BusinessMagazin

Tag: gol

  • Cum se ţipă “gooool!” pe Facebook?

    Facebook a analizat cât de exuberanţi sunt useriiatunci când scriu despre marcarea unui gol la Cupa Mondială. “Goal” în engleză, “gol” în spaniolă sau în portugheza braziliană, “golo” în portugheza europeană sau “tor” în nemţeşte, golul este subliniat, exuberant, cu o mulţime de litere. Sau ceva mai puţin, în funcţie de naţie.

    Cei mai exuberanţi sunt venezuelenii, care adaugă, în medie, 12,9 caractere, adică un fel de “goooooooooooll”. Dintre ţările participante, mexicanii sunt cei la “vocali”, cu 6,63 litere în plus, în medie, urmaţi de algerieni – 6,01 caractere, cei din Uruguay (5,77), brazilieni (5,43), columbieni (5,3), ecuadorieni (5,27), francezi (4,81).

    Grecii folosesc 3,69 caractere suplimentare, în medie, Americanii 3,32, belgienii 2,81, spaniolii 2,6, olandezii 2,31. Cei mai liniştiţi sunt italienii, camerunezii, australienii, croaţii, britanicii, nigerienii şi iranienii, care înregistrează valori subunitare.

  • Cum sună Chile când echipa naţională înscrie, la Campionatul mondial? Dar Brazilia? – VIDEO

    Două înregistrări ale reacţiilor oraşelor Santiago de Chile şi Sao Paulo, în momentul înscrierii unui gol la Campionatul mondial.

     

    Santiago:

     

    Sao Paulo:

     

  • Ieşirea din mediocritate şi pasul în gol

    Date fiind complexitatea cunoştinţelor cerute, cititorul este îndemnat să creadă că este vorba de o slujbă specială, pentru un post de cercetător ştiinţific sau ceva asemănător. În fapt eroul, care trăia cândva în viitor, voia să iasă din canalele oraşului şi dădea examen pentru un post de gunoier categoria a doua.

    Povestirea mea se intersectează într-un mod cumva ciudat cu un avertisment emis săptămâna trecută de miliardarul George Soros şi cu o serie de studii pe care le tot adun de o bucată de vreme, privind următorii mulţi ani pe piaţa muncii. George Soros crede că Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea.

    Europa, spune el, are de rezolvat o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare, iar băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor. „Europa s-ar putea să nu supravieţuiască unei perioade de 25 de ani de stagnare. Trebuie să meargă mai departe cu integrarea. Trebuie să rezolve problema băncilor, pentru că Europa a rămas în urma restului lumii în această privinţă„, a spus miliardarul.

    Şi aceasta nu este singura problemă a bătrânului continent şi, implicit, şi a României. European Centre for the Development of Vocational Training, agenţie a Uniunii Europene, a anunţat că până în 2020 vor apărea în jur de 7 milioane de slujbe, dar că aceste noi slujbe – care oricum nu vor suplini cele 10 milioane de slujbe pierdute din cauza crizei – vor cere abilităţi speciale – temeinice cunoştinţe tehnice, legislative, de vânzări. Peste ocean, Biroul Federal pentru Muncă crede că slujbele viitorului vor fi cu precădere creative şi din zona serviciilor, şi mai puţin manuale. Agricultorii, mânuitorii de cash, croitorii sau strungarii sau ambalatorii vor fi din ce în ce mai puţin căutaţi.

    Şi acum întrebările. Cum se pregătesc politicienii români şi funcţionarii din ministere pentru noua realitate economică a Europei? Cum reacţionează şcoala românească la tendinţele de pe piaţa muncii? Cum ne vom rezolva problemele de finanţare într-o economie stagnantă? Meseriile ameninţate cu dispariţia nu includ câteva dintre cele mai răspândite ocupaţii din România lohnului şi prelucrării primare pe care o asigurăm? Cum procedăm, cine îi recalifică pe aceşti oameni?

    Tyler Cowen este un economist modern, care publică lucrări exclusiv online şi care este creatorul conceptului „The Great Stagnation„, pentru că nu numai Soros are astfel de idei. Ultima sa lucrare se cheamă „Average is over„ – prezintă o serie de idei pentru economia şi lumea secolului XXI: o minoritate educată care se va transforma, cu ajutorul maşinilor, într-o formă modernă de aristocraţie şi o majoriate la limita supravieţuirii, care va rezista cu ajutorul bunurilor ieftine produse de prima categorie, un nou tip de contract social, bazat pe puterea individului (şi nu pe rutinele societăţii) de a-şi croi existenţa.

