BusinessMagazin

Tag: furtuna

  • După ea, furtuna: Moartea Reginei marchează începutul unei noi ere de haos pentru economia Marii Britanii

    Moartea reginei Elisabeta a II-a marchează începutul unei noi ere pentru Marea Britanie, dar este una plină de incertitudini economice, scrie CNBC.

    Regina, care, la 96 de ani, a fost cel mai longeviv monarh al Regatului Unit, a murit “paşnic” joi la Castelul Balmoral, în Scoţia, la câteva ore după ce medicii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate precară.

    Mii de britanici s-au adunat în faţa Palatului Buckingham, pe o ploaie torenţială, după aflarea veştii, pentru a-şi prezenta omagiile.

    Regina – a cărei domnie de 70 de ani a traversat urmările celui de-al Doilea Război Mondial, lichidarea vastului imperiu britanic, Brexitul din 2016 şi o pandemie globală – ajunsese să simbolizeze o constantă rară într-o lume în continuă schimbare. Ea este succedată de fiul ei cel mare, care a fost proclamat rege la câteva ore după moartea ei.

    Politica din Marea Britanie ia cu această ocazie o pauză, la doar câteva zile după ce noul prim-ministru, Liz Trus a fost numită în funcţie chiar de Regină.

    Truss vine la conducerea Marii Britanii într-un moment de cumpănă pentru ţară, care se confruntă cu cele mai proaste perspective economice şi cu o criză energetică de proporţii.

    Cu câteva ore înainte de decesul reginei, Truss s-a apucat să îşi prezinte planurile de combatere a crizei costului vieţii din Marea Britanie, dezvăluind un amplu pachet de măsuri menit să îi ajute pe britanici să facă faţă facturilor la energie, care au crescut vertiginos în urma războiului Rusiei din Ucraina.

    Trezoreria Marii Britanii susţine că pachetul va costa peste 100 de miliarde de lire sterline şi va ajuta la reducerea inflaţiei cu 4-5%. Cu toate acestea, economiştii avertizează că schema de ajutor pune şi mai multă presiune pe Banca Angliei şi periclitează misiunea sa de a limita inflaţia.

    În august, Banca Centrală a Regatului Unit a majorat dobânda la 1,75%, în încercarea de a reduce inflaţia din ţară, care se află la cel mai inalt nivel din grupul ţărilor care alcătuiesc G-7. Investitorii se aşteaptă la o nouă majorare cu 50 de puncta de bază, dar există voci care spun că este nevoie de o creştere şi mai puternică pentru a face faţă inflaţiei.

    Perspectivele economice ale ţării devin din ce în ce mai sumbre, aceasta îndreptându-se spre recesiune. Goldman Sachs a avertizat în urmă cu o săptămână că recesiunea ar putea lovi în trimestrul patru al anului 2022, întărind prognozele Băncii Angliei care indică spre rezultate similare.

    Lira sterlină s-a depreciat în ultimele luni la cel mai înalt nivel din ultimii 37 de ani, ajungând până la 1,1469 dolari.

    „Regina Elisabeta a II-a a fost piatra de temelie care a stat la trecerea către modernitate a ţării noastre. Odată cu plecarea ei şi încheierea celei de a doua epoci elisabetane intrăm într-o nouă eră magnifică a istoriei acestei ţări”, a declarat Liz Truss.

  • Războiul din Ucraina îşi spune cuvântul în estul Europei: Economiile încetinesc pe măsură ce inflaţia şi dobânzile ridicate lovesc puternic. România şi Polonia rezistă în faţa furtunii, însă recesiunea e pe drum

    Economiile din estul Europei dau deja semne de slăbiciune pe fondul războiului şi efectelor sale, după o creştere neaşteptată la început de an. Conform economiştilor, România şi Polonia sunt printre singurele ţări care şi-au menţinut creşterea, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, economia poloneză şi cea românească sunt aşteptate să se confrunte cu o deccelerare în următorul trimestru, în timp ce pentru Ungaria este prognozată o scădere puternică, potrivit analiştilor Bloomberg.

