BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa şi-au revenit investiţiile străine

    În primul trimestru al anului, nivelul investiţiilor străine s-a majorat cu 30,1%, ajungând la 570 milioane de euro. Din totalul investiţiilor aferente primelor trei luni ale anului, majoritatea, respectiv 514 milioane de euro, reprezintă participaţii aduse de companiile străine la companiile româneşti (inclusiv profit reinvestit), iar creditele intragrup au fost de 56 milioane de euro.

    Investiţiile străine din România, care au scăzut constant în perioada 2008 – 2012, au revenit pe creştere anul trecut, iar tendinţa s-a menţinut şi în debutul acestui an. În 2013, infuziile de capital străin au urcat cu 26,8% şi au ajuns la 2,7 miliarde de euro.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru şomerii români

    Numărul locurilor de muncă vacante disponibile la ANOFM a crescut, sugerând revigorarea cererii de forţă de muncă, iar perspectivele de angajare în industrie şi construcţii în al doilea sunt favorabile. Reducerea numărului de concedieri a contribuit la stagnarea şomajului (7,2% în martie, la fel ca în martie 2013).

    Conform BNR, accelerarea ritmului anual de creştere a salariilor în sectorul privat a fost rezultatul majorării salariului minim brut pe economie, în timp ce companiile “manifestă în continuare prudenţă” la negocierea salarială, arată BNR. Majorările de lefuri din industrie au fost integral compensate de câştigurile de productivitate, dinamica anuală a costului cu forţa de muncă rămânând negativă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dobânda-cheie nu mai scade

    Pe parcursul crizei, inflaţia mare a împiedicat banca centrală să taie mai mult dobânda, astfel încât în perioada februarie 2009 – martie 2010, aceasta a fost redusă cu numai 0,5%, până la 5,25%, ceea ce s-a reflectat implicit într-o scădere a mai lentă a dobânzilor la credite, notează BNR.

    Începând însă din iulie 2013 şi până în februarie 2014, când dobânda a ajuns la 3,5%, BNR a redus dobânda în total cu 1,75%, în condiţii de dezinflaţie rapidă. Banca centrală a revizuit prognoza de inflaţie pentru sfârşitul lui 2014 de la 3,5% la 3,3% şi a crescut cu 0,1% estimarea pentru 2015, de la 3,2% la 3,3%.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Convergenţă cu UE sau politica “prin noi înşine”?

    Precizarea lui Ponta este o reacţie la declaraţia europarlamentarului liberal Adina Vălean potrivit căreia “România se simte foarte bine în afara zonei euro” şi că PNL nu este interesat de convergenţa economică şi fiscală cu ţările din zona euro, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a spus că în campania pentru prezidenţiale va promova ideea renegocierii tratatului fiscal european, la care România a aderat şi care impune ţărilor un deficit structural de cel mult 1% din PIB.

    Dintr-o analiză recentă a BNR reiese cât de necesară este menţinerea unui orizont de convergenţă cu zona euro, date fiind decalajele structurale notabile la nivelul economiei reale care separă România nu numai de UE15, dar şi de celelalte 9 state din Est membre UE.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze bune pe toată linia

    În februarie, vânzările cu amănuntul s-au majorat cu 7,5% faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce exporturile de mărfuri s-au majorat cu 12%. Analiştii BCR au revizuit recent estimarea de creştere economică de la 2,3% la 3% pentru 2014, în timp ce pentru următorii doi ani estimarea lor vizează o creştere a PIB de 3,3%, respectiv 3,5%.

    Pentru anul în curs, banca prevede un avans al exporturilor de 7%, o majorare a investiţiilor cu 5,4% şi o inflaţie medie de 3,4%, respectiv un curs mediu de 4,46 lei/euro.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Investitorii din diaspora să trăiască

    Pentru 2014-2016, Banca Mondială estimează o creştere anuală medie cu 8% a sumelor trimise în această regiune de lucrătorii migranţi, creştere susţinută şi de reducerea costurilor de trimitere a banilor în ţările de origine. Aceste costuri au scăzut în total până la o medie de 6,5% din sumele respective în T1 2014, faţă de 6,8% cu un an în urmă.

    La scară globală, instituţia financiară estimează o creştere medie anuală a sumelor trimise în ţările în curs de dezvoltare cu 8,4% în următorii ani, de la 436 mld. dolari în 2014 la 516 mld. dolari în 2016.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Câştigătorii şi perdanţii perioadei post-criză

    Pe de o parte, explică Fondul, o performanţă mai bună a economiilor dezvoltate stimulează exporturile dinspre cele emergente, însă în acelaşi timp, redresarea economiilor dezvoltate înseamnă migrarea capitalurilor volatile, care părăsesc astfel pieţele emergente în căutare de câştiguri mai mari.

    În ţările care au un comerţ mai intens cu economiile avansate (Malaezia, Mexic) predomină primul factor, cel pozitiv, dar pentru ţările mai deschise faţă de intrările şi ieşirile de capitaluri volatile (Chile, Thailanda), al doilea factor îl anihilează sau chiar întrece în importanţă pe primul.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se întâmplă cu creditele neperformante

    Pe de altă parte, verificarea calităţii activelor bancare iniţiată de BCE va genera probabil nevoi suplimentare de provizionare pentru unele bănci şi “este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă”, arată analiştii băncii. “Banca Naţională a României a recomandat creşterea provizioanelor în T4.2013, dar este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă.”

    Un curs în jur de 4,5 lei/euro “poate pune presiune asupra volumului de credite neperformante”, consideră analiştii UniCredit, astfel încât pentru o stabilizare a cursului mai aproape de 4,4, România ar avea nevoie de mai multe investiţii de portofoliu, care ar putea fi stimulate de procesul de privatizare şi de ieşirea pe pieţele externe de capital.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Surpriza vine din industrie

    Valoarea adăugată brută în celelalte sectoare (construcţii, servicii publice şi private) a scăzut marginal în T4 faţă de T3.

    Dinamica industriei în a doua parte a anului (creştere de 9% în T3 şi de 12,6% în T4 faţă de 2012, cea mai bună din 2001 încoace) rămâne surprinzătoare, chiar în condiţiile unor exporturi solide, având în vedere că vine pe fondul unui nivel redus de activitate economică pe ansamblu şi al unei cereri interne slabe.