    Pare un scenariu la fel de SF ca şi povestirea cu care am început, dar, totuşi, înainte să vă indignaţi, respiraţi şi gândiţi-vă un pic. Este un soi de ieşire din mediocritate cu care nu vrem să avem de-a face, totuşi posibilă, iar o economie băltită şi slujbele prost plătite nu ne ajută nicicum. Pasul următor ar fi în gol. Şi, pentru că am vorbit despre tot soiul de ciudăţenii, ilustrez cu o pictură ciudată: „La mujer barbuda„ de Jusepe de Ribera, o femeie cu barbă la fel de ciudată ca o economie stagnantă sau o societate puternic polarizată.

  • Guvernul şi FMI au convenit principalii indicatori pentru 2014. Continuă discuţiile pe măsuri fiscale necesare

     Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%.

    În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.

    USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Guvernul ia în calcul lărgirea bazei de impozitare şi un nou mod de calcul pentru accize

     “Scenariul de bază nu cuprinde în acest moment o creştere de taxe care afectează salariul de bază. Dar în scenariul de bază există un gol între venituri şi cheltuieli care trebuie umplut. Trebuie luate măsuri, dar preferăm măsuri de natura eliminării excepţiilor care sunt în codul fiscal. Sunt mulţi care sunt exceptaţi”, a declarat Voinea la GÂNDUL LIVE.

    El a evitat să precizeze măsurile concrete avute în vedere.

    Voinea a anunţat, totodată, că Guvernul intenţionează să renunţe anul viitor la calcularea accizelor raportat la cursul de schimb valutar din data de 1 octombrie, fără a preciza însă care va fi noua modalitate de calcul.

    Cititi mai multe pe  www.mediafax.ro

  • Locul unde cei mai puternici manageri din România se descarcă de stress

    DUPĂ CE ÎI TRECI PRAGUL RĂMÂI PARCĂ ÎN ACELAŞI DECOR DE FILM, cu ringul amplasat în centru, cu oglinzile care acoperă un întreg perete şi cu sacii de box care se mişcă energic după fiecare lovitură. Diferenţa între White Collar Boxing şi Rocky este aceea că „boxerii„ sunt executivi de top, doctori sau avocaţi veniţi să se descarce de stres şi să se încarce de energie după muncă.

    „M-am apucat de box după ce am văzut filmul Rocky„, spune Robert Cristea, 31 de ani, boxer profesionist şi acţionarul majoritar al sălii. Boxează de 18 ani şi până în 2003 a „jucat„ la amatori, unde a câştigat trei titluri de campion naţional. Apoi a trecut la profesionişti şi s-a luptat de trei ori pentru titlul mondial, însă nu l-a câştigat niciodată. În paralel a devenit antrenor de box la clubul pentru expaţi Le Club şi apoi la sala Planet Sport din Pipera, unde şi-a făcut primele contacte. „Am început apoi să merg la oameni acasă şi să le dau lecţii private.

    „ Aşa l-a cunoscut pe Michele Nusco, CEO-ul şi unul dintre acţionarii grupului italian Nusco, cu afaceri în imobiliare (Nusco Tower, şi alte clădiri de birouri) şi industria uşilor şi ferestrelor (Pinum Doors & Windows). Italianul, care încă mai boxează cu Robert Cristea, i-a pus la dispoziţie spaţiul în care este amplasată astăzi sala, în spatele complexului Pinum din Pipera. Familia Nusco deţine în România compania Pinum Doors & Windows, iar producătorul de uşi şi ferestre deţine un showroom în Pipera, în apropiere de sala de box White Collar Boxing. „Eu m-am ocupat apoi să o utilez, să aduc echipamentele, să construiesc vestiarele şi duşurile„, spune Robert Cristea. Investiţia se ridică la câteva mii de euro.

    Businessul a pornit în urmă cu trei ani, însă doar pentru prieteni, iar în ultima perioadă a crescut numărul de clienţi, fiecare „boxer„ de după birou aducând un prieten. Acum sala are în total 20 de clienţi, executivi de top, medici şi avocaţi. Dimineaţa şi pe timpul zilei vin şi copii sau femei. „Este un sport de între–ţinere, dar poate fi făcut pentru a slăbi sau în scop de apărare„, explică Robert Cristea.