    Prognozele indică faptul că regiunea se află din ce în ce mai aproape de recesiune care ar putea lovi în a doua jumătate a anului. Cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa de Est sunt: inflaţia, criza energetică, care este stimulată de aprovizionarea impreviziblă cauzată de Rusia, şi seceta, care ar putea afecta agricultura din întreaga regiune.

    „Fiecare scădere va amplifica şi mai mult temerile legate de producerea unei recesiuni iminente”, a declarat Piotr Bielski, analist la Santander Bank Polska, cu sediul la Varşovia.

    Ungaria se află în cea mai proastă situaţie confruntându-se cu imposibilitatea evitării unei scăderi trimestriale. Pentru câştigarea alegerilor din aprilie Viktor Orban a implementat o serie de măsuri populiste, care pe termen lung vor afecta economia ţării.

    Republica Cehă, care a publicat datele privind produsul intern brut la sfârşitul lunii iulie, a evitat, de asemenea, în mod neaşteptat, o contracţie trimestrială. PIB-ul Cehiei a crescut cu 3,6% în faţă de anul trecut şi cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

    Cu toate acestea, est-europenii au început să se confrunte cu tot mai multe probleme. Preţurile pentu energia electrică au atins luni un nou record, iar ratele dobânzilor au ajuns la cel mai înalt nivel de la criza din 2008, suforcând cererea pentru orice, de la case la vacanţe.

    „Având în vedere apariţia acestei combinaţii de condiţii financiare mult mai dure şi o scădere a PIB-urilor din regiune, ne aşteptăm ca recesiunea să fie mai degrabă una întârziată decât una evitată. Optimismul scade şi mai drastic atunci când ne uităm la cea de a doua jumătate a anului”, a declarat a declarat Kevin Daly, economist la Goldman Sachs.

  • Veste sumbră pentru cea mai mare economie a lumii: pare că se îndreaptã către o „furtună economică dezastruoasă”, mai mare decât o recesiune

    CEO-ul JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a estimat săptămâna trecută probabilitatea ca SUA să intre într-o recesiune, potrivit unui raport Yahoo Finance publicat sâmbătă, scrie Insider.

    Se pare că Dimon a declarat marţi că economia este „puternică”, dar „nori de furtună” se ivesc la orizont. Clasificarea este o aparentă retrogradare faţă de comentariile anterioare ale lui Dimon din iunie, când a avertizat despre posibilitatea ivirii unui „uragan economic”.

    S-a spus că CEO-ul a estimat şansele unei „aterizări uşoare” la aproximativ 10% şi probabilitatea unei „aterizări mai dure” sau a unei „recesiuni uşoare” mai aproape de 20 până la 30%. El a estimat, de asemenea, o şansă de 20 până la 30% pentru o „recesiune mai grea” şi o şansă de 20 până la 30% pentru „o furtună economică violentă”.

    Liderii industriei au furnizat diverse previziuni economice în ultimele luni, deoarece o puternică piaţă a muncii din SUA se ciocneşte de două trimestre consecutive de contracţie – lăsând mulţi experţi nedumeriţi dacă SUA se apropie de o recesiune sau se află deja într-una.

    „În acest moment, cerul economiei SUA este oarecum însorit”, a spus Dimon în iunie. “Lucrurile merg bine. Toată lumea crede că Fed se poate descurca cu situaţia actuală. Cu toate acestea, încă nu ştim dacă norii de la orziont anunţă o simplă furtună sau un uragan dezastruos”.

  • ANM: avertizare noucasting, cod portocaliu de furtună în Bucureşti şi Ilfov

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizări cod portocaliu de furtună în Bucureşti şi Ilfov, valabile până la 17:30. Un mesaj a fost trimis şi prin sistemul RO-ALERT.

