Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional.
În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.
Tag: general manager
-
Opinie Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa: “Viitorul plăţilor în transportul public se întâmplă deja. Unde este România”
-
Transformarea inteligentă a afacerilor
Potrivit ultimelor date ale International Data Corporation (IDC), companie de cercetare şi consultanţă în IT, piaţa centrelor de date din România în 2018 a ajuns la o valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari. Creşterea cotei de piaţă a Lenovo, de la 6,5% în 2017 la 11% în acest an, arată că strategia pe termen lung aleasă de companie pentru piaţa locală a fost una corectă.
„România este o piaţă-cheie pentru noi în Europa de Sud-Est, prin urmare încercăm să adoptăm aici strategia Lenovo de a fi cel mai de încredere partener în ceea ce priveşte centrele de date, susţinând transformarea inteligentă a clienţilor”, remarcă Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. „Suntem însă conştienţi de faptul că această sarcină necesită construirea unei fundaţii solide, de aceea oferim un portofoliu de produse şi soluţii care să asigure nevoile clienţilor oferindu-le rapiditate, flexibilitate, încredere şi siguranţă. Ştim că aceşti clienţi au nevoie de un partener tehnologic care să îi ajute să navigheze prin peisaj şi să implementeze soluţii care să le susţină nevoile digitale. Facem tot ceea ce ţine de noi pentru a fi partenerii clienţilor noştri, şi nu doar cei care le vând un produs.”
„Mai mult, credem cu tărie în partenerii locali de afaceri. Vrem să ne adresăm nevoilor clienţilor alături de revânzători de încredere. Din acest motiv, plănuim să dezvoltăm constant relaţia cu acele companii care pot genera valoare adăugată pentru clienţi. Aici ne referim la companiile ce pot oferi servicii sau soluţii software adiţionale care să aducă beneficii pentru clienţi”, spune Vucicevic. În acest sens, compania a creat programul dedicat Lenovo Service Provider.
Cloudul, ca model de business şi de consum, aduce numeroase avantaje şi beneficii companiilor care îl adoptă. Simplitatea, costurile mai mici, viteza crescută, scalabilitatea dar şi posibilitatea de a opera având doar cunoştinţe generale sunt principalele motive pentru care clienţii adoptă serviciile cloud. „Totuşi, observăm ocazional companii care renunţă la acestea pentru că aşteptările iniţiale nu se concretizează – costurile lunare cresc foarte mult, apar probleme legate de securitate sau de timpii de aşteptare. Outsourcingul are sens atunci când furnizorii externi pot oferi, la costuri similare, un nivel de eficienţă crescut faţă de cel obţinut in-house. Lenovo oferă clienţilor flexibilitate în procesul de dezvoltare a soluţiilor cloud private sau hibride prin produsele Lenovo ThinkAgile. Mai mult, clienţii pot folosi soluţiile private de cloud alături de unele publice, precum cele oferite de Amazon sau Microsoft”, notează managerul.
Dacă este realizată în mod corect, transformarea digitală poate aduce oricărui business un avantaj competitiv, crede Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. Astfel, transformarea digitală e mai mult decât un trend; IDC a raportat că bugetele alocate tehnologiilor de transformare digitală vor ajunge, în 2018, la valoarea cumulată de 1,3 trilioane dolari; în 2021, valoarea ar urma să depăşească 2,1 trilioane de dolari.
Strategia Lenovo Intelligent Transformation este îndreptată către construirea unor soluţii de tip end-to-end, cu facilităţi unice, avansate care transformă modelul de business şi îmbunătăţesc experienţa utilizatorilor, explică Srdjan Vucicevic. În cadrul Lenovo Data Center Group, atenţia e îndreptată către patru tendinţe importante: transformarea cloudului, business analytics, inteligenţa artificială (IA) şi soluţii. „O numim Intelligent Transformation (strategia companiei – n.red.) pentru că simpla mutare a datelor pe o reţea digitală, fără a construi în jurul acesteia infrastructura, nu e o transformare care să ajute un business să funcţioneze mai inteligent, mai rapid sau care să permită evoluţia. Businessurile vor avea aceeaşi problemă, doar că la o scală mai mare”.
Cloudul este un mod de a consuma IT mai eficient şi aliniat priorităţilor de business ale companiilor, mai spune el, evidenţiind cele trei instanţe pe care Lenovo le are în vedere pentru clienţii săi: privat, public şi hibrid. „Din postura de companie globală, inovăm în permanenţă pentru a putea naviga prin condiţiile economice de astăzi. Deciziile de business şi parteneriatele pe care le încheiem sunt făcute cu intenţia de a îmbunătăţi businessurile clienţilor printr-o transformare inteligentă. Lenovo nu inovează doar de dragul de a o face, ci ia întotdeauna în calcul o abordare inteligentă şi abilă pentru a livra produse care fac o diferenţă în viaţa clienţilor.”
În ceea ce priveşte parteneriatul cu NetApp, acesta reprezintă următorul pas în strategia companiei, cu scopul de a ajuta clienţii să accelereze transformarea digitală prin modernizarea arhitecturii IT. Luând punctele forte ale ambelor companii, Lenovo şi NetApp vor dezvolta şi aduce pe piaţă noi sisteme de stocare flash, de mare performanţă, precum şi soluţii destinate întregului spectru de stocare. Parteneriatul include şi un nou joint venture în China pentru a oferi soluţii personalizate pentru piaţa locală de stocare a datelor şi centre de date, care înregistrează cea mai rapidă creştere din lume. „Din parteneriat vor rezulta noi soluţii flash şi flash hibrid Lenovo ThinkSystems, ducând NetApp Data Fabric pe noi pieţe şi la noi clienţi. Mai mult, companiile au ca scop şi simplificarea experienţei utilizatorilor pentru o serie de sarcini”, conchide Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. -
Adrian Vasiliu, general manager Orientul Mijlociu şi Africa pentru Johnson & Johnson Vision Care: “Trebuie să te comporţi civilizat şi responsabil oriunde te-ai afla”
Adrian Vasiliu
Funcţie: general manager Orientul Mijlociu şi Africa pentru Johnson & Johnson Vision Care
Oraş de reşedinţă: Dubai, Emiratele Arabe UniteDe ce anume vă e cel mai dor din România?
