Măsura anunţată de statul german i-a luat prin surprindere pe oficialii europeni.
Tag: frontiere
-
Refugiaţii reprezintă motiv de discordie în Europa, dar şi oportunitate pentru companii
Când a revenit din vacanţa de vară, la jumătatea lunii august, cancelarul german Angela Merkel a stârnit neîncredere atunci când a descris problema refugiaţilor drept o provocare mai mare decât criza din Grecia, care a dominat scena europeană în prima parte a anului 2015. Nimeni în Germania sau în restul Europei nu mai pune acum la îndoială această analiză. Merkel a cerut între timp Uniunii Europene o poziţie unită în criza refugiaţilor, iar germanilor să respingă xenofobia. Unele state membre sunt însă pe cale să îşi închidă frontierele.
Austria şi Ungaria iau măsuri de a ţine sub control refugiaţii, verifică documentele în trenuri şi reţin traficanţii de persoane. Ungaria construieşte un gard de-a lungul graniţei cu Serbia, în timp ce în Cehia şi Slovacia liderii politici spun să îşi vor apăra frontierele, sporind necesitatea ca ţările Uniunii Europene să găsească o soluţie comună pentru valul de oameni din Africa şi Orientul Mijlociu care inundă Europa.
Criza s-a acutizat în august, după ce poliţia austriacă a găsit pe autostradă un camion abandonat cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare, în apropierea graniţei cu Ungaria, în timp ce numărul înecaţilor în largul coastelor libiene este în creştere.
Germania se pregăteşte să primească peste 800.000 de emigranţi în acest an, dar alte ţări europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, unele avertizând că nu vor să adăpostească musulmani.„Dacă Europa dă greş în problema refugiaţilor, asocierea sa cu respectarea drepturilor cetăţenilor riscă să se rupă. Europa în ansamblul ei trebuie să rezolve problema, actuala situaţie nu este satisfăcătoare“, a declarat Merkel reporterilor. Ea a arătat că dreptul la azil stă la baza Constituţiei germane, iar guvernul va concepe în septembrie un pachet cuprinzător pe această temă.
„Ce mă afectează este că avem o asemenea ură şi atmosferă în această ţară. Nu există nicio scuză pentru asta“, a spus Merkel, în urma protestelor violente antiimigraţie care au avut loc în august în Germania.Liderii europeni vor o distincţie clară între refugiaţi şi migranţii economici. Premierul francez Manuel Valls a vizitat la sfârşitul lunii august Calais, un port francez unde sunt campaţi mii de migranţi care vor să ajungă în Marea Britanie, el cerând statelor UE să împartă echitabil povara de primire a solicitanţilor de azil. El consideră că trebuie făcută o diferenţă între cei care cer azil şi migranţii economici, care trebuie să să întoarcă la casele lor. „Toţi cei veniţi, fie că solicită azil, fie oportunităţi economice, merită să fie trataţi cu demnitate. Dar trebuie să fim fermi împotriva imigraţiei ilegale, nu îi putem confunda cu solicitanţii de azil“, a subliniat Valls.
În Slovacia, vecină cu Ungaria, care ridică gardul la graniţa cu Serbia, premierul Robert Fico a spus căţara sa îi va ajuta pe cei care au nevoie de protecţie, dar că 95% sunt migranţi economici. El a adăugat că UE trebuie să preseze ţările din afara spaţiului Schengen să oprească fluxul de refugiaţi. „Nu vom susţine această nebunie a braţelor deschise, de adăpostire a tuturor, indiferent dacă sunt sau nu migranţi economici. Guvernul va proteja interesele Slovaciei şi va face o distincţie clară între imigranţii economici şi speculatori şi cei care au cu adevărat nevoie“, a avertizat Fico.
Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între protejarea oamenilor care fug din faţa violenţelor şi alegătorii îngrijoraţi de valul de străini. Propunerea Comisiei Europene de a stabili cote de refugiaţi pentru fiecare ţară membră nu a avut succes, în condiţiile în care majoritatea statelor au refuzat să accepte numere specifice.
În ultimele şase luni, în spaţiul Schengen au avut loc 340.000 de intrări fără documente, de trei ori mai multe decât în 2014, care la rândul său a fost un an excepţional. Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene vor avea un summit special pe 14 septembrie pe această temă.