    În Capitală se vor manifesta intensificări ale vântului care vor depăşi la rafală 70…90 km/h, vijelie puternică, averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp, descărcări electrice, grindină, până la ora 17:00..

    În judeţul Ilfov se manifestă intensificări ale vântului care vor depăşi la rafală 70…90 km/h, vijelie puternică, averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp, descărcări electrice, grindină, până la ora 17:30

    O a treia averizare, valabilă până la ora 16:00, priveşte localităţile Buftea, Chitila, Măgurele, Periş, Bragadiru, Baloteşti, Domneşti, Snagov, Ciolpani, Clinceni, Mogoşoaia, Ciorogârla, Cornetu, Dragomireşti-Vale, Corbeanca, Dărăşti-Ilfov. Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăşi la rafală 70…90 km/h, vijelie puternică, local averse torenţiale care vor acumula peste 25 l/mp, descărcări electrice, grindină

  • Ţara distrusă de furtuna cripto: Ruina economică bate la uşă pentru El Salvador, după ce a pierdut pariul pe Bitcoin. Prognozele economice prevestesc un dezastru în timp ce marii creditori fug de la masa negocierilor

    Preşedintele El Salvador, Nayib Bukele, a pariat peste 400 de milioane pe salvarea economiei ţării prin investiţii în Bitcoin. Acum după ce uraganul din lumea criptomonedelor a trecut şi a şters miliarde de dolari de pe piaţă, ţara este pusă faţă în faţă cu dezastrul economic, scrie CNBC

    Scăderile masive înregistrate de marile criptomonede din întreaga lume au dat peste cap mica ţară din America Centrală, care are acum nevoie disperată de bani pentru a plăti peste un miliard de dolari, parte a datoriei externe.

    Creşterea economică din El Salvador s-a prăbuşit puternic după haosul din piaţa cripto, deficitele sale rămân ridicate, iar datoria externă ca pondere în PIB-ul ţării cântăreşte 87%, ceea ce îi face pe specialişti să creadă că ţara nu-şi va putea plăti investitorii.

    La toate aceste probleme se adaugă şi reluarea luptei dintre autorităţi şi grupările de stradă, conturând tabloul unei naţiuni aflate în pragul colapsului.

    „La o primă privire tot acest experiment cu Bitcoin nu a funcţionat” a declarat Boaz Sobrado, un analist din Londra.

    Adoptarea Bitcoinului a tăiat El Salvador de pe lista marilor organisme de finanţare internaţionale, acestea nefiind dispuse să pompeze bani într-o ţară care cheltuieşte milioane de dolari pe un activ predispus la volatiliate extremă.

    Unele dintre cele mai importante agenţii de rating, printre care şi Fitch au revizuit negativ scorul de credit al ţării, invocând incertitudinea viitorului financiar al ţării, generată de adoptarea Bitcoin. Cu alte cuvinte, ţara se află într-o situaţie foarte gravă în care are nevoie de bani urgent însă liniile de finanţare nu cooperează.

    „Politica economică a ţării se bazează pe fantezie şi magie. Deciziile lor au îndepărtat FMI şi i-au făcut pe creditori să nu mai împrumute bani decât la dobânzi imense. Ţara intră încet dar sigur în incapacitate de plată”, a spus economistul Frank Muci din cadrul London School of Economics.

    Prognozele Băncii Mondiale pentru economia ţării nu sunt deloc roz, ultimele predicţii indicând o creştere de 2,9% pe acest an şi 1,9% pe 2023, în scădere puternică de la o creştere de aproape 11% de care se bucura în urmă cu doar un an.

    Atât gigantul american JP Morgan cât şi FMI avertizează că ţara a ales o cale periculoasă şi nesustenabilă, din cauza căreia nevoile de finanţare vor ajunge să„muşte” 20% din PIB, iar datoria publică va ajunge să cântărească 96% din produsul intern brut.