De familia şi prietenii rămăşi în ţară. De aceea, fiecare reîntoarcere în ţară este foarte aglomerată, încercând să revăd şi să mă reconectez cu cât mai mulţi oameni apropiaţi.Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
Nu am lucruri sau obiceiuri care îmi displac şi care sunt specifice doar României. Atitudinile sau situaţiile neplăcute nu au frontiere, pot fi mai prezente totuşi într-un anumit context sau moment dat. În plus, atunci când sunt legate de ţara ta, te dor mai tare. Trebuie să te comporţi civilizat şi responsabil oriunde te-ai afla şi să-i fereşti pe cât posibil pe cei dragi ţie de răul care există peste tot în lume.Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătătitţe în România
În primul rând sistemul educaţional, pentru că de acolo începe totul, dacă dorim să construim o societate bazată pe meritocraţie şi valori comune. Sistemul de sănătate îmi vine imediat după aceea în minte, în special din cauza experienţei avute în România, precum şi datorită posibilităţii pe care o am în poziţia actuală de a compara diverse sisteme de sănătate din lumea întreagă. Protecţia mediului înconjurător încheie acest clasament restrictiv, pentru că sunt multe alte lucruri de îmbunătăţit în ţara noastră. Pe de altă parte, aş dori să subliniez că aceste trei lucruri nu sunt specifice României, toate ţările lumii sunt confruntate cu aceste provocări şi sunt capabile să le răspundă în măsură diferită. Nu există ţări imune la provocările societăţii contemporane: capacitatea de a le răspunde pozitiv este ceea ce face diferenţa între diversele grade de dezvoltare ale unei ţări anume.Un portofoliu cât jumătate de lume: Au trecut deja 23 de ani de când executivul român Adrian Vasiliu lucrează în diverse companii multinaţionale − fie în România, fie în străinătate. Prima relocare în afara graniţelor ţării avea loc în 2005, însă de atunci cariera l-a mai adus înapoi de câteva ori. Acum locuieşte în Dubai şi se ocupă de un portofoliu de peste 100 de ţări, din poziţia sa de responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii a gigantului american Johnson & Johnson.
„Mi-am început cariera la Procter & Gamble (FMCG), am continuat mai apoi la Diageo (companie domeniul băuturilor alcoolice), Nestlé (FMCG), GlaxoSmithKline (farma şi FMCG) şi acum la Johnson & Johnson (farma şi FMCG).” Aşa rezumă executivul cariera sa de aproape un sfert de secol. Mai exact, a acumulat experienţă în industria produselor de larg consum, a produselor farmaceutice, iar acum în cea a dispozitivelor medicale.
„Am început să lucrez încă din perioada studenţiei, în departamentul comercial, promovând produsele P&G în jumătate din Bucureşti, către diverse magazine de cartier, preponderente (în comerţul românesc – n.red.) în perioada premergătoare marilor lanţuri comerciale internaţionale.” Şi-a continuat cariera coordonând prima echipă de key accounts a P&G pentru zona balcanică, apoi conducând departamentul de strategie şi planificare comercială. Au urmat ulterior o serie de poziţii de director general în afara ţării şi în ţară − în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu − pentru companiile şi industriile sus-menţionate.
„În clipa de faţă sunt responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii a companiei Johnson & Johnson pentru zona Orientul Mijlociu şi Africa şi locuiesc în Dubai.” Prima relocare în afară României a avut loc în 2005, în Elveţia, la sediul P&G din Geneva. „Plecarea mea din ţară are legătură cu dezvoltarea carierei şi nu s-a dorit niciodată a fi definitivă.” Pe de altă parte, după cum recunoaşte chiar el, pentru cineva cu profilul şi experienţa sa profesională, există mult mai multe oportunităţi internaţionale de dezvoltare a carierei decât cele oferite doar de piaţa muncii din România. „Doresc să continuu să îmi dezvolt cariera pe plan internaţional, inclusiv în România, iar în acest sens am preferinţe, dar nu am restricţii personale pentru nicio ţară anume, cu excepţia celor marcate de războaie sau crize interne severe.” În ultimii 13 ani, Adrian Vasiliu s-a întors de două ori să lucreze în România, cu Diageo şi GSK, şi, spune el, este posibil să se întâmple acelaşi lucru şi în viitor. Timp de un an, între 2014 şi 2015, el a condus din poziţia de general manager distribuitorul de medicamente al GSK din România, vândut ulterior.
Deşi apoi cariera l-a purtat către Orientul Mijlociu şi Africa, se întoarce periodic în ţară. Ultima dată a venit în iunie şi afirmă că se va întoarce în luna noiembrie a acestui an. Vine cam de două-trei ori pe an acasă, aşa că „schimbările care au loc le percep gradual, rămânând destul de conectat la ceea ce se întâmplă în România”.
Când vine vorba despre întoarcerea pe termen mai lung în ţară, Adrian Vasiliu spune că cel mai probabil ar face-o, dar tot ca angajat, nu ca antreprenor, deşi filosofia sa de lucru este aceea de a-şi păstra spiritul antreprenorial şi a considera fiecare afacere pe care o conduce ca propria lui afacere. Momentan însă, el locuieşte în Dubai (Emiratele Arabe Unite), un oraş al viitorului. Care sunt diferenţele dintre cele două pieţe?
„Oraşul Dubai se bucură de una dintre cele mai bune infrastructuri rutiere din lume, iar transportul terestru se face aproape exclusiv pe autostrăzi şi şosele.” Clima joacă şi ea un rol important, mersul pe jos nu este popular, aproape toată lumea conduce o maşină. Şi totuşi, traficul din Dubai este incomparabil mai bun decât cel din Bucureşti, spune executivul. „Pe de altă parte, când vin în ţară mă deplasez în special pe jos şi îmi face mare plăcere să bat oraşul la pas, indiferent de anotimp.” Dubaiul este un oraş turistic prin excelenţă, a patra destinaţie turistică urbană a lumii, după Bangkok, Paris şi Londra, aşa că scena culinară este extrem de diversă. Găseşti o ofertă consistentă pentru toate gusturile şi buzunarele, cu influenţe din toate colţurile lumii, remarcă Vasiliu.