    MIHAI TECĂU, PREŞEDINTELE OMNIASIG, vine din ianuarie la White Collar Boxing şi spune că o face pentru a scăpa de tensiunea de peste zi. „Practicam sport şi înainte, dar aici antrenamentul este mai dinamic. Vin de 2-3 ori pe săptămână.„ La rândul său, Radu M., executive search, a venit prima dată acum două luni. A ajuns aici la recomandarea unui prieten şi acum vine de două-trei ori pe săptămână. „Mă încarc cu energie„, explică el.

    INTRENAMENTUL, CARE ESTE ÎNTOTDEAUNA ASISTAT DE ROBERT CRISTEA, durează de la câteva zeci de minute la mai bine de o oră şi jumătate, chiar două. Totul depinde de rezistenţa iniţială a clientului, care poate pierde între 1.000 şi 1.700 de kilocalorii pe şedinţă. Clienţii de la White Collar Boxing au în medie 30-40 de ani, iar unii boxează deja de trei ani, astfel că lucrează la intensitate maximă. Ceilalţi merg mai încet.

    „Am ales să avem 4-5 clienţi maximum în sală, pentru fiecare şedinţă, pentru că astfel mă pot ocupa de fiecare în parte. Fiecare are nivelul lui.„ Sala are o capacitate de 100 de persoane pe zi, însă Robert Cristea spune că este abia la început, cu o bază de 20 de clienţi. „Executivii vin în special seara, după program.„

    ŞEDINŢĂ DE „BOX DUPĂ BIROU„ COSTĂ 100 DE LEI, iar un abonament cu acces nelimitat costă 900 de lei pe lună. Pentru copii preţul scade la 200 de lei. „Preţul este mare, însă ne adresăm unui anumit target de clienţi, persoane cu venituri peste medie. La noi acest concept este abia la început, însă afară este la modă să mergi la săli de white collar boxing.„ Robert Cristea spune că box se poate face şi la unele săli de sport, dar şi la cluburile mari, precum Dinamo sau Steaua. „Acolo nu stă însă nimeni după tine. Oricum, atunci când vine vorba de box mulţi se gândesc că iau bătaie, însă în realitate nu este aşa.„ El explică faptul că white collar boxing implică încălzire, gimnastică, studiu la oglindă, exerciţii la sac şi pernă şi palmări. „Sunt zile când facem circuite specifice pentru box, când facem doar gimnastică şi forţă.„ Mai mult, luptele în ring sunt amiabile.

    Robert Cristea lucrează el însuşi 2,5 – 3 ore pe zi, iar în restul timpului antrenează. Spune însă că un boxer bun nu este neapărat şi un antrenor bun. „Ca antrenor îţi trebuie răbdare şi calităţi pedagogice. Trebuie să ştii să explici.„ Când vine însă vorba de box, numai 10% este talent şi 90% muncă, explică Robert Cristea.

  • Coface: Firmele insolvente sunt greu de înlocuit. Regenerarea economiei, aproape inexistentă

     “2012 a fost primul an după 2008 care a înregistrat, pe întreg parcursul, o creştere per total a insolvenţelor mai rapidă decât cea a firmelor nou înmatriculate. Chiar dacă numărul înmatriculărilor este de aproape 3 ori mai mare decât insolvenţele, având în vedere că insolvenţa nu este singurul mecanism de ieşire de pe piaţă, raportul intrări-ieşiri este 1 la 1. Procesul de regenerare a firmelor este greoi, dacă nu de fapt economia nu se regenerează”, a declarat Iancu Guda, business & debt collection şi macroeconomic Analyst Coface.

    El a arătat că premisa potrivit căreia firmele în insolvenţă sunt mai puţin competitive, iar acestea vor fi înlocuite cu unele mai competitive este greşită.

    Potrivit Coface, dacă anul 2012 a fost anul insolvenţelor microîntreprinderilor, în 2013 se va înregistra un număr de insolvenţe mai mari în cazul firmelor medii şi mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna cu 3.000 de suflete în care s-au investit sute de milioane de euro: “În 2008 nu ştiam cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”

    “NU-MI FACEŢI POZE! NU FACEŢI POZE CĂ VĂ FAC ŞI EU POZĂ ŞI VĂ DAU LA ZIAR!„, îmi strigă un sătean poposit la un bar aşezat chiar în faţa primăriei renovate din Casimcea. În spatele lui se zăreau nişte case mai puţin îngrijite, rufe întinse la uscat şi o turbină eoliană care veghea.

