BusinessMagazin

Tag: functionari

  • Maşini de lux furate din state UE şi aduse în România.Gruparea, sprijinită de funcţionari RAR Timiş

    Şapte persoane sunt suspectate în acest caz de furt tăinuire, folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită, dare de mită, spălare de bani.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în ultimii ani s-a constituit şi a acţionat, la nivel transnaţional, un grup infracţional organizat, având drept scop furtul unor autovehicule de lux din Uniunea Europeană, în special din Italia, autovehicule care ulterior erau introduse în România prin punctele de trecere a frontierei din zona de vest, în acest scop fiind folosite la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale falsificate”, transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să exploatezi la capacitate maximă un motor diesel

    Avantajele unei masinii diesel sunt un consum redus de combustibil, un cuplu mai mare şi o durată de viaţă mai mare a motorului.

    IATĂ AICI CUM POŢI SĂ EXPLOATEZI LA MAXIM UN MOTOR DIESEL

  • Prima ţară care interzice UBER. Asta înseamnă 2.000 de job-uri şi 300.000 de clienţi pierduţi

    Presiunile UBER-ul pe guvernul din Danemarca nu au reuşit. Conform CNN, Statul le-a cerut să-şi pună aparate şi camere video în maşină pentru continuarea funcţionării serviciului de ride-sharing. Desfiinţarea UBER Danemarca înseamnă 2.000 de job-uri şi 300.000 de clienţi pierduţi în Copenhaga – singurul oraş cu UBER.

    În timp ce guvernul danez a considerat mereu UBER un serviciu ilegal, compania spune că o să facă în continuare presiune ca să existe pe piaţa locală. Data limită la care UBER trebuie să retragă serviciul e 18 aprilie. Noile reguli plafonează şi numărul de şoferi care capătă licenţă UBER, la 125 pe trimestru. Asta înseamnă maximum 500 de licenţe într-un an. Astfel, UBER are nevoie de 4 ani ca să ajungă la efectivul de şoferi pe care îi are azi în traficul din Copenhaga. UBER p să rămână cu nişte birouri operaţionale în Aarhus.  

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Prima ţară care interzice UBER. Asta înseamnă 2.000 de job-uri şi 300.000 de clienţi pierduţi

    Presiunile UBER-ul pe guvernul din Danemarca nu au reuşit. Conform CNN, Statul le-a cerut să-şi pună aparate şi camere video în maşină pentru continuarea funcţionării serviciului de ride-sharing. Desfiinţarea UBER Danemarca înseamnă 2.000 de job-uri şi 300.000 de clienţi pierduţi în Copenhaga – singurul oraş cu UBER.

    În timp ce guvernul danez a considerat mereu UBER un serviciu ilegal, compania spune că o să facă în continuare presiune ca să existe pe piaţa locală. Data limită la care UBER trebuie să retragă serviciul e 18 aprilie. Noile reguli plafonează şi numărul de şoferi care capătă licenţă UBER, la 125 pe trimestru. Asta înseamnă maximum 500 de licenţe într-un an. Astfel, UBER are nevoie de 4 ani ca să ajungă la efectivul de şoferi pe care îi are azi în traficul din Copenhaga. UBER p să rămână cu nişte birouri operaţionale în Aarhus.  

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Premieră: O companie de asigurări îşi înlocuieşte angajaţii cu roboţi

    Aproape jumătate din locurile de muncă ar putea fi preluate de roboţi, până în 2035 arată publicaţia spaniolă, El Mundo. Iar o companie din Japonia a făcut deja un pas înainte, anunţând că va înlocui funcţionarii cu roboţi.

    Este vorba despre o companie de asigurări – Fukoku Mutual Life Insurance, care, din această lună, va începe implementarea unei platforme de inteligenţă artificială ce va înlocui activitatea a 34 dintre cei ce lucrează în cadrul companiei. Prin această măsură, firma îşi propune să mărească productivitatea cu 30%, astfel încât să-şi recupereze investiţia în mai puţin de doi ani.