„Serviciile oferite sunt, de asemenea, excepţionale, clientul este peste tot pe primul loc şi întotdeauna are dreptate.” Bucureştiul este mult mai puţin turistic, prin comparaţie, dar are suficiente restaurante unde se mănâncă foarte bine, alături de prieteni dragi. Dar experienţa lui Adrian Vasiliu nu se limitează la cele două ţări amintite − Emiratele Arabe Unite şi România. „Îmi desfăşor activitatea într-o zonă geografică largă, cu peste 100 de ţări aflate în diverse stadii de dezvoltare, de la cea mai bogată ţară din lume (Qatar) la cea mai săracă (Congo).”
Ce presupune jobul său actual? Distribuţia şi vânzarea de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii. Felul în care abordează problemele legate de îngrijirea şi corectarea vederii diferă în funcţie de situaţia socio-economică a fiecăreia dintre ţări. „Ceea ce rămâne constant este intenţia noastră de a pune pacientul pe primul loc, indiferent de situaţia în care se află.”
-
Schimbări importante la una dintre cele mai mari bănci din România. Cum se va transforma şi ce trebuie să ştie clienţii
UniCredit, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală şi de Est (ECE), este „în grafic” cu strategia aleasă, Transform 2019. care sunt rezultatele, Ce rol are creşterea nivelului de automatizare şi care este valoarea investiţiilor finanţatorului paneuropean în această direcţie, povesteşte Gianni Franco Papa, general manager al grupului UniCredit.
În decembrie 2016, UniCredit lansa strategia de grup Transform 2019, care se bazează pe cinci piloni, iar acum este „în grafic” cu planul ales, având „rezultate tangibile”, spune Gianni Franco Papa. „Graţie unei dinamici comerciale puternice şi ca rezultat al restructurării reţelei, anul trecut am avut rezultate operaţionale încurajatoare (5,7 mld. euro profit net operaţional), iar în primul trimestru din 2018 am obţinut un miliard de euro profit net, ceea ce arată că suntem perfect în grafic cu strategia aleasă pentru bancă. Modelul nostru de business One Bank a fost replicat în toată reţeaua băncii, unde a generat simplificări de operaţiuni”, descrie câteva dintre rezultatele recente general managerul grupului bancar european UniCredit.
Primul pilon al strategiei Transform 2019 se referă la consolidarea poziţiei de capital a băncii, iar în acest sens Gianni Franco Papa aminteşte de emisiunea de acţiuni de 13 miliarde de euro, precum şi de vânzarea Pioneer şi Pekao. În urma deciziilor din ultimii ani, grupul a reuşit să majoreze capitalul cu aproximativ 20 de miliarde de euro în total.
Al doilea pilon al planului UniCredit este îmbunătăţirea calităţii activelor. „Tranzacţia FINO (Failure is not an option – eşecul nu este o opţiune), prin care am vândut credite neperformante de 17 miliarde de euro, a fost esenţială pentru atingerea acestui obiectiv. FINO s-a încheiat anul acesta, cu toate obiectivele îndeplinite. În continuare, administrăm activ portofoliul nostru de credite neperformante, cu vânzări în Italia şi Europa Centrală şi de Est. Vom finaliza lichidarea activităţilor non-core până în 2021.”
Pilonii trei şi patru ai strategiei Transform 2019 se referă la transformarea modelului operaţional al UniCredit şi la optimizarea activităţii bancare comerciale. În Europa Centrală şi de Est, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit, astfel că în această regiune grupul va continua dezvoltarea sucursalelor. „UniCredit este o bancă comercială paneuropeană simplă şi de succes, cu un sistem integrat de servicii corporate şi de investiţii, oferind bazei noastre de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană. Obiectivul nostru este să ne concentrăm activitatea asupra acelor lucruri care contează cu adevărat pentru clienţii noştri.”
Procesul continuu de optimizare a reţelei grupului UniCredit, ca parte a Transform 2019, este axat pe creşterea nivelului de automatizare din sucursale pentru a facilita migrarea la distanţă a serviciilor cu valoare adăugată scăzută şi pentru a obţine un grad mai mare de acoperire a bazei de clienţi, explică general managerul grupului UniCredit.
„Anul trecut am implementat noi modele de deservire pentru clienţii de tip affluent şi companii mici şi am lansat noi formate de sucursală pentru a optimiza abordarea multi-channel. Strategia locală de optimizare depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni şi de nevoile clienţilor de acolo. De exemplu, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit în Europa Centrală şi de Est, aşa că acolo vom continua să le dezvoltăm.”
În ceea ce priveşte mărimea reţelei teritoriale din România, şeful grupului european UniCredit a spus că este „potrivită” şi nu vor fi închise sucursale, ci se va produce o mutaţie dinspre sucursala fizică spre un serviciu 360°. În condiţiile schimbării comportamentului clienţilor, sucursalele fizice urmează să aibă tot mai mult rolul de a oferi consultanţă, comparativ cu a fi un punct de vânzare. „În trecut, clienţii veneau la bancă în sucursale, astăzi «vizitează» băncile prin diferite servicii mobile şi de internet banking pe care le oferim. Există o schimbare în comportamentul lor. Prin urmare, nu vorbim despre închiderea sucursalelor. În prezent avem în jur de 140 de sucursale în România şi credem că aceasta este mărimea potrivită a reţelei”.
General managerul grupului UniCredit se declară mulţumit de rezultatele băncii din România şi consideră că strategia urmată este cea potrivită. În timp ce în regiune este pe podium, în România grupul UniCredit a urcat anul trecut pe locul patru în topul bancar după active, care s-au situat anul trecut la o valoare totală de 8,2 miliarde de euro.
Strategia grupului paneuropean UniCredit în regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, pentru perioada următoare este bazată pe un scenariu de creştere organică, după cum afirmă Gianni Franco Papa. El a fost timp de mai mulţi ani în consiliul de administraţie al UniCredit Bank în România şi a coordonat divizia UniCredit din Europa Centrală şi de Est la un moment dat.
