BusinessMagazin

Tag: gestiune

  • Banca Italo Romena a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 11,7 milioane euro

    Volumul mare al provizioanelor, deşi are un impact negativ asupra contului de profit şi pierdere a exerciţiului, a fost o măsură necesară pentru a adapta fondul de rezervă pentru deprecierea creditelor conform principiilor de gestiune prudenţială a băncii-mamă Veneto Banca, supusă reglementărilor Băncii Italiei, potrivit reprezentantilor bancii.  

    “Rezultatele pozitive ale schimbărilor la nivel macro-economic în 2013 nu s-au făcut văzute încă în economia reală a ţării şi, deci, nici în activitatea de creditare. În consecinţă, Banca a adoptat de mai mult timp o abordare prudenţială cu scopul de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite şi a garanţiilor aferente. Trebuie subliniat cum această abordare, deşi impactează profund rezultatele exerciţiului, este destinată să garanteze Băncii o accelerare a revenirii la rezultate pozitive odată cu relansarea economiei care îi va reactiva pe clienţii cu credite non performing în momentul de faţă”, a declarat Paolo Mariani, Directorul General al Băncii Italo Romena.

    În conformitate cu principiile de gestiune prudenţială ale Grupului Veneto Banca, volumul creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la valoarea de 882 milioane de euro, cu o uşoară scădere la 6,9% faţă de exerciţiul precedent, respectiv de 65 de milioane de euro. Această dinamică a fost influenţată de rambursarea efectuată de către societatea Immobiliare Italo Romena aferentă finanţării acordate de către Banca în valoare de 65 de milioane de euro ca urmare a capitalizării acesteia cu aceeaşi sumă.

    Volumul creditelor neperformante la sfârşitul anului 2013 a ajuns la 127,5 milioane de euro, în creştere cu 29,6 milioane de euro faţă de exerciţiul precedent, având o pondere de 14,4% în total portofoliu, adică sub nivelul mediei pe sistem (circa 20%).

    Volumul fondurilor atrase de la clienţi a ajuns la valoarea de 660,5 milioane de euro, în creştere cu 6,3% faţă de rezultatul înregistrat la finalul anului 2012. O pondere semnificativă au avut-o depozitele la vedere, care au înregistrat o creştere de 38,6% faţă de anul precedent.

    Valoarea comisioanelor nete a depăşit nivelul de 4,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 3,6% faţă de 2012. La finalul exerciţiului, patrimoniul net, care cuprinde şi rezultatul exerciţiului, s-a ridicat la 58,2 milioane de euro, în creştere cu 8,7 milioane de euro (+17,5%) faţă de rezultatul din decembrie 2012. Această creştere derivă din majorarea capitalului realizat în aprilie, destinat consolidării patrimoniale a Băncii.

     

  • Banca Italo Romena a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 11,7 milioane euro

    Volumul mare al provizioanelor, deşi are un impact negativ asupra contului de profit şi pierdere a exerciţiului, a fost o măsură necesară pentru a adapta fondul de rezervă pentru deprecierea creditelor conform principiilor de gestiune prudenţială a băncii-mamă Veneto Banca, supusă reglementărilor Băncii Italiei, potrivit reprezentantilor bancii.  

    “Rezultatele pozitive ale schimbărilor la nivel macro-economic în 2013 nu s-au făcut văzute încă în economia reală a ţării şi, deci, nici în activitatea de creditare. În consecinţă, Banca a adoptat de mai mult timp o abordare prudenţială cu scopul de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite şi a garanţiilor aferente. Trebuie subliniat cum această abordare, deşi impactează profund rezultatele exerciţiului, este destinată să garanteze Băncii o accelerare a revenirii la rezultate pozitive odată cu relansarea economiei care îi va reactiva pe clienţii cu credite non performing în momentul de faţă”, a declarat Paolo Mariani, Directorul General al Băncii Italo Romena.

    În conformitate cu principiile de gestiune prudenţială ale Grupului Veneto Banca, volumul creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la valoarea de 882 milioane de euro, cu o uşoară scădere la 6,9% faţă de exerciţiul precedent, respectiv de 65 de milioane de euro. Această dinamică a fost influenţată de rambursarea efectuată de către societatea Immobiliare Italo Romena aferentă finanţării acordate de către Banca în valoare de 65 de milioane de euro ca urmare a capitalizării acesteia cu aceeaşi sumă.

    Volumul creditelor neperformante la sfârşitul anului 2013 a ajuns la 127,5 milioane de euro, în creştere cu 29,6 milioane de euro faţă de exerciţiul precedent, având o pondere de 14,4% în total portofoliu, adică sub nivelul mediei pe sistem (circa 20%).