Mii de emigranţi care părăsesc zonele de conflict din Africa şi Orientul Mijlociu traversează Mediterana către Grecia, iar majoritatea se deplasează spre nord, prin fosta Iugoslavie. Suedia, Germania, Ungaria, Italia şi Franţa acceptă cea mai mare parte a solicitanţilor de azil dintre cele 28 de state membre ale UE.Macedonia a declarat stare de urgenţă pe 20 august, când mii de oameni au trecut graniţa şi s-au ciocnit cu poliţia. „Problema este provocată de anunţul recent al Germaniei privind o atitudine mai flexibilă faţă de imigranţii care declară că vin din Siria. Informaţiile din presă au încurajat imigranţii ilegali“, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.
În acest timp, premierul ceh Bohuslav Sobotkan cere ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, să pună la punct un plan de criză. Preşedintele ceh Milos Zeman, care a declarat în iulie publicaţiei Blesk că nimeni nu a invitat migranţii în Europa, a cerut armatei să contribuie la protejarea frontierelor ţării.
Merkel: problema refugiaţilor, mai gravă decât criza din Grecia.
Iniţial, afirmaţia cancelarului german a fost primită cu ridicări de sprâncene, dar nimeni din Germania nu mai contestă acest punct de vedere, după ce în ultimele săptămâni o serie de evenimente au adus subiectul refugiaţilor, iniţial consideraţi o problemă a statelor din sudul Europei, în centrul atenţiei publice, notează Reuters.
În primă instanţă, Merkel a anunţat că se aşteaptă ca peste 800.000 de refugiaţi să vină în Germania în acest an, număr aproape dublu faţă de estimările de acum câteva luni. În al doilea rînd, au fost protestele de extremă dreapta împotriva refugiaţilor, în oraşul Heidanau din estul ţării, în care au fost răniţi peste 30 de poliţişti. Apoi, a fost camionul descoperit abandonat în Austria, cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare. Dintr-o dată, profunzimea crizei refugiaţilor a început să fie conştientizată în Germania.
-
Ce aduc în ţară contrabandiştii din Ucraina, Moldova şi Serbia (FOTO)
În cea de-a treia zi a acţiunilor dispuse de şeful Poliţiei Române, poliţiştii au constatat 226 de infracţiuni, dintre care 134 în flagrant şi au aplicat 4.527 de sancţiuni contravenţionale.
Arme, ţigări fără documente legale, maşini sustrase şi persoane urmărite în temeiul legii au fost depistate de poliţiştii din cele zece judeţe limitrofe frontierei cu ţările non-UE.
Din totalul infracţiunilor, 43 sunt de natură judiciară, 89 de natură economico-financiară, 46 la regimul circulaţiei, 19 la regimul armelor şi muniţiilor şi 29 alte genuri de infracţiuni. Pentru comiterea acestora sunt cercetate 224 de persoane, faţă de 7 dintre acestea fiind luată măsura reţinerii, iar faţă de una cea a arestării preventive.
Ca măsură complementară, poliţiştii au confiscat 245.533 de ţigarete şi au indisponibilizat 5 autoturisme. Totodată, au confiscat 22 de arme, dintre care 8 letale şi 14 neletale, precum şi 755 de bucăţi de muniţie. Valoarea bunurilor confiscate este de 453.761 de lei.
Poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii şi au identificat 2 autoturisme semnalate ca fiind furate.
Pentru abaterile la normele contravenţionale constatate, poliţiştii au aplicat 4.527 de sancţiuni, în valoare de 1.485.526 de lei. Dintre acestea, 542 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor Legii nr. 61/1991, privind ordinea şi liniştea publică, şi 691 la Legea nr. 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
Cele mai multe sancţiuni contravenţiile au fost aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 3.038, dintre care 928 pentru depăşirea vitezei legale şi 4 pentru consum de alcool.
Poliţiştii au reţinut 110 permise de conducere şi au retras 98 de certificate de înmatriculare.
În perioada 16-19 iulie, pe raza judeţelor limitrofe frontierei cu statele non-UE şi pe raza de competenţă a Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi Timiş, Cluj şi Iaşi, poliţiştii au intensificat acţiunile, în sistem integrat, pentru prevenirea faptelor ilegale şi impunerea legii. Structurile teritoriale de poliţie sunt sprijinite de ofiţeri specialişti din cadrul direcţiilor centrale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.