„«Numele jocului» pentru noi în Europa Centrală şi de Est şi în România, dar şi la nivelul întregului grup, este creşterea. Ne propunem să creştem organic – ceea ce înseamnă să ne creştem numărul de clienţi, să ne creştem cota de piaţă şi să îmbunătăţim produsele şi serviciile pe care le oferim clienţilor noştri. Dacă mă uit la evoluţia din ultimii trei ani, pot spune că am avut o evoluţie foarte bună. Şi sunt sigur că vom putea să creştem chiar şi mai mult în anii ce vin.”
Pe piaţa românească, UniCredit s-a dezvoltat prin creştere organică, însă are experienţă şi în sfera fuziunilor şi achiziţiilor. Cele mai recente tranzacţii au fost cele prin care UniCredit a cumpărat în 2013 portofoliul de retail al băncii locale a britanicilor de la RBS, iar ulterior a preluat şi portofoliul corporate al acestora. Grupul italian a cumpărat în 2015 partea deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac în banca din România (45% din acţiuni).
UniCredit va continua să investească în sucursale, în sensul de a aduce îmbunătăţiri, dar, în acelaşi timp, investeşte mult în noua modalitate de a oferi servicii bancare, prin canale digitale.
Ca parte a Transform 2019, grupul bancar paneuropean UniCredit va investi 1,7 miliarde de euro în zona digitală/sisteme de IT, investiţii care să permită „anticiparea nevoilor, aşteptărilor şi comportamentelor consumatorilor, aflate în permanentă schimbare”, susţine Gianni Franco Papa.
„Zona Europei Centrale şi de Est este perfectă pentru testarea unor soluţii IT şi digitale noi datorită abordării foarte deschise către inovaţie. Implementăm planul Transform 2019 cu multă disciplină, creând fundamentele corecte pentru viitorul de succes al băncii, asigurându-ne că UniCredit este un câştigăror la nivel paneuropean. Transformarea digitală joacă un rol esenţial în acest proces, iar în ECE au fost lansate programe de transformare relevante, în particular legate de inovare şi digitalizare, care au avut ca rezultat o creştere puternică a bazei de clienţi digitali din această regiune.”
Al cincilea pilon al programului UniCredit Transform 2019 se referă la întărirea zonei de guvernanţă corporativă, mai spune general managerul UniCredit.
Grupul bancar european UniCredit are aproape 26 de milioane de clienţi, din care aproximativ un milion sunt clienţi companii. Dacă sunt excluse companiile mici, rămân 600.000 de clienţi corporate.
„Vrem să continuăm creşterea pe segmentul de retail, mai ales în zonele de private banking şi wealth management. Aici am avut rezultate foarte bune datorită parteneriatului de distribuţie cu Amundi, a opta cea mai mare companie de asset management din lume şi cea mai mare din Europa, căreia i-am vândut Pioneer Asset Management. Graţie acestui acord de distribuţie am putut să oferim o gamă mult mai mare de produse, care a completat oferta existentă prin Pioneer şi în acest fel am reuşit să ne creştem cota de piaţă pe acest segment.”
Gianni Franco Papa susţine că grupul UniCredit urmăreşte să maximizeze dezvoltarea în toate zonele de piaţă, nu doar pe retail.„Activitatea de corporate este o componentă principală a ceea ce facem, puternic integrată în activităţile de bancă comercială. Suntem nr. 1 în pieţele de capital – obligaţiuni din EMEA ca număr de tranzacţii (conform studiului Dealogic) şi al doilea finanţator în Europa pentru zona de corporate. Activităţile pe piaţa de capital – acţiuni şi sindicalizări sunt de asemenea un punct forte al nostru. Pe piaţa de capital – acţiuni, mulţumită colaborării cu un broker de acţiuni de top din Europa, Kepler-Chevreux, UniCredit CIB beneficiză de o reţea de distribuţie ce atinge cei mai mari investitori din lume. CIB a jucat un rol principal pe piaţa de capital – acţiuni în 2017 şi T1 2018, obţinând poziţa de lider în Italia ca volume, crescându-şi în acelaşi timp consistent şi poziţia de piaţă în Germania.”
Gianni Franco Papa vorbeşte şi despre competiţia băncilor cu jucătorii nonbancari. „Sistemul bancar «din umbră» include atât jucătorii nonbancari, cât şi companiile fintech – pe care le considerăm stimuli puternici pentru digitalizare şi inovare în industria bancară. Digitalizarea este mai degrabă un catalizator decât o activitate propriu-zisă, astfel că şi fintech-urile sunt mai mult generatori de idei pentru bănci. De aceea, noi privim companiile fintech mai mult ca pe o oportunitate decât ca pe o ameninţare.”
UniCredit continuă să optimizeze oferta integrată de distribuţie cu noi platforme mobile şi online şi portaluri corporate, iar de aici derivă o oportunitate importantă pentru creştere, explică Gianni Franco Papa. El oferă ca exemplu situaţia din Italia, unde UniCredit oferă clienţilor trei platforme importante pentru realizarea plăţilor – Apple Pay, Samsung Pay şi AliPay. „Suntem singura bancă din Italia care oferă toate cele trei platforme şi analizăm posibilitatea extinderii acestei oferte şi în alte ţări în care operăm.”
În sistemul bancar „din umbră” activează, pe lângă fintech-uri, şi companii cu activitate bancară nereglementată. Iar general managerul UniCredit apreciază că este important ca „autorităţile să ia măsuri adecvate şi relevante pentru a asigura protecţia clienţilor şi un cadru echitabil pentru toţi jucătorii”.
În ceea ce priveşte provocările pe care le are grupul bancar în perioada următoare, general managerul UniCredit susţine că sunt aceleaşi cu provocările cu care se confruntă întregul sector bancar din Europa. Astfel, nivelul scăzut al dobânzilor, în special în Europa de Vest, multitudinea de reglementări şi schimbarea comportamentului clienţilor sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă sistemul bancar european amintite de Gianni Franco Papa.
„Este clar că trăim într-un mediu plin de provocări. România este afectată într-o mai mică măsură, dar, per ansamblu, şi în special în Europa de Vest, ne confruntăm cu un mediu cu dobânzi foarte scăzute, cu evoluţii economice şi de reglementare rapide şi schimbări semnificative în comportamentul clientului. Industria bancară este foarte reglementată în prezent. Apoi, comportamentul clientului – care în trecut se modifica la fiecare 3-4-5 ani –, acum este în continuă schimbare, iar noi trebuie să ne adaptăm permanent. De fapt, trebuie să fim întotdeauna cu doi-trei paşi înainte, nu doar să urmăm ceea ce au nevoie clienţii. În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, credem că acestea vor rămâne scăzute pe o perioadă mai lungă, deşi vedem acum un decalaj mare”, observă el.