    Compania japoneză a explicat că va apela la platforma „IBM Watson Explorer”, prin care se pot înlocui funcţionarii care se ocupă cu scanarea şi citirea documentelor şi registrelor din spitale, dar şi a celor ce stabilesc plăţile şi depistează eventuale fraude.

    Societatea va cheltui 1,7 milioane de dolari pentru instalarea sistemului, plus 128.000 de dolari anual pentru întreţinere, o investiţie care se aşteaptă să aducă o economie de 1,1 milioane de dolari la fondul de salarii.

  • Guvernul a decis: DIPI a fost desfiinţată, iar DGPI a fost înfiinţată

    Guvernul a decis miercuri desfiinţarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar.

    Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, a afirmat că înfiinţarea DGPI a reprezentat o prioritate care ”venea din realităţile apărute de-a cursul timpului, mai ales în acest an, în ceea ce priveşte funcţionarea acestei structuri”.

    ”Elementul de noutate e faptul că avem o normă primară la nivel de lege pentru funcţionarea structurii de protecţie internă a ministerului, ceea ce până acum nu aveam. Era reglementată doar prin câteva prevederi în legea funcţionării MAI. Deci creăm practic, pentru prima oară, un cadru juridic clar pentru funcţionarea acestei structuri. Aceasta nu poate decât să aducă garanţii suplimentare cu privire la modul în care funcţionează o astfel de structură”, a declarat Dragoş Tudorache, după şedinţa de guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O prostituată, cel mai mare datornic la bugetul local al municipiului Deva

    Cu amenzi care totalizează 67.000 de lei, adunate de-a lungul mai multor ani, o prostituată din Deva este cel mai mare datornic la bugetul local, potrivit datelor centralizate de funcţionarii de la Serviciul Taxe şi Impozite, scrie Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, care citează Agerpres.

    “Cea mai mare sumă pe care o avem de recuperat este de 67.000 de lei şi reprezintă amenzi pentru practicarea prostituţiei. În acest caz a fost demarată procedura de transformare a amenzii în munca în folosul comunităţii. Este o procedura destul de greoaie şi, de aceea, durează relativ mult. Decizia (de transformare a amenzii în ore de muncă, n.r.) poate fi luată doar de catre instanţa de judecată”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei Deva, Mona Voinescu. 

    Citiţi mai multe pe www.jurnalulbtd.ro

  • Doi angajaţi ai Oficiului pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cercetaţi pentru corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de DNA Iaşi, procurorii anticorupţie au dispus cercetarea sub control judiciar a doi consilieri din cadrul OJFIR Iaşi, Gică Dumitru şi Adriana Anca Acojocăriţei, cei doi fiind acuzaţi că au luat mită pentru a favoriza obţinerea în mod ilegal a unei finanţări europene de 10.000 de euro.

    În acelaşi dosar sunt cercetate, tot sub control judiciar, alte trei persoane – Nicu Irinel Ciauşu, Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş, pentru dare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

    Potrivit comunicatului, începând cu anul 2011, Nicu Irinel Ciauşu a depus la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi mai multe documente în care a menţionat în mod nereal că este beneficiarul proiectului întocmit în numele Întreprinderii individuale “Ciauşu Nicu Irinel”, pe baza cărora a obţinut, în cadrul Măsurii 112 – Instalarea tânărului fermier, o finanţare în valoare de 10.000 de euro.

    Procurorii susţin că, în realitate, beneficiarii acestui proiect erau Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş.

    “La data de 23 ianuarie 2015, inculpaţii Dumitru Gică şi Acojocăriţei Adriana-Anca, în calitate de consilieri în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cu ocazia unui control efectuat la ferma respectivă situată în localitatea Moşna, judeţul Iaşi, au pretins şi primit suma de 400 de lei fiecare, de la inculpaţii Mercaş Vasile şi Mercaş Gheorghiţa, pentru ca aceştia să nu constate eventuale nereguli”, se arată în comunicat.

    Cu ocazia efectuării controlului, cei doi consilieri au ridicat mai multe documente, printre care şi Registrul Jurnal de Încasări şi Plăţi şi Registrul Inventar.