    Volumul fondurilor atrase de la clienţi a ajuns la valoarea de 660,5 milioane de euro, în creştere cu 6,3% faţă de rezultatul înregistrat la finalul anului 2012. O pondere semnificativă au avut-o depozitele la vedere, care au înregistrat o creştere de 38,6% faţă de anul precedent.

    Valoarea comisioanelor nete a depăşit nivelul de 4,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 3,6% faţă de 2012. La finalul exerciţiului, patrimoniul net, care cuprinde şi rezultatul exerciţiului, s-a ridicat la 58,2 milioane de euro, în creştere cu 8,7 milioane de euro (+17,5%) faţă de rezultatul din decembrie 2012. Această creştere derivă din majorarea capitalului realizat în aprilie, destinat consolidării patrimoniale a Băncii.

     

  • O nouă versiune a soluţiei Charisma ERP

    “Creşterea uzabilităţii, prin adopţia tehnologiilor mobile, este un trend care va continua în Charisma, zonele de vânzare, achiziţii, ofertare şi comenzi fiind următoarele vizate. Evoluţia Charisma va fi în permanenţă în pas cu schimbările mediului economic şi cu creşterea exigenţei clienţilor”, spune Vlad Cristuţiu, director product management la TotalSoft.

    Noile funcţionalităţi ale Charisma ERP 2014 includ o soluţie de eProcurement destinată optimizării proceselor de achiziţii, un nou instrument de urmărire şi planificare a plăţilor, precum şi un nou modul de cash flow. Versiunea mai  aduce de asemenea un sistem de management al relaţiei cu clienţii, iar componenta de HR a fost completată cu un sistem de pontaj electronic destinat echipelor mobile, prevăzut cu cititoare de card şi de amprentă digitală, dar şi cu funcţionalităţi de localizare a echipamentelor prin GPS.

    Charisma ERP 2014 integrează şi soluţii mobile noi, precum Charisma Cash Flow, Charisma MedCare, Charisma CRM sau raportări de tip organigramă HR.

  • YOUTUBE.RO se lansează astăzi

     Lansarea YouTube România este aşteptată cu mare interes de compozitorii români, care urmează să primească bani pentru videoclipurile încărcate pe acest site, în baza unui contract semnat, pe 6 martie, între Google Ireland Limited şi UCMR-ADA.

    Organismul de gestiune a drepturilor de autor Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA), care reprezintă pe teritoriul României 7.800-7.900 de compozitori şi textieri de muzică, şi-a informat membrii că, pe 6 martie, a semnat cu Google Ireland Limited o “Autorizaţie licenţă neexclusivă de utilizare a operelor muzicale prin streaming oneros” pentru site-ul YouTube.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Georgescu se implică în Smart Bill

    Smart Bill anunţă înfiinţarea unui Board of Advisors din care va face parte Radu Georgescu (antreprenor în serie si investitor). Rolul acestui board este de a consilia echipa Smart Bill în luarea deciziilor.

    Smart Bill a fost lansat în 2007, iar în prezent deserveste peste 18.000 de clienţi. Soluţia poate fi accesată de pe orice calculator cu Windows, MAC OSX sau Linux, dar si online din orice tip de browser. Din anul 2010, compania a intrat si pe piata soluţiilor software de gestiune a stocurilor, oferind clienţilor soluţia: Smart Bill Gestiune si Facturare.

    Cu Smart Bill se emit peste 200.000 de documente lunar, serviciul asigurând managementul întregului proces de facturare: emitere factură, livrare si stocare.

    “Cooptarea lui Radu Georgescu în cadrul Board of Advisors al Smart Bill se numară printre cele mai importante acţiuni ale companiei din ultimul an. Am dezvoltat împreună cu Radu Georgescu o strategie de extindere a Smart Bill la nivel internaţional”, spune Radu Hasan, Co-Fondator si CEO Smart Bill.

    Din Board of Advisors Smart Bill mai fac parte si alţi mentori care pentru moment îsi vor păstra anonimatul. Pe viitor, se doreste atragerea si altor susţinători strategici cu o foarte bună înţelegere a business-ului si a obiectivelor de expansiune internaţională ale Smart Bill. 

    “Smart Bill este o companie românească cu potenţial mare de a depăsi graniţele României. Are avantajul unei echipe bine închegate si foarte hotarâte să atingă obiective îndrăzneţe. Am incredere în ei si sunt convins că vom auzi numai vesti bune de la Smart Bill”, mentionează Radu Georgescu.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în fondarea si dezvoltarea de companii tehnologice (software, Internet, eCommerce), Radu Georgescu este unul dintre cei mai recunoscuţi antreprenori în serie si investitori din România si regiune. Radu este fondatorul GECAD Group si în prezent activează ca membru în Board-ul mai multor companii de tehnologie si ecommerce printre care Avangate, Axigen, GECAD NET, CloudBag si Elefant.ro. Radu a întreprins unele dintre cele mai importante exit-uri din România (vânzarea tehnologiei antivirus RAV către Microsoft în 2003 si vânzarea GECAD ePayment către gigantul Naspers în 2010).