-
Elicoptere militare ruse vor efectua zboruri de antrenament în spaţiul aerian baltic
“Brigada militară aeriană a Districtului militar Vest, cu sediul la Pskov, a iniţiat zboruri de antrenament în nord-vestul Rusiei”, a declarat colonelul Oleg Kocetkov, un purtător de cuvânt al armatei ruse, citat de AFP.
“Avem la dispoziţie circa 50 de elicoptere militare noi, inclusiv aparate de luptă de tip Ka-52 Alligator”, a precizat colonelul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta:România şi Bulgaria aşteaptă o decizie rapidă privind integrarea în Schengen, frontier-maritim
“Am discutat despre un subiect comun pentru Bulgaria şi România, şi anume Mecanismul de Cooperare şi de Verificare şi implicaţia sa asupra aderării noastre la Schengen. În primul rând, am exprimat poziţia noastră comună de satisfacţie faţă de ceea ce Parlamentul European a adoptat recent, şi anume o propunere pentru un sistem standard de valori în Justiţie şi privind statul de drept aplicabil tuturor celor 28 de ţări membre ale UE. România şi Bulgaria nu mai trebuie să fie tratate mereu separat.
Suntem membri cu drepturi depline ai UE, vrem să respectăm toate standardele care ţin de statul de drept, de o justiţie independentă şi eficace, şi, implicit, asta o să însemne o viaţă mai bună pentru cetăţenii noştri, inclusiv o decizie rapidă, anul acesta, referitoare cel puţin la aeroporturi şi frontiere maritime, şi cât mai curând şi la frontierele terestre”, a spus Ponta, vineri, la finalul şedinţei de guvern comune româno-bulgare..
Totodată, şeful Executivului de la Bucureşti a adăugat că Bulgaria şi România susţin împreună integrarea europeană a Moldovei şi Georgiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE
Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.
Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.
“EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.
EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.
Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.
Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.
Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.
EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.
O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.
-
Conservatorii îi cer lui Cameron prelungirea restricţiilor impuse românilor până în 2018
Potrivit publicaţiei, zeci de parlamentari conservatori ar urma să susţină măsura şi să exercite o uriaşă presiune asupra premierului ca acesta să sfideze Uniunea Europeană (UE) pe tema reglementărilor cu privire la libertatea de mişcare. Propunerea urmează să fie prezentată unei comisii de parlamentari marţi şi poate fi supusă unui vot în Camera Comunelor în decurs de câteva săptămâni, relatează dailymail.co.uk.
Nigel Mills, un deputat din Amber Valley, în Derbyshire, este conducătorul acestei campanii. În cazul în care propunerile sale de modificare a legii migrării (Immigration Bill) vor fi adoptate în Camera Comunelor, restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor, care vor fi anulate la 1 ianuarie 2014, ar urma să fie prelungite până la sfârşitul lui decembrie 2018, precizează Daily Mail. Acest lucru va provoca furie şi eventual măsuri judiciare din partea Bruxelles-ului, adaugă publicaţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
AVERTISMENTUL Turciei: Militanţii extremişti vor fi împiedicaţi să pătrundă în Siria de pe teritoriul său
“În niciun caz Turcia nu tolerează sau nu va tolera ca membri ai unor grupări extremiste să traverseze frontierele turce”, a declarat ministrul, în cadrul unei întâlniri cu oficiali americani, la Washington.
Cotidianul american The Washington Post a apreciat, în acest weekend, că autorităţile de la Ankara “închid ochii” la afluxul de militanţi extremişti, care traversează frontierele turce pentru a ajunge să lupte împotriva regimului Bashar al-Assad, în Siria.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Miniştrii Afacerilor Europene au aprobat un nou sistem de supraveghere a frontierelor UE
Sistemul, care urmează să intre în vigoare în decembrie, are obiectivul de consolidare a frontierelor externe, terestre şi maritime, inclusiv în Spaţiul Schengen.
Sistemul va introduce un mecanism care va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, în scopul diminuării numărului imigranţilor clandestini.
Parlamentul European şi-a dat acordul de principiu pentru crearea sistemului Eurosur.
“Eurosur va deveni unul dintre instrumentele esenţiale care vor permite Uniunii Europene să evite, spre exemplu, tragedii maritime de genul celor produse în largul Insulei Lampedusa”, se arată într-un comunicat oficial emis la finalul reuniunii miniştrilor Afacerilor Europene din statele membre UE.