    În 26 ianuarie 2015, Gică Dumitru i-a cerut inculpatei Gheorghiţa Mercaş să depună documentele menţionate la Administraţia Finanţelor Publice a comunei Răducăneni şi să le înregistreze cu o zi înainte sau cel mai târziu în ziua în care a fost efectuat controlul la ferma respectivă, lucru pe care aceasta din urmă l-a şi făcut. Ulterior, documentele au fost depuse la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

    Procurorii DNA Iaşi au decis ca ambii funcţionari ai OJFIR Iaşi să nu-şi exercite atribuţiile la instituţia unde sunt angajaţi pe o perioadă de 60 de zile, cât se află sub control judiciar.

    Joi, procurorii DNA au făcut percheziţii la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie comise în acest an.

    Anchetatorii au făcut şase percheziţii în judeţul Iaşi, dintre care patru la sediul unei instituţii publice, preciza DNA, iar surse judiciare spuneau că instituţia publică vizată este Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, anchetatorii ridicând documente din patru birouri.

    De asemenea, s-au făcut percheziţii şi la locuinţele a două persoane vizate în acest dosar.

  • A lăsat în urmă o carieră în retailul de carburanţi şi a intrat în businessul arhivării de documente. Acum administrează o afacere de 25 de milioane de dolari

    Arhiva a reprezentat mult timp locul acela din instituţii sau firme unde funcţionarii erau trimişi să se rateze. Tehnologia a transformat camera arhivelor într-un loc high-tech, unde tehnicieni şi jurişti transformă miile de metri cubi de hârtii îngăl-benite în documente digitale. Cristian Bilan ştia, cel puţin teoretic, că există o viaţă digitală pentru arhive, dar cam la asta se rezuma ceea ce ştia despre acest domeniu în 2006, când a intrat în echipa Iron Mountain România.

    Cristian Bilan se descrie ca un om care nu stă locului nicio secundă. Vorbeşte cu entuziasm despre cele trei motoci-clete ale sale (din care a renunţat la două recent, odată cu renunţarea la competiţii), despre urcatul pe munte şi despre plimbările cu bicicleta alături de copiii săi. Tocmai de aceea povesteşte amuzat că primul său job din Shell, la mijlocul anilor ’90, nu i s-a potrivit chiar ca o mănuşă: „În studenţie, îmi căutam un job şi m-am angajat, printr-o companie de leasing de personal, contabil la Shell. A fost un paradox pentru mine, un om care nu pot sta locului nicio secundă, să ajung într-un colectiv de doamne făcând contabilitate. Am vrut să plec după câteva luni, dar un olandez, care era CFO, mi-a propus să intru în zona de retail, care începuse să se dezvolte accelerat“.

    Tocmai îşi întemeiase o familie şi termi-nase de amenajat prima lor casă, în Bucureşti, iar oferta Shell presupunea mutarea la Cluj. A plecat la Cluj, unde a a găsit un greenfield şi posibilitatea de a dezvolta ceva de la zero: „Toate staţiile Shell din Transilvania au fost deschise de mine. Am stat în Cluj doi ani şi am deschis peste 20 de staţii, într-o perioadă când nu prea exista competiţie“, povesteşte Bilan, care din 1999 a revenit în Bucureşti şi a preluat, pe lângă Transilvania, şi dezvoltarea reţelei din zona de sud a ţării.