    Analiştii sunt de părere că haosul se va instala în curând în El Salvador, pe măsură ce ţara se confruntă cu dezastrul experimentului Bitcoin şi cu tot mai multe termene pentru plata datoriilor, inclusiv a unui eurobond de 800 de milioane dolari cu scadenţa în ianuarie.

  • XTB: Se apropie o furtună economică pe mai multe continente? – analiză

    Preţul materiilor prime ar putea lua din mâinile Rezervei Federale şansa de a evita o recesiune, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România. Banca Centrală Europeană va opri injecţiile de lichiditate, în curând, şi se aşteaptă să înceapă un şir de majorări de dobândă.

    Miercuri, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994.

    Decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acţiune devenise deosebit de puternică.

    Vineri, inflaţia din SUA a fost anunţată la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii şi cu 0,3 puncte peste nivelul aşteptat.

    Speranţele de a fi văzut deja un vârf al inflaţiei, enunţate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.

    În şirul posibilităţilor, e drept, marginal, apăruse şi varianta unei creşteri de 1 punct procentual. A cântărit, însă, mai greu necesitatea de a nu crea valuri şi mai mari în pieţe, deja destul de speriate de condiţiile curente.

    VIX, indice al volatilităţii considerat şi un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mică distanţă de vârful anului.

    Indicele S&P500 al bursei din SUA a coborât cu 9,2% în iunie până pe 16 iunie, ora 16, aproape toate scăderile petrecându-se joi, vineri şi luni.

    Contrapartidă la vânzare zilele acestea a fost greu de găsit, şi în birourile băncilor şi instituţiilor de market-making a fost mai dificilă misiunea de a afla cumpărători doritori de a acumula atât acţiuni, cât mai ales titluri de datorie, obligaţiuni corporative şi suverane.

    Cererea mai redusă pentru titluri de stat a dus la o scădere accentuată a preţurilor acestora, şi, astfel, la o creştere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească statele atunci când se împrumută cu noi emisiuni de pe pieţe. Pentru cele vechi, variaţiile preţului afectează doar deţinătorii actuali, şi nu statul, care continuă să plătească în contul lor dobânzile mai mici agreate anterior.

    Pentru cei care au urmărit criza datoriei suverane din Europa, în 2011 şi 2012, şi dificultăţile întâmpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei în câteva etape, dar au reverberat în piaţa de datorie publică a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de creştere a dobânzilor trezeşte amintiri puternice.

    De data aceasta, Banca Centrală Europeană (BCE) a reacţionat rapid, anunţând un instrument pentru a evita „fragmentarea” la nivel european, un mod de a spune că va interveni pentru a încerca să limiteze disparităţile în creştere şi nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dobânzilor pentru state ca Italia, cu o povară mare a datoriei publice în raport cu PIB-ul.

    Este o veste bună, dar reinvestirea flexibilă a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scadenţă) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supusă testului pieţelor, pentru că trendul major de scumpire a creditului nu va fi uşor de contracarat.

    O nouă criză a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, în lupta cu preţurile mai mari la energie, alimente şi nu numai, şi supusă în plus consecinţelor conflictului din Ucraina.

    BCE va opri injecţiile de lichiditate, în curând, şi se aşteaptă să înceapă un şir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.

    Revenind la SUA, unde încrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universităţii din Michigan, un minim record, şi cu vânzările cu amănuntul în scădere lunară de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu „toţi cilindrii”.

    La conferinţa de presă de miercuri, Jerome Powell a spus că Fed nu doreşte să inducă o recesiune, dar o aterizare lină a devenit mai dificil de obţinut.

    Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum preţul materiilor prime, care ar putea lua din mâinile Rezervei Federale şansa de a evita o recesiune.

    Pentru pieţe, ipoteza recesiunii în 2023 a prins şi mai mult contur. Nu mai sunt mulţi cei care văd spaţiu de evitare a contracţiei economiei americane.

    Potrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economiştii intervievaţi aşteaptă o recesiune în SUA anul viitor.

    Dobânzile sunt văzute la peste 3% anul acesta de jumătate din membrii comitetului Fed, şi la cel puţin 3,375% de o altă jumătate dintre ei.

    Traderii de la Chicago sunt şi mai pesimişti, observând o probabilitate de peste 77% pentru dobânzi, la 3,5% sau mai sus în decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.

    În Marea Britanie, Banca Angliei a hotărât să ridice costul creditului, majorând rata de referinţă cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, după un vot strâns în care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.

    Scăderea economiei de 0,3% în aprilie, după 0,1% în martie, i-a convins, cel mai probabil, să nu ia în seamă doar inflaţia, care a atins 9% în aprilie.

    Băncile centrale din mai toată lumea sunt puse în faţa unor decizii foarte grele.

    De la riscul recesiunii, în SUA şi Marea Britanie (şi multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, în Europa, autorităţile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând uşurinţa cu care se obţine creditul în economie pentru a încetini inflaţia, sperând că vor alege amestecul optim şi îşi vor atinge obiectivul fără daune colaterale mari.

    Investitorii, pe burse şi pieţele de datorie publică, au ales să lichidizeze o parte din deţineri, preferând relativa siguranţă a cash-ului speranţei de a obţine randamente mai bune.

    Deşi, pe termen relativ scurt, de ordinul săptămânilor, după un pesimism accentuat pot apărea pe burse şi reacţii pozitive, e nevoie de o rapidă îmbunătăţire a datelor macro şi de o calmare a preţurilor materiilor prime, în special în zona de energie, pentru a evita riscul unor ajustări pronunţate ale dinamicii PIB-ului global.

     

  • Efectele furtunii din Bucureşti: sute de imobile inundate şi zeci de maşini afectate

    Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, angajaţii ISU Bucureşti-Ilfov au avut marţi 250 de intervenţii, dintre care 186 au fost din cauza inundaţiilor.

    Bilanţul arată că în Bucureşti au fost înregistrate 223 de intervenţii pentru degajarea a 54 copaci căzuti şi a patru elemente de construcţie distruse şi pentru evacuarea apei de pe 49 străzi, 91 imobile şi 25 curţi. În total, 34 autoturisme au fost avariate de apă sau de crengile rupte.

    În Ilfov au fost înregistrate 27 de intervenţii fiind vorba despre şase misiuni pentru înlăturarea copacilor căzuţi şi despre evacuarea apei de pe trei străzi şi din 18 imobile. A fost afectat un autoturism, au precizat cei de la IGSU.

  • Europa se pregăteşte de furtună, cu o multitudine de şocuri la orizont de pe urma războiului din Ucraina. Rusia distruge rute de transport şi facilităţi de depozitare pentru grâul ucrainean, împingând în sus preţurile şi ameninţând să provoace foamete în întreaga lume, în special în Africa

    Nori negri se strâng la orizont pentru Uniunea Europeană, blocul având în faţă o combinaţie unică de ameninţări rezultând de pe urma războiului din Ucraina pentru a doua parte a anului, de la noi creşteri record ale preţurilor energiei, la scumpiri dramatice ale alimentelor şi penurii, la pericole sociale şi economice, notează Bloomberg.

    Astfel, se previzionează mai întâi o vară plină de temeri şi îngrijorări, urmată de o iarnă de suferinţă. Atenţia se concentrează asupra modului în care raţionalizarea energiei şi ascuţirea presiunilor asupra costurilor de trai ar putea testa şi mai mult răbdarea alegătorilor, dar şi asupra vulnerabilităţii maşinăriei industriale a Germaniei în faţa închiderilor în eventualitatea suspendării livrărilor de gaze.

    Actuala realiniere din punct de vedere al securităţii europene, ce pune noi presiuni asupra finanţelor publice, şi criza de energie din ce în ce mai intensă, reprezintă un teren nefamiliar ale cărui consecinţe nu sunt clare încă pentru strategi şi adviseri.