    „Primii care au venit au sosit în 2008 şi au fost cei de la Martifer (grup portughez – n. red.) care au montat un stâlp de măsurare a vântului. Nici nu ştiam la momentul respectiv cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”, spune Gheorghe Ţilincă, primarul din Casimcea. În 2008, nu doar primarul comunei era un străin faţă de energia eoliană, ci toată România nici măcar nu bănuia de potenţialul ascuns în vânt. În 2009, de exemplu, în România nu funcţionau decât 14 MW montaţi în parcuri eoliene, 7 turbine dacă se ia o capacitate de 2 MW pentru fiecare unitate. Azi sunt 2.100 MW care fac bani din vânt, adică mai bine de 1.000 de turbine, dacă se păstrează capacitatea de 2 MW.

    Printre cei care au venit în Casimcea să-şi pună banii în astfel de investiţii se numără italienii de la Enel şi mai recent austriecii de la Verbund, o companie cu afaceri de peste 3 miliarde de euro, care a anunţat că a terminat de montat 43 de turbine, circa 100 MW, în urma unor investiţii de circa 170 de milioane de euro.

    CUM AM MONTAT 100 MW CU 43 DE TURBINE. Turbinele sunt aduse din Germania şi sunt produse de Enercon, spune Daniel Găescu, directorul de operare al Alpha Wind, compania care a dezvoltat proiectul din Casimcea, care acum este controlată de Verbund.

    „Până la finalul anului viitor vor mai fi montate 11 turbine de 2,3 MW şi 34 de turbine cu o capacitate de 3 MW. În total proiectul va avea 225 MW şi va costa 380 de milioane de euro„, mai spune reprezentantul Alpha Wind.Bani mulţi, dar până la urmă ce rămâne în locurile unde poposesc aceşti uriaşi?

    „Verbund a investit cam 100.000 de euro pentru un cabinet, pentru un parc de copii, pentru grădiniţă, costume pentru serbări. Cei de la Enel sunt mai chitroşi. Au dat cam 20.000 de euro. Au cumpărat bocanci pentru ansamblul de dansuri, de Crăciun dau cadouri„, spune primarul comunei. Dincolo de aceste sume mai vin banii din autorizaţii şi din negocierile proprii duse de autorităţile locale cu investitorii şi cu echipele lor de avocaţi.

    „Urmează să se mai facă nişte proiecte pe raza comunei noastre. Electricom va monta zece turbine, în total 20 MW în circa două luni de zile. Noi le-am dat terenul, iar ei în schimb ne asigură energia pentru iluminatul public şi pentru instituţiile publice gratuit. Max Boegl mai ridică 33 de turbine, în total 99 MW. Noi pentru fiecare turbină montată am stabilit cu investitorii să primim 600 de euro pe an”, mai spune Ţilincă.

    Primarul precizează că bugetul comunei a crescut simţitor de când au venit „vânătorii de vânt„, banii fiind repartizaţi în funcţie de nevoi. „În 2011 energia eoliană a contribuit cu 22 de miliarde de lei vechi (2,2 mil. lei, circa 520.000 de euro), iar anul trecut au venit 24 de miliarde de lei vechi (2,4 milioane de lei, circa 540.000 de euro). Noi în total am avut anul trecut un buget de 65 de miliarde de lei. Pentru anul acesta ne-am bugetat să încasăm din eoliene 32 de miliarde de lei, dar până acum nu am luat decât 8″, explică finanţele comunei Gheorghe Ţilincă.

    Banii s-au dus pe drumuri, pe înnoirea primăriei şi, bineînţeles, pe o biserică nouă. „Cu banii încasaţi am pietruit drumurile din Războieni în 2012, am aranjat clădirea primăriei şi am dat pentru biserică.@

  • Otelul Galati a invins Steaua, scor 1-0, si a castigat Supercupa Romaniei

    Lucian Bute, suporter al echipei Otelul, i-a acordat trofeul de
    jucatorul meciului si lui Laurentiu Bus, autorul singurului gol,
    iar apoi le-a oferit fotbalistilor galateni medaliile de
    castigatori si trofeul, care a fost ridicat de capitanul echipei,
    Sergiu Costin.

    Unicul gol al meciului a fost marcat de Laurentiu Bus, in minutul
    14.

    Galerie foto pe
    www.mediafax.ro    .