    Între timp, Shell l-a inclus în programul lor de global de management, numit GO – Global Opportunity –, prin care i s-a propus să plece în Argentina. „Bariera lingvistică nu a fost singurul impediment când am ajuns în Argentina; totul era diferit acolo, şi din punctul de vedere al businessului, şi la nivel personal. Mă ocupam de reţeaua DoDo (dealer owned, dealer operated, care însemna 27 de dealeri din provincia Buenos Aires) şi am învăţat spaniola în trei luni, plus slangul local, ca să pot să discut cu nişte oameni care poate nu aveau neapărat aceeaşi pregătire profesională, dar aveau şi alte scopuri în viaţă“. Dincolo de piaţa complet diferită, a prins în Argentina şi crahul financiar din 1998-2002, care a contrac-tat economia Argentinei cu aproape 30% şi care a avut un impact profund asupra populaţiei în special din cauza de-precierii pesoului: „Paritatea monedei locale cu dolarul era de 1:1 şi nimeni nu ţinea banii în valute străine, iar devalori-zarea de 300% a distrus toate economiile şi toate afacerile. Băncile s-au închis, banca centrală a inventat o monedă paralelă, mii de oameni ieşeau la ore fixe la protestele pacerolazo (băteau cu polonice în tigăi pe stradă), erau atacate instituţii şi în special bănci, era un sentiment de invazie ameţitor. Când m-am întors de acolo în România, mi s-a părut cel mai sigur loc de pe Pământ“, povesteşte Bilan, care a revenit în ţară în 2003, pregătit să preia o funcţie mai impor-tantă în cadrul Shell, dar a nimerit în mijlocul vânzării reţelei Shell din România către Mol.

  • GREVĂ GENERALĂ în administraţia publică locală: Peste 32.000 de funcţionari, din 36 de judeţe, solicită creşteri salariale

    Valer Suciu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, presei, că revendicările sindicaliştilor erau cuprinse în promisiunile electorale cu care actualul guvern a câştigat alegerile, dar acestea nu au fost onorate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

    La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

    În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

    La Cluj-Napoca, primăria este închisă din cauza grevei generale, funcţionarii instituţiei stând în birouri unde citesc ziare şi povestesc, singurele servicii asigurate fiind cele de la biroul de decese, naşteri şi căsătorii şi un ghişeu de amenzi care trebuie plătite în 24 de ore.

    Liderul Sindicatului ”Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, afiliat FNSA, Remus Mureşan, a declarat, joi, că acţiunea de protest nu este îndreptată împotriva cetăţenilor.

    ”Salariaţii din Primăria Cluj-Napoca, membri şi nemembri de sindicat, sunt, joi, în grevă generală pe toată durata zilei. Asta înseamnă că nu va lucra nimeni, primăria fiind închisă. Angajaţii stau în birouri, citesc ziare şi discută. Am pus pe uşi afişe cu «Grevă generală» pentru ca lumea să ştie. Nu este o acţiune îndreptată împotriva cetăţenilor, ci una care priveşte acordarea unor drepturi pentru salariaţii din administraţia publică locală. Se asigură doar serviciile de la biroul de naşteri, decese şi căsătorii, şi un ghişeu unde se pot plăti amenzile de 24 de ore”, a spus Mureşan.

    Potrivit acestuia, la greva generală participă circa 800 de membri de sindicat din Primăria Cluj-Napoca, dar şi funcţionarii care nu sunt membri de sindicat.

    Nici la centrala telefonică a Primăriei Cluj-Napoca nu se răspunde, centralista susţinând că a primit câteva zeci de apeluri în prima jumătate de oră de la începutul programului de lucru.

    “Sunt şi eu în grevă, nu răspund la telefon. Am intrat în grevă pentru că ne descurcăm greu cu banii, eu am o vechime de 38 de ani în muncă, sunt cea mai veche centralistă a Primăriei, şi am un venit de 1.500 de lei”, a spus Nuţa Mogoş.

    La Direcţia Tehnică, un referent citeşte un ziar, în timp ce colegii lui discută în birou.

    “Studiem presa şi vrem să fim alături de toţi susţinătorii cauzelor celor din administraţia public. Am avut drepturi acordate care nu au fost puse în practică. Ni s-au aprobat tichete de masă, dar nu s-a pus în practică. În situaţia de faţă, ne descurcăm greu cu banii din salariul de bugetar, pe perioada iernii trebuie să facem mari economii. Iarna umblu îmbrăcat în casă, şi aşa şi dorm. Nu îmi permit să fac 22 de grade în casă”, a spus Traian Capotă care a adăugat că are un salariu de 1.400 de lei după o vechime în muncă de 33 de ani.

    În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.