     

  • Compania românească SoftMentor dispare de pe piaţă

    Până la data de 30 aprilie 2013, clienţii beneficiază de o ofertă specială pentru a-şi transfera activitatea de pe soluţia SoftMentor pe platforma software SmartCash RMS, având, totodată, la dispoziţie şi suportul tehnic necesar, furnizat de compania Magister şi reteaua sa naţională de parteneri certificaţi. Astfel, comercianţii în cauză nu vor suporta costurile achiziţiei de licenţe SmartCash, ci doar pe cele de implementare şi asistenţă tehnică timp de un an.

    SoftMentor a iniţiat colaborarea cu Magister Software, lider pe segmentul de piaţă al soluţiilor specializate pentru retail, pentru a oferi clienţilor ce doresc să-şi schimbe soluţia de gestiune şi vânzare, o platformă software pentru retail din clasa premium, care să compenseze disconfortul cauzat de sistarea dezvoltării soluţiei.

    “Acest parteneriat dintre SoftMentor si Magister arată că, în ciuda situaţiei economice defavorabile, piaţa a ajuns la un anumit nivel de maturitate, în sensul că putem găsi împreună soluţii pentru a-i sprijini pe clienţii comercianţi să-si poată continua activitatea”, precizează Dor Bujor Pădureanu, director general Magister.

    Cum recesiunea se resimte înca acut în întreaga economie, sunt de asteptat, în viitorul apropiat şi alte evoluţii similare pe piaţa furnizorilor de soluţii de gestiune şi vânzare. Furnizorii care vor depăşi criza vor fi, probabil, cei care au reuşit să dezvolte, în timp, soluţii şi produse performante, capabile să se dezvolte şi să se adapteze rapid la solicitările pieţei.

    SoftMentor, companie de software cu capital integral românesc înfiinţată în anul 2003, s-a specializat în furnizarea de soluţii de gestiune pentru magazine, supermarket-uri şi depozite, facturare şi contabilitate primară. SoftMentor a dezvoltat de asemenea soluţii informatice specializate pentru cabinete oftalmologice.

  • Big data. Cum, cine şi cu ce gestionează 2,7 zettabytes de date?

    BOGDAN CIOC ESTE CONSULTING MANAGER, NEAR SHORE CENTER ROMANIA, SAP CONSULTING IN CADRUL SAP ROMANIA

    IBM, ANGAJATORUL LUI CODD, construise – pe baza cercetărilor acestuia din anii ’70 – prima versiune a unui aşa-numit System R, primul prototip al unui SGBD “relaţional”. Din cauza luptelor politice interne, o fatalitate inerentă organizaţiilor mari, se pare, şi a temerilor legate de canibalizarea propriilor produse similare (nu relaţionale, ci ierarhice) pe care deja le comercializa, IBM a ignorat potenţialul noii tehnologii.
    O companie tânără, mult mai agilă şi mai înfometată de succes decât IBM, a intuit corect acest potenţial. A preluat ideile lui Codd şi bazele System R (fapt ce apare documentat, de pildă, în cartea “Diferenţa dintre Dumnezeu şi Larry Ellison”, scrisă de Mike Wilson) şi a făcut istorie. Această companie se numea Relational Software Inc., devenită mai apoi Oracle.

    Modelul lui Codd era revoluţionar pentru că definea o metodă de organizare şi stocare a datelor perfect riguroasă (folosind noţiuni precum bază de date, tabelă, relaţie, cheie primară, cheie externă, restricţii de integritate ş.a.m.d.) şi introducea SQL, un limbaj standardizat şi simplu de interogare a datelor astfel organizate, care oferea aplicaţiilor care foloseau datele independenţa faţă de modul în care erau ele organizate. Limbajul SQL (Structured Query Language) a devenit, de la apariţia sa, un element nelipsit din arsenalul oricărui dezvoltator de software.

    Codd a enunţat, la începutul deceniului opt, cele treisprezece reguli familiare oricărui student în tehnologia informaţiei pentru că modelul definit de el devenise atât de popular şi de lucrativ încât, din dorinţa de a prinde o bucată din piaţă, toţi producătorii de sisteme de organizare a datelor îşi etichetau produsele drept “relaţionale”, când, în fapt, nu făceau decât să vândă vechi produse re-împachetate. Cu alte cuvinte, piaţa era în acel moment la începutul unui ciclu hype – de proaspăt avânt al bazelor de date relaţionale.