O parte cu destule provocări pentru activitatea bancară ţine de reglementările pe care băncile le au, fie de la Banca Centrală Europeană (BCE) sau de la comunitatea europeană, cum ar fi IFRS, MIFID2, GDPR sau PSD2, aminteşte Gianni Franco Papa. „Aceste reglementări solicită investiţii din partea băncii. Dar vedem în aceste provocări şi oportunităţi.”
Un alt punct fierbinte în domeniul bancar la nivel european, discutat în ultimii ani, este uniunea bancară. „Uniunea Bancară este foarte importantă, deşi nu este încă finalizată – de exemplu, în zona asigurărilor pentru depozite mai este de lucru la nivel european. Cu toate acestea, este clar că activităţile de reglementare desfăşurate de Banca Central Europeană au fost benefice pentru sistemul bancar. Cred că o uniune bancară complet funcţională va fi de ajutor mai ales pentru bănci precum UniCredit, care operează în mai multe pieţe. Aşteptăm cu nerăbdare finalizarea uniunii, care probabil ne va uşura obiectivul de a oferi serviciile bancare care contează pentru clienţii noştri din toate cele 14 ţări”, concluzionează general managerul grupului bancar european UniCredit.
-
Faţă în faţă cu strategia
În decembrie 2016, UniCredit lansa strategia de grup Transform 2019, care se bazează pe cinci piloni, iar acum este „în grafic” cu planul ales, având „rezultate tangibile”, spune Gianni Franco Papa. „Graţie unei dinamici comerciale puternice şi ca rezultat al restructurării reţelei, anul trecut am avut rezultate operaţionale încurajatoare (5,7 mld. euro profit net operaţional), iar în primul trimestru din 2018 am obţinut un miliard de euro profit net, ceea ce arată că suntem perfect în grafic cu strategia aleasă pentru bancă. Modelul nostru de business One Bank a fost replicat în toată reţeaua băncii, unde a generat simplificări de operaţiuni”, descrie câteva dintre rezultatele recente general managerul grupului bancar european UniCredit.
Primul pilon al strategiei Transform 2019 se referă la consolidarea poziţiei de capital a băncii, iar în acest sens Gianni Franco Papa aminteşte de emisiunea de acţiuni de 13 miliarde de euro, precum şi de vânzarea Pioneer şi Pekao. În urma deciziilor din ultimii ani, grupul a reuşit să majoreze capitalul cu aproximativ 20 de miliarde de euro în total.
Al doilea pilon al planului UniCredit este îmbunătăţirea calităţii activelor. „Tranzacţia FINO (Failure is not an option – eşecul nu este o opţiune), prin care am vândut credite neperformante de 17 miliarde de euro, a fost esenţială pentru atingerea acestui obiectiv. FINO s-a încheiat anul acesta, cu toate obiectivele îndeplinite. În continuare, administrăm activ portofoliul nostru de credite neperformante, cu vânzări în Italia şi Europa Centrală şi de Est. Vom finaliza lichidarea activităţilor non-core până în 2021.”
Pilonii trei şi patru ai strategiei Transform 2019 se referă la transformarea modelului operaţional al UniCredit şi la optimizarea activităţii bancare comerciale. În Europa Centrală şi de Est, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit, astfel că în această regiune grupul va continua dezvoltarea sucursalelor. „UniCredit este o bancă comercială paneuropeană simplă şi de succes, cu un sistem integrat de servicii corporate şi de investiţii, oferind bazei noastre de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană. Obiectivul nostru este să ne concentrăm activitatea asupra acelor lucruri care contează cu adevărat pentru clienţii noştri.”
Procesul continuu de optimizare a reţelei grupului UniCredit, ca parte a Transform 2019, este axat pe creşterea nivelului de automatizare din sucursale pentru a facilita migrarea la distanţă a serviciilor cu valoare adăugată scăzută şi pentru a obţine un grad mai mare de acoperire a bazei de clienţi, explică general managerul grupului UniCredit.
„Anul trecut am implementat noi modele de deservire pentru clienţii de tip affluent şi companii mici şi am lansat noi formate de sucursală pentru a optimiza abordarea multi-channel. Strategia locală de optimizare depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni şi de nevoile clienţilor de acolo. De exemplu, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit în Europa Centrală şi de Est, aşa că acolo vom continua să le dezvoltăm.”
În ceea ce priveşte mărimea reţelei teritoriale din România, şeful grupului european UniCredit a spus că este „potrivită” şi nu vor fi închise sucursale, ci se va produce o mutaţie dinspre sucursala fizică spre un serviciu 360°. În condiţiile schimbării comportamentului clienţilor, sucursalele fizice urmează să aibă tot mai mult rolul de a oferi consultanţă, comparativ cu a fi un punct de vânzare. „În trecut, clienţii veneau la bancă în sucursale, astăzi «vizitează» băncile prin diferite servicii mobile şi de internet banking pe care le oferim. Există o schimbare în comportamentul lor. Prin urmare, nu vorbim despre închiderea sucursalelor. În prezent avem în jur de 140 de sucursale în România şi credem că aceasta este mărimea potrivită a reţelei”.
General managerul grupului UniCredit se declară mulţumit de rezultatele băncii din România şi consideră că strategia urmată este cea potrivită. În timp ce în regiune este pe podium, în România grupul UniCredit a urcat anul trecut pe locul patru în topul bancar după active, care s-au situat anul trecut la o valoare totală de 8,2 miliarde de euro.
Strategia grupului paneuropean UniCredit în regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, pentru perioada următoare este bazată pe un scenariu de creştere organică, după cum afirmă Gianni Franco Papa. El a fost timp de mai mulţi ani în consiliul de administraţie al UniCredit Bank în România şi a coordonat divizia UniCredit din Europa Centrală şi de Est la un moment dat.
