au fost vectorul iniţial al infecţiei. Ca şi în alte pieţe de animale vii, munca murdară şi periculoasă de manipulare a animalelor a fost făcută în principal de muncitori obişnuiţi, mulţi dintre ei fiind muncitori migranţi – născuţi la sat, care muncesc în marile oraşe, fără a avea o reşedinţă stabilă acolo. Wuhan – un centru urban masiv format din contopirea a trei oraşe, Wuchang, Hanyang şi Hankou – află pe pielea lui cum este ca dezvoltarea să devină o povară.  
    Pe parcursul secolului XX, proiectele de dezvoltare imobiliară au umflat economia oraşului şi au înghiţit localităţile suburbane din provincia Hubei. Sistemul de asistenţă medicală al Wuhan se chinuie acum să gestioneze o criză de sănătate care afectează întreaga populaţie. În această comunitate, mulţi migranţi şi studenţi din numeroasele sale campusuri universitare erau deja plecaţi din oraş în momentul impunerii carantinei, pe 23 ianuarie. Acum, în timp ce alte regiuni din China se străduie să evalueze şi să raporteze cazurile de coronavirus descoperite printre oamenii care efectuează călătoria anuală spre casă, tratamentul şi informaţiile de sănătate publică au devenit prioritatea politică pentru funcţionari.
    În pofida vastelor dimensiuni interne ale acestei probleme, veştile despre cazuri de oameni infectaţi din Coreea de Sud, Thailanda şi din alte părţi îndepărtate ale lumii au sosit cu mult înainte ca Beijingul să facă cunoscută publicului amploarea epidemiei din Wuhan şi din oraşele vecine. În toate aceste cazuri din străinătate, călătorii care au transportat virusul au mai multe şanse de recuperare decât cetăţeanul chinez mediu – pur şi simplu, prin faptul că au la dispoziţie resursele financiare necesare pentru a călători în alte ţări (mai puţin de 10% din populaţia Chinei deţine un paşaport). Călătorii din clasa de mijloc care tuşeau în zboruri cu clasa economică către Bangkok au fost mult mai uşor de detectat decât muncitorii transpiraţi care plecau înghesuiţi într-un camion spre periferiile Wuhanului sau luau un autobuz de distanţă lungă spre acasă, spre o altă provincie, înainte de Anul Nou Lunar. Din cauza naturii sectorului de servicii şi a lipsei de beneficii pentru muncitori, este probabil ca mulţi migranţi să nu fi vrut să renunţe la singura lor şansă de se reuni cu familia.
    China este o societate supravegheată, dar plasa sistemului are găuri largi. Viaţa chinezilor din clasa de mijloc este foarte vizibilă pentru sistemele care adaugă automat informaţii la profilul personal al cetăţeanului din arhivele supraveghetorilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre săraci. Unii nu deţin nici măcar o carte de identitate, presupusă a fi purtată de toţi cetăţenii – fie pentru că au pierdut-o şi nu au putut să-o înlocuiască deoarece o călătorie în oraşul natal ar fi prea scumpă, fie pentru că pur şi simplu naşterea lor nu a fost niciodată înregistrată la guvern. În loc să călătorească cu trenul sau cu avionul, ceea ce ar necesita verificarea actelor de identitate, ei călătoresc cu autobuze de distanţe lungi dificil de monitorizat sau folosesc reţele informale de transport cu camioane şi autoutilitare. Chiar şi prezenţa lor online este masiv redusă; în pofida afirmaţiilor că serviciile precum WeChat sunt omniprezente, penetrarea internetului în China este de doar 60%. Resurse precum conturile WeChat sau cărţile de identitate sunt uneori utilizate în comun de membrii familiei, părinţii folosind identităţile copiilor.
    Cum zonele rurale sunt lăsate adesea în întuneric“, primind cu întârziere informaţii despre măsuri de prevenţie ca spălarea mâinilor şi folosirea măştilor medicale, familiile cu telefoane şi conexiuni bune la internet au un avantaj în a afla ce să facă pentru a rămâne sănătoase. Pe măsură ce coronavirusul îşi face drum în afara Wuhanului, resursele de sănătate publică se subţiază, iar proviziile medicale ajung mai lent la spitale mai îndepărtate pentru un tratament adecvat. Lipsa de măşti de faţă în Shanghai şi în alte părţi a apărut într-o perioadă în care instalaţiile de producţie sunt oprite pentru celebrarea Anului Nou Lunar. O fabrică de măşti a oferit salarii de trei ori mai mari decât cele obişnuite pentru ca lucrătorii să-şi scurteze vacanţa. Aceste deficienţe de aprovizionare, în combinaţie cu inegalităţile anterioare, vor face ca unii să aibă şanse, iar alţii să rămână fără apărare. 
    De asemenea, la săraci afectaţi de virus este mult mai mică probabilitatea de a fi văzuţi de un medic. Sistemul de asistenţă medicală din China, care combină elemente publice şi private, este notoriu pentru greutatea de a naviga prin el chiar şi pentru pacienţii din clasa mijlocie. Porţiuni mari ale populaţiei au acces redus sau deloc la servicii medicale de calitate. Chiar şi atunci când resursele pentru sate sau oraşe mici sunt disponibile pe hârtie, resursele sunt concentrate, conform politicii, în oraşe şi metropole mai mari. Majoritatea medicilor chinezi nu au licenţă, uneori pregătirea fiind şi mai slabă, iar medicii specialişti lucrează aproape exclusiv în spitalele din oraşele mari, care acum sunt umplute până la refuz cu pacienţi şi personal din ce în ce mai suprasolicitat.
    Deşi există asigurare publică de sănătate, iar sistemul a fost extins în ultimii ani, aceasta este, de asemenea, legată de hukou – permisul de şedere în localitatea de naştere, omniprezent din China. Acest sistem face imposibil pentru cei născuţi în mediul rural să-şi folosească asigurarea în spitalele oraşelor cu personal mai bine pregătit. În aceeaşi situaţie se găsesc şi muncitorii migranţi, care de obicei lucrează departe de locul pentru care deţin un hukou şi unde pot avea acces la servicii medicale. Rezultatul este că ei evită să folosească serviciile medicale dacă nu li se întâmplă ceva grav, recurgând adesea la auto-medicaţie – unul dintre motivele consumului extrem de ridicat din China de antibiotice fără reţetă – sau la medicina tradiţională chinezească. În plus, sănătatea lor adesea slabă îi face mai vulnerabili la virus şi mai predispuşi să confunde noua gripă cu o răceală sau o gripă obişnuită.
    Situaţia devine mai gravă în cazul bătrânilor. Din datele limitate disponibile de la guvernul chinez reiese că pensionarii constituie majoritatea persoanelor decedate din cauza coronavirusului, iar persoanele mai în vârstă cu afecţiuni respiratorii preexistente rămân printre cele mai expuse riscurilor. Însă lucrătorii migranţi, care nu au acces la pensii corespunzătoare şi îngrijire de bună calitate, pot fi adesea la 40 de ani sau la 50 de ani în condiţie mai proastă, din cauza unei vieţi de muncă grea, decât persoanele de aceeaşi vârstă din clasa de mijloc.
    Invizibilitatea relativă şi atenţia redusă acordată săracilor pot fi unele dintre motivele pentru care numărul raportat oficial de cazuri cu persoane infectate cu coronavirus era la începutul epidemiei semnificativ mai mic decât cel evaluat de experţii străini. Din acest punct de vedere, este posibil ca mai degrabă sistemul pur şi simplu să nu fi fost capabil să găsească bolnavii, decât ca guvernul să fi încercat să minimalizeze pericolul. 
    Cei săraci pot fi mai puţin vizibili pentru diagnostic şi tratament, dar sunt mai vizibili pentru represiune. Istoria catastrofelor recente este înfricoşătoare. Dezastrul aduce adesea panică printre elite, care tind să fie ostile la adresa grupurilor sărace sau străine. După cutremurul din Tangshan din 1976, miliţiile urbane au bătut până la moarte sau au împuşcat ţăranii care intrau în oraş în căutarea ajutorului, sub pretextul că sunt jefuitori.