    Termenul de “ciclu hype” a fost folosit pentru prima dată de Gartner în 1995 pentru a descrie traseul pe care îl parcurg tehnologiile noi, de la momentul apariţiei până la maturizare şi adoptarea lor pe scară largă. Ca metodologie de analiză şi suport în decizie, “ciclurile hype” au şi bune şi rele. Metodologia nu este extrem de ştiinţifică şi poate induce aşteptări eronate la cei ce pot decide adoptarea unei anumite tehnologii la un moment dat. Însă oferă un comentariu viabil asupra evoluţiei istorice a tehnologiei respective.

    SĂ REVENIM ÎNSĂ CU POVESTEA LA ZILELE NOASTRE. Au trecut mai bine de treizeci de ani de la revoluţia lui Codd. Iar tehnologia inventată de el a trecut prin toate fazele ciclului Gartner. Bazele de date relaţionale au fost şi sunt folosite, de la apariţia lor, ca suport pentru larga majoritate a aplicaţiilor de business scrise de atunci. Iar beneficiarii pe termen lung ai rezultatelor acestui ciclu hype (să-l numim aşa) sunt, astăzi, în principal Oracle, Microsoft (cu SQL Server) şi IBM (prin DB2, urmaşul tardiv al System R, odată ce luptele politice s-au încheiat). Tăria sonoră a acestor nume şi succesul lor de 30 de ani şi mai bine arată clar cât de important este să te plasezi printre vizionari, cât mai aproape de momentul iniţial – şi cât de esenţial este să rezişti acolo după pragul deziluziei. Însă modelul lui Codd a fost definit înaintea internetului, a dispozitivelor mobile şi a reţelelor sociale. Şi, din acest motiv, astăzi îşi arată limitele. În zilele noastre cantitatea de date ce se cere stocată şi explorată este cu multe ordine de mărime mai mare decât la începutul anilor ’80. Mai important însă, datele de azi sunt deseori nestructurate, aşa cum vom vedea în continuare.

    Haideţi mai întâi să ne delectăm cu câteva cifre, preluate din studiul “Big data: The next frontier for innovation, competition, and productivity” al McKinsey Global Institute din mai 2011 şi din alte surse, grupate pe wikibon.org/blog/big-data-statistics/):
    – Se estimează că există 2,7 zettabytes (1021) de date în universul informaţional din jurul nostru (2012).
    – Erau 5 miliarde de telefoane mobile în uz în lume în 2010. Revoluţia smartphone-urilor amplifică exponenţial atât cantitatea, cât şi calitatea datelor (voce, SMS, trafic de internet) tranzitate şi colectate de aceste dispozitive.
    – Facebook publică în fiecare lună 30 de miliarde de elemente noi de conţinut (aprecieri, comentarii, fotografii, linkuri) şi analizează în bazele sale de date peste 30 de petabytes (1015) de date liber împărtăşite de utilizatorii săi. Aproximativ 35.000 de like-uri pentru diverse brand-uri sau firme sunt postate de utilizatorii Facebook în fiecare zi.
    – Google procesa în 2008 cu motorul său de căutare 20 de petabytes de date pe zi.
    – Utilizatorii YouTube încarcă în fiecare minut 48 de ore de conţinut video nou.
    – La începutul lui 2012 Twitter procesa zilnic aproximativ 175 de milioane de twitt-uri, care au conţinut potenţial relevant din punct de vedere comercial / statistic.
    – Wal-Mart gestionează peste un milion de tranzacţii cu clienţii săi zilnic şi stochează datele rezultate în baze de date estimate la 2,5 petabytes (1015).
    – 571 de website-uri noi sunt create în fiecare minut.

    Aceste cifre sunt desigur foarte greu de probat, fiind extrem de dinamice. Sunt însă plauzibile, iar ritmul în care datele se multiplică, mai ales, după cum am spus deja, de la apariţia dispozitivelor mobile inteligente, este exponenţial. Internetul este plin de astfel de statistici ale unui fenomen global care este încă în faza de clarificare şi care a ajuns să fie cunoscut sub denumirea generică (şi intenţionat ambiguă) de Big Data. Big Data este numele dat de specialişti provocării aduse de stocarea şi analiza cantităţilor mari de date ale zilelor noastre, activităţi care nu mai sunt posibile cu instrumentele tradiţionale folosite până acum.

  • Cele 20 de firme de care nu aţi auzit niciodată şi care adună banii bogaţilor lumii

    Multe dintre aceste companii oferă şi alte servicii, dincolo de cele legate de investiţii: consultanţă în familie pentru a preveni conflicte asupra cheltuirii banilor sau şedinţe de instruire pentru copiii care vor moşteni averea.