„«Numele jocului» pentru noi în Europa Centrală şi de Est şi în România, dar şi la nivelul întregului grup, este creşterea. Ne propunem să creştem organic – ceea ce înseamnă să ne creştem numărul de clienţi, să ne creştem cota de piaţă şi să îmbunătăţim produsele şi serviciile pe care le oferim clienţilor noştri. Dacă mă uit la evoluţia din ultimii trei ani, pot spune că am avut o evoluţie foarte bună. Şi sunt sigur că vom putea să creştem chiar şi mai mult în anii ce vin.”
Pe piaţa românească, UniCredit s-a dezvoltat prin creştere organică, însă are experienţă şi în sfera fuziunilor şi achiziţiilor. Cele mai recente tranzacţii au fost cele prin care UniCredit a cumpărat în 2013 portofoliul de retail al băncii locale a britanicilor de la RBS, iar ulterior a preluat şi portofoliul corporate al acestora. Grupul italian a cumpărat în 2015 partea deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac în banca din România (45% din acţiuni).
UniCredit va continua să investească în sucursale, în sensul de a aduce îmbunătăţiri, dar, în acelaşi timp, investeşte mult în noua modalitate de a oferi servicii bancare, prin canale digitale.
Ca parte a Transform 2019, grupul bancar paneuropean UniCredit va investi 1,7 miliarde de euro în zona digitală/sisteme de IT, investiţii care să permită „anticiparea nevoilor, aşteptărilor şi comportamentelor consumatorilor, aflate în permanentă schimbare”, susţine Gianni Franco Papa.
„Zona Europei Centrale şi de Est este perfectă pentru testarea unor soluţii IT şi digitale noi datorită abordării foarte deschise către inovaţie. Implementăm planul Transform 2019 cu multă disciplină, creând fundamentele corecte pentru viitorul de succes al băncii, asigurându-ne că UniCredit este un câştigăror la nivel paneuropean. Transformarea digitală joacă un rol esenţial în acest proces, iar în ECE au fost lansate programe de transformare relevante, în particular legate de inovare şi digitalizare, care au avut ca rezultat o creştere puternică a bazei de clienţi digitali din această regiune.”
Al cincilea pilon al programului UniCredit Transform 2019 se referă la întărirea zonei de guvernanţă corporativă, mai spune general managerul UniCredit.
Grupul bancar european UniCredit are aproape 26 de milioane de clienţi, din care aproximativ un milion sunt clienţi companii. Dacă sunt excluse companiile mici, rămân 600.000 de clienţi corporate.
„Vrem să continuăm creşterea pe segmentul de retail, mai ales în zonele de private banking şi wealth management. Aici am avut rezultate foarte bune datorită parteneriatului de distribuţie cu Amundi, a opta cea mai mare companie de asset management din lume şi cea mai mare din Europa, căreia i-am vândut Pioneer Asset Management. Graţie acestui acord de distribuţie am putut să oferim o gamă mult mai mare de produse, care a completat oferta existentă prin Pioneer şi în acest fel am reuşit să ne creştem cota de piaţă pe acest segment.”
Gianni Franco Papa susţine că grupul UniCredit urmăreşte să maximizeze dezvoltarea în toate zonele de piaţă, nu doar pe retail.„Activitatea de corporate este o componentă principală a ceea ce facem, puternic integrată în activităţile de bancă comercială. Suntem nr. 1 în pieţele de capital – obligaţiuni din EMEA ca număr de tranzacţii (conform studiului Dealogic) şi al doilea finanţator în Europa pentru zona de corporate. Activităţile pe piaţa de capital – acţiuni şi sindicalizări sunt de asemenea un punct forte al nostru. Pe piaţa de capital – acţiuni, mulţumită colaborării cu un broker de acţiuni de top din Europa, Kepler-Chevreux, UniCredit CIB beneficiză de o reţea de distribuţie ce atinge cei mai mari investitori din lume. CIB a jucat un rol principal pe piaţa de capital – acţiuni în 2017 şi T1 2018, obţinând poziţa de lider în Italia ca volume, crescându-şi în acelaşi timp consistent şi poziţia de piaţă în Germania.”
Gianni Franco Papa vorbeşte şi despre competiţia băncilor cu jucătorii nonbancari. „Sistemul bancar «din umbră» include atât jucătorii nonbancari, cât şi companiile fintech – pe care le considerăm stimuli puternici pentru digitalizare şi inovare în industria bancară. Digitalizarea este mai degrabă un catalizator decât o activitate propriu-zisă, astfel că şi fintech-urile sunt mai mult generatori de idei pentru bănci. De aceea, noi privim companiile fintech mai mult ca pe o oportunitate decât ca pe o ameninţare.”
UniCredit continuă să optimizeze oferta integrată de distribuţie cu noi platforme mobile şi online şi portaluri corporate, iar de aici derivă o oportunitate importantă pentru creştere, explică Gianni Franco Papa. El oferă ca exemplu situaţia din Italia, unde UniCredit oferă clienţilor trei platforme importante pentru realizarea plăţilor – Apple Pay, Samsung Pay şi AliPay. „Suntem singura bancă din Italia care oferă toate cele trei platforme şi analizăm posibilitatea extinderii acestei oferte şi în alte ţări în care operăm.”
În sistemul bancar „din umbră” activează, pe lângă fintech-uri, şi companii cu activitate bancară nereglementată. Iar general managerul UniCredit apreciază că este important ca „autorităţile să ia măsuri adecvate şi relevante pentru a asigura protecţia clienţilor şi un cadru echitabil pentru toţi jucătorii”.
În ceea ce priveşte provocările pe care le are grupul bancar în perioada următoare, general managerul UniCredit susţine că sunt aceleaşi cu provocările cu care se confruntă întregul sector bancar din Europa. Astfel, nivelul scăzut al dobânzilor, în special în Europa de Vest, multitudinea de reglementări şi schimbarea comportamentului clienţilor sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă sistemul bancar european amintite de Gianni Franco Papa.
„Este clar că trăim într-un mediu plin de provocări. România este afectată într-o mai mică măsură, dar, per ansamblu, şi în special în Europa de Vest, ne confruntăm cu un mediu cu dobânzi foarte scăzute, cu evoluţii economice şi de reglementare rapide şi schimbări semnificative în comportamentul clientului. Industria bancară este foarte reglementată în prezent. Apoi, comportamentul clientului – care în trecut se modifica la fiecare 3-4-5 ani –, acum este în continuă schimbare, iar noi trebuie să ne adaptăm permanent. De fapt, trebuie să fim întotdeauna cu doi-trei paşi înainte, nu doar să urmăm ceea ce au nevoie clienţii. În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, credem că acestea vor rămâne scăzute pe o perioadă mai lungă, deşi vedem acum un decalaj mare”, observă el.
O parte cu destule provocări pentru activitatea bancară ţine de reglementările pe care băncile le au, fie de la Banca Centrală Europeană (BCE) sau de la comunitatea europeană, cum ar fi IFRS, MIFID2, GDPR sau PSD2, aminteşte Gianni Franco Papa. „Aceste reglementări solicită investiţii din partea băncii. Dar vedem în aceste provocări şi oportunităţi.”
Un alt punct fierbinte în domeniul bancar la nivel european, discutat în ultimii ani, este uniunea bancară. „Uniunea Bancară este foarte importantă, deşi nu este încă finalizată – de exemplu, în zona asigurărilor pentru depozite mai este de lucru la nivel european. Cu toate acestea, este clar că activităţile de reglementare desfăşurate de Banca Central Europeană au fost benefice pentru sistemul bancar. Cred că o uniune bancară complet funcţională va fi de ajutor mai ales pentru bănci precum UniCredit, care operează în mai multe pieţe. Aşteptăm cu nerăbdare finalizarea uniunii, care probabil ne va uşura obiectivul de a oferi serviciile bancare care contează pentru clienţii noştri din toate cele 14 ţări”, concluzionează general managerul grupului bancar european UniCredit.
-
Cum vom lua credit în viitor? ”Nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor”
Toate instituţiile financiare se supun anumitor norme, indiferent că vorbim de bănci sau instituţii nebancare, explică Johan Gabriels, general manager Ebury România. „Cu toţii avem lucruri pe care le putem face şi lucruri care sunt interzise; într-un fel, fintech-urile sunt mai în siguranţă, pentru că nu avem o libertate atât de mare în ceea ce priveşte banii clienţilor, putem doar să primim şi să trimitem.”
Din punctul său de vedere, e vorba nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor. Unele bănci folosesc tehnologii dezvoltate de fintech-uri, pentru că acestea din urmă propun un nou mod de a face banking. „Toate instituţiile financiare vor deveni fintech-uri, pentru că viitorul înseamnă digitalizare. Noi nu cerem românilor să renunţe la bănci, le cerem doar să ne acorde o şansă pentru a dovedi ce putem face pentru ei. Ne place competiţia.”
Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania serveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute. Fintech-ul oferă servicii financiare care sunt în mod obişnuit rezervate companiilor mari – finanţarea lanţului de aprovizionare, servicii valutare personalizate, gestionarea numerarului şi a riscurilor. Ebury a fost remarcată şi de publicaţiile internaţionale, fiind inclusă de Financial Times în topul companiilor europene cu cea mai rapidă creştere; între 2015 şi 2017, fintech-ul a fost prezent în Deloitte UK Technology Fast 50.
-
Cum schimbă fintech-urile bankingul tradiţional. „Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare”
Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam şi Düsseldorf. În 2013 a devenit CEO al Băncii Carpatica, reuşind să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, prin găsirea unui investitor care să facă o infuzie de capital şi să readucă instituţia în limitele de solvabilitate şi lichiditate. Ulterior, Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. Gabriels mai are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One şi MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât şi în domeniul bunurilor de larg consum.
„Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare. O să vă dau un exemplu: dacă vă trimit acum un e-mail, o să îl primiţi în câteva minute sau chiar secunde. De ce ar dura câteva zile să vă trimit nişte bani? Fintech-urile îţi permit să faci totul mult mai repede, pentru că nu mai folosim sistemele vechi, tradiţionale”, explică Johan Gabriels. Există şi numeroase start-up-uri în zona fintech care sunt noi pe piaţă, iar acestea sunt mai inovatoare decât anumite departamente înfiinţate deja în băncile tradiţonale. „Nu trebuie să excludem nici ipoteza în care marii jucători de pe piaţa de tehnologie – Amazon, Google sau Facebook – se vor orienta către zona de banking, fie transformându-se în bănci, fie, mai probabil, prin asocierea cu un fintech”, adaugă el.
-
Bancher de modă nouă
Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam şi Düsseldorf. În 2013 a devenit CEO al Băncii Carpatica, reuşind să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, prin găsirea unui investitor care să facă o infuzie de capital şi să readucă instituţia în limitele de solvabilitate şi lichiditate. Ulterior, Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. Gabriels mai are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One şi MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât şi în domeniul bunurilor de larg consum.
„Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare. O să vă dau un exemplu: dacă vă trimit acum un e-mail, o să îl primiţi în câteva minute sau chiar secunde. De ce ar dura câteva zile să vă trimit nişte bani? Fintech-urile îţi permit să faci totul mult mai repede, pentru că nu mai folosim sistemele vechi, tradiţionale”, explică Johan Gabriels. Există şi numeroase start-up-uri în zona fintech care sunt noi pe piaţă, iar acestea sunt mai inovatoare decât anumite departamente înfiinţate deja în băncile tradiţonale. „Nu trebuie să excludem nici ipoteza în care marii jucători de pe piaţa de tehnologie – Amazon, Google sau Facebook – se vor orienta către zona de banking, fie transformându-se în bănci, fie, mai probabil, prin asocierea cu un fintech”, adaugă el.
Toate instituţiile financiare se supun anumitor norme, indiferent că vorbim de bănci sau instituţii nebancare, explică bancherul. „Cu toţii avem lucruri pe care le putem face şi lucruri care sunt interzise; într-un fel, fintech-urile sunt mai în siguranţă, pentru că nu avem o libertate atât de mare în ceea ce priveşte banii clienţilor, putem doar să primim şi să trimitem.”
Din punctul său de vedere, e vorba nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor. Unele bănci folosesc tehnologii dezvoltate de fintech-uri, pentru că acestea din urmă propun un nou mod de a face banking. „Toate
instituţiile financiare vor deveni fintech-uri, pentru că viitorul înseamnă digitalizare. Noi nu cerem românilor să renunţe la bănci, le cerem doar să ne acorde o şansă pentru a dovedi ce putem face pentru ei. Ne place competiţia.”
Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania serveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute. Fintech-ul oferă servicii financiare care sunt în mod obişnuit rezervate companiilor mari – finanţarea lanţului de aprovizionare, servicii valutare personalizate, gestionarea numerarului şi a riscurilor. Ebury a fost remarcată şi de publicaţiile internaţionale, fiind inclusă de Financial Times în topul companiilor europene cu cea mai rapidă creştere; între 2015 şi 2017, fintech-ul a fost prezent în Deloitte UK Technology Fast 50.
Filiala locală este cel de-al 15-lea birou lansat de companie în 13 ţări de pe trei continente în ultimii 5 ani. Planurile Ebury includ deschiderea a 10 noi birouri la nivel global şi atingerea unui număr de 1.000 de angajaţi până la sfârşitul anului curent; în prezent, compania are în jur de 650 de angajaţi. „Anul acesta plănuim să deschidem alte 10 birouri şi am reuşit să facem plăţi în valoare de 12 miliarde de lire sterline la nivel global. Asta arată că facem ceva bine”, spune râzând Johan Gabriels.
Având experienţa crizei financiare din 2007-2008, el spune că ceea ce face acum îi place mai mult: „Mă simt viu din nou, pot să construiesc ceva, nu doar să vând, să restructurez şi să mă ocup creanţe. Prefer să stau de vorbă cu clienţii şi să găsesc soluţii în loc să închid o bancă sau să caut capital pentru a compensa pierderile anterioare”.
Ebury oferă două categorii de produse: servicii din zona plăţilor internaţionale, având capacitatea de a gestiona peste 140 de tipuri de valută, şi servicii de management al riscului. „Ascultăm clientul, încercând să aflăm ce fel de expunere va avea în faţa fluctuaţiilor valutare. În ultimul an, spre exemplu, dolarul a avut o evoluţie inconstantă faţă de euro – a fost 1,40, 1,03, 1,20 şi aşa mai departe. Dacă activezi în import-export, o asemenea fluctuaţie îţi generează un risc puternic. Noi venim cu soluţii prin care te poţi proteja de acest fenomen“, subliniază Johan Gabriels. „Dacă imporţi din China, în proporţie de 90% vei fi obligat să plăteşti în dolari, care e o valută extrem de volatilă. Primul lucru pe care îl poţi face este să spui: «Ştiu că voi cumpăra din China de 1 milion de dolari, valoarea actuală a dolarului este corectă, aşa că trebuie să mă asigur că voi avea acelaşi curs valutar şi peste 6 luni». Noi putem face acest lucru.“ Concret, Ebury cumpără suma respectivă şi o acordă sub formă de credit clientului.
Deşi e un fintech, o companie axată pe tehnologie, filosofia Ebury este aceea de a avea o prezenţă fizică în birourile locale. „Poate părea ca un soi de contradicţie, pentru că poţi face toate aceste lucruri online; noi considerăm însă că cei care apelează la serviciile noastre au nevoie de sfaturi, de cineva care să îi ghideze, de un element de încredere.”
Johan Gabriels spune că piaţa din România este mai apropiată de cele din Polonia sau Republica Cehă, existând încă nevoia unei mai bune educaţii financiare. Iar asta în condiţiile în care românii sunt obişnuiţi cu valutele străine, cele mai multe credite fiind acordate în alte valute decât cea locală. Bancherul remarcă însă faptul că nu se ştiu foarte multe lucruri despre cum te poţi proteja împotriva fluctuaţiei valutare.
Cunoscând evoluţia Ebury pe alte pieţe, bancherul spune că are motive de optimism în ceea ce priveşte România. Mai exact, ţinta sa este adăugarea a 15-20 de noi clienţi în fiecare lună, notând de asemenea că Ebury se va concentra pe afacerile cu alte companii. „Există valoare şi în cadrul unor clienţi care vor să lucreze individual cu noi şi îi vom accepta, dar atenţia noastră se îndreaptă spre zona de B2B (business to business).” În ceea ce priveşte numărul angajaţilor în România, Johan Gabriels îl estimează la 15-20 de persoane până la finalul acestui an.
„Nu pot să spun ce va urma, dar ştiu ce mi-ar plăcea să urmeze: totul se digitalizează, totul are legătură cu inteligenţa artificială, totul merge mai repede cu ajutorul tehnologiei”, încheie Johan Gabriels. „Dar va exista în continuare elementul uman, pentru că vei avea întotdeauna nevoie să discuţi cu cineva. Slujbele din sectorul financiar vor exista în continuare, dar într-o formă mai evoluată; nu vor mai fi oameni la tejghea care să pună ştampile sau să semneze, acele joburi vor dispărea. Dar rolurile de asistenţă, de consultanţă, acelea vor exista întotdeauna.” -
Gabriela Matei părăseşte Microsoft România la finalul lunii iulie
Pe durata mandatului său, segmentul Cloud a crescut semnificativ, iar compania a înregistrat o performanţă generală puternică prin susţinerea tot mai multor clienţi şi parteneri în abordarea transformării lor digitale.
Compania nu a anunţat cine va prelua funcţia de general manager.
-
Francisca Hogescu-Lebrun este noul general manager Xerox România
În ultimii 11 ani, Francisca Hogescu-Lebrun a ocupat diferite poziţii în cadrul Xerox România. Astfel, începând cu 2007 a fost customer service operations director pentru Xerox în România, coordonând toate activităţile post vânzare ale companiei, de la dezvoltarea strategiei de post-sales, la managementul reţelei de parteneri de service.
Din 2014, în calitate de global markets operations business director, Francisca Hogescu-Lebrun s-a ocupat de coordonarea şi supervizarea activităţii partenerilor strategici Xerox în România şi ulterior, începând cu 2017, a condus întreaga activitate de vânzări indirecte la nivel naţional.
Francisca Hogescu-Lebrun s-a alăturat echipei Xerox în anul 2000, ca manager logistică pentru România, iar în 2004 a fost numită manager regional de logistică pentru regiunea CIT (Central and Eastern Europe, Israel & Turkey).