    În primele sale proiecţii de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană şi-a redus perspectiva pentru scenariul de bază, anticipând că atât PIB-ul blocului, cât şi al zonei euro va avansa cu 2,7% în acest an şi cu 2,3% anul viitor, faţă de estimările de 4% şi 2,7% din februarie.

    Inflaţia este văzută la 6,1% în 2022 şi 2,7% anul viitor, comparativ cu estimările anterioare de 3,5% şi 1,7%. Vârful este întrevăzut în al doilea trimestru al acestui an.

    „Invazia Rusiei provoacă suferinţă şi distrugere nespuse, apăsând în acelaşi timp asupra redresării economiei europene“, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

    „Alte scenarii sunt posibile, în care creşterea ar putea fi mai redusă, iar inflaţia mai ridicată decât anticipăm astăzi“.

    Războiul din Rusia şi sancţiunile impuse drept urmare a acestuia au înnegurat perspectiva economiei mondiale trimiţând preţurile energiei în creştere puternică şi punând presiune asupra lanţurilor de aprovizionare deja afectate de pandemie. Zona euro este printre cele mai afectate regiuni din cauza dependenţei de energia rusească şi proximităţii faţă de conflict.

    Într-un scenariu sever în care vor apărea perturbări serioase ale livrărilor de gaze naturale din Rusia, redresarea zonei euro de pe urma pandemiei aproape s-ar opri, în timp ce preţurile ar urca şi mai rapid.

    Economia zonei ar avansa cu aproximativ 0,2% în acest an, iar inflaţia ar depăşi 9%. În 2023, creşterea ar fi cu un punct procentual sub nivelul din scenariul de bază.

    Perturbarea livrărilor de gaze ruseşti rămâne un risc cheie, riscând să genereze penurii care ar putea împinge ţări ca Germania, cea mai mare economie a regiunii, în recesiune. Comisia a propus deocamdată un embargo asupra petrolului rusesc, însă planul se loveşte de opoziţia Ungariei, determinându-i pe diplomaţi să analizeze o posibilă amânare.

    În această săptămână, UE va propune măsuri de contracarare a crizei energetice. Iar mai târziu în această lună, o nouă decizie privind politicile fiscale naţionale este aşteptată să ducă la prelungirea suspendării limitelor asupra deficitelor agreate de bloc la începutul pandemiei.

    În ceea ce priveşte criza energetică, UE ar putea plafona preţurile gazelor naturale pentru a evita costurile „insuportabil de mari“ generate de o posibilă limitare sau suspendare a livrărilor din partea Rusiei.

    Printre cele mai mari pericole întrevăzute de comisie se numără posibila destabilizare a pieţei alimentelor. Oficialii se tem că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea transforma livrările de produse agroalimentare, îngrăşăminte şi energie într-o armă pentru a penaliza blocul.

    Ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock a acuzat Rusia că provoacă în mod deliberat o criză globală alimentară pentru a slăbi alianţa internaţională împotriva războiului din Ucraina.

    Rusia distruge rute de transport şi facilităţi de depozitare pentru grâul ucrainean, împingând în sus preţurile şi ameninţând să provoace foamete în întreaga lume, în special în Africa, a declarat Baerbock după reniunea G7 din nordul Germaniei.

    În acest context, oficialii europeni consideră că reacţiile de politică economică lansate sunt dificil de calibrat.

    Pe de o parte, pentru a combate inflaţia, Banca Centrală Europeană ar putea majora dobânzile în iulie, poate urcând peste zero către sfârşitul anului. O astfel de înăsprire a politicii monetare ar putea apăsa asupra creşterii, punând probabil şi mai multă presiune asupra familiilor îndatorate.

    BCE se află în faţa „unei dileme foarte complicate“, declara recent Olli Rehn, fost comisar european pe probleme economice. „Avem în faţă un mediu economic foarte dificil“.

    Între timp, la nivel naţional, nivelul susţinerii bugetare este amestecat.

    Oficialii europeni sunt îngrijoraţi de felul în care consecinţele mai ample ale creşterii mai modeste i-ar putea influenţa pe alegători, având în minte modul în care protestele vestelor galbene au afectat primul mandat al preşedintelui francez Emmanuel Macron.

    De asemenea, Italia şi Spania, cele mai fragile dintre marile economii europene, au alegeri naţionale anul viitor.

     

  • Năsui: Guvernul va mări taxele şi impozitele

    Criza economică din prezent este o furtună aproape perfectă, declară vicepreşedintele USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei crede că Guvernul va mări taxele şi impozitele, mergând astfel ”direct în buzunarul românilor”.

    Claudiu Năsui spune la RFI despre inflaţie că „este o furtună aproape perfectă. Eu am spus că inflaţia va ajunge la 15% anul acesta şi asta o ziceam în decembrie, când BNR-ul zicea că nu depăşim cele două cifre. Iată că şi BNR-ul a ajuns la concluzia că până la finalul anului tot cu două cifre o să avem inflaţia. Practic, ce se întâmplă este că statul român a trăit mult prea mult timp cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile şi diferenţa aceea, împreună cu BNR-ul, aici a fost o complicitate foarte mare, a venit din datorie, datorie care apoi a fost şi monetizată, deci practic s-a mărit masa monetară, s-a folosit tiparniţa, au tipărit bani”.

    Unii experţi atrag atenţia că majorarea unor impozite nu mai poate fi exclusă. Fostul ministru USR al Economiei crede însă că acest lucru mai mult ar dăuna: ”Cred că Guvernul, chiar dacă ne-a minţit până acum că nu o să crească taxele şi impozitele, pare că-şi doreşte musai să facă lucrul acesta, adică vor merge direct în buzunarul românilor, n-o să-i mai taxeze prin inflaţie (…) şi cred că vor apela inclusiv la aceste creşteri de taxe, (lucru) care, atenţie, în contextul actual, este o crimă economică (…). Aici, Guvernul are de ales: fie îşi restrânge cheltuielile, deci nu le mai creşte cu 19% faţă de anul trecut, fie creşte taxele, adică fie noi, românii, o să avem mai puţini bani, fie ei îşi restrâng puţin organigramele, pensiile speciale, agenţiile, PNDL-urile şi toate astea”.

  • Furtuna Eunice răvăşeşte Olanda. Cel puţin trei oameni au murit din cauza copacilor smulşi de vânt

    Guvernul a trimis alerte text prin care atenţiona populaţia să rămână în casă şi să sune la serviciile de urgenţă numai în situaţiile în care viaţa le este pusă în pericol.

    În cele din urmă, reţeaua a căzut din cauza numeroaselor solicitări şi un alt mesaj a fost transmis de autorităţi: „Numărul de urgenţă este supraîncărcat”.

    Vântul a suflat cu rafale de până la 130 de kilometri pe oră în zonele de coastă. Institutul Regal de Meteorologie din Ţările de Jos (KNMI) a emis o avertizare „cod roşu”.

    Copacii doborâţi de vânt au ucis trei persoane în Amsterdam. Poliţia a încurajat cetăţenii să nu iasă din locuinţe pe durata furtunii.

    Pagubele materiale sunt însemnate. O bucată din acoperişul stadionului clubului de fotbal ADO Den Haag a fost smulsă de vânt. În altă parte din Haga, poliţia a evacuat rezidenţii care locuiesc lângă o biserică, din cauză că cele două turle au început să se clatine în timpul vijeliei.

    Mai multe camioane au fost răsturnate de curenţii puternici de aer, perturbând traficul rutier.

    Aeroportul Schiphol a anulat aproximativ 390 de zboruri, relatează Reuters.