Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.
Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.
La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
acord de